3,382 matches
-
toamna este cea mai preferată. Ea ne încântă cu darurile ei fără număr. Sătenii își încep cu plăcere munca. Culeg rodnicia toamnei. În grădini și livezi se culeg legumele și fructele. Gospodinele nu mai prididesc cu compoturile, gemurile, dulcețurile, magiunul, prunele uscate. Își umplu bine cămările și beciurile, făcând provizii pentru iarnă. Pe câmp se culege porumbul, se sapă cartofii, se cară gunoiul de grajd și se fac arăturile și semănăturile de toamnă. Turmele de oi, cirezile de vite, ies pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
majoritatea salariaților primăriei din Costișa și câteva neamuri. Grămezile de porumb despănușat creșteau văzând cu ochii, spre bucuria părinților mei. După vreo 2-3 ore, mama ne aducea pe arie plăcinte, must de mere și la bărbați ceva tărie (țuică de prune sau rachiu de secară). Apoi începea veselia și munca sporea. Dezlegându-se limbile, bărbații începeau a spune glume, bancuri, snoave, povestiri, care mai de care mai deocheate. Noi, copiii, roșeam și pufneam pe sub nas. Mai mult ne făceam că n-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mama, nu se lăsa mai prejos. Era pasionată de munca în bucătărie. Eu, stând mereu lângă ea, am învățat multe rețete folositoare, care de-a lungul anilor le-am practicat cu multă eficiență. Deoarece în livadă aveam mulți pruni, strângeam prune multe pentru a le mura. Alegeam pe cele coapte și tari și le spălam bine. Apoi le așezam în borcane (nu prea mari). Din oțet, apă zahăr (miere), scoțișoară, cuișoare și sare, făceam o soluție pe care o fierbeam doar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe cele coapte și tari și le spălam bine. Apoi le așezam în borcane (nu prea mari). Din oțet, apă zahăr (miere), scoțișoară, cuișoare și sare, făceam o soluție pe care o fierbeam doar puțin și o turnam fierbinte peste prune. Mama cu Oltea lega borcanele cu celofan, le înveleau în niște țoale de lână și după ce se răceau bine le duceau în cămară, pe rafturi. Eu lipeam etichetele. Deși mi s-a atras atenția că soluția nu trebuie să fie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
foi de dafin. Borcanele cu ghiveci (fierbinte) le țineam în pături 2-3 zile și apoi le dam la rece, în cămară. Noi făceam ghiveci în fiecare toamnă și iarna ne prindea foarte bine. Mai făceam marmeladă de mere și de prune (decojite) și gemuri din mai multe fructe (prune, mere, pere). Din corcodușe făceam compot. La noi acasă, legumele le mai păstram și prin uscare (așa cum ne-a învățat mătușa Saveta, sora tatei). Frunzele de pătrunjel, mărar, leuștean, țelină și lobodă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
țineam în pături 2-3 zile și apoi le dam la rece, în cămară. Noi făceam ghiveci în fiecare toamnă și iarna ne prindea foarte bine. Mai făceam marmeladă de mere și de prune (decojite) și gemuri din mai multe fructe (prune, mere, pere). Din corcodușe făceam compot. La noi acasă, legumele le mai păstram și prin uscare (așa cum ne-a învățat mătușa Saveta, sora tatei). Frunzele de pătrunjel, mărar, leuștean, țelină și lobodă le spălam bine în curte cu apă de la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
l-a dezlegat, însă s-a oprit după aproximativ o treime din lățimea apei. Eu și George, încurcați, nu știam ce vom face, fiind flămânzi și fiindcă deja era târziu. Dimineață, eu băusem un ceai și mâncasem niște gem de prune făcut de mama, iar Gerge ca de obicei, nu luase nimic în gură. Norocul nostru că un băiat din partea cealaltă văzuse scena; și-a scos tricoul, a plonjat în apă ajungând la podul mobil. Ne-a ajutat să urcăm
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
ne așezam la umbră. Erau proprietarii iazului și a unei părți din livadă. Ascultându-i, mi-am amintit poveștile din copilărie despre paznicii livezii, înarmați cu puști cu sare, de care ne păzeam cu mare spaimă, când luam mere sau prune din livada C.A.P.- ului, împreună cu verișoara mea sau influențat de prietenul Ionel. Puțini condamnau faptul ăsta, fiindcă C.A.P. -ul acaparase averile tuturor. Unui paznic i se spunea "Gât Foc”, fiindcă rezista la băutură. Cel mai bătrân dintre proprietarii
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
meseria și orice noutăți tehnice și le Însușesc imediat. Numeroase puncte de avertizare le indică mersul vremii și măsurile ce trebuiesc luate. Din punct de vedere economic erau mai dezarmați, În special În domeniul valorificării și al prețului. Producția de prune californiene și calitatea lor e cunoscută În Europa. La noi, În marile magazine, prunele lor făceau concurență cu prunele noastre. Conservarea prunelor forma o cale importantă În valorificarea lor. În Europa, Iugoslavia și România cu producția locală de prune ridicau
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
indică mersul vremii și măsurile ce trebuiesc luate. Din punct de vedere economic erau mai dezarmați, În special În domeniul valorificării și al prețului. Producția de prune californiene și calitatea lor e cunoscută În Europa. La noi, În marile magazine, prunele lor făceau concurență cu prunele noastre. Conservarea prunelor forma o cale importantă În valorificarea lor. În Europa, Iugoslavia și România cu producția locală de prune ridicau un obstacol În calea lor. În acest scop, la Belgrad era 30.000 km
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ce trebuiesc luate. Din punct de vedere economic erau mai dezarmați, În special În domeniul valorificării și al prețului. Producția de prune californiene și calitatea lor e cunoscută În Europa. La noi, În marile magazine, prunele lor făceau concurență cu prunele noastre. Conservarea prunelor forma o cale importantă În valorificarea lor. În Europa, Iugoslavia și România cu producția locală de prune ridicau un obstacol În calea lor. În acest scop, la Belgrad era 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Din punct de vedere economic erau mai dezarmați, În special În domeniul valorificării și al prețului. Producția de prune californiene și calitatea lor e cunoscută În Europa. La noi, În marile magazine, prunele lor făceau concurență cu prunele noastre. Conservarea prunelor forma o cale importantă În valorificarea lor. În Europa, Iugoslavia și România cu producția locală de prune ridicau un obstacol În calea lor. În acest scop, la Belgrad era 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 132 instalat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de prune californiene și calitatea lor e cunoscută În Europa. La noi, În marile magazine, prunele lor făceau concurență cu prunele noastre. Conservarea prunelor forma o cale importantă În valorificarea lor. În Europa, Iugoslavia și România cu producția locală de prune ridicau un obstacol În calea lor. În acest scop, la Belgrad era 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 132 instalat un specialist (Mr. Mickel), care urmărea pas cu pas mersul recoltei europene. Când anul era slab, se
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
dea aprobator din cap, se simțea în largul său. Punea întrebări, lansa observații malițioase, după care dicta grefierului răspunsurile primite, întorcînd vorbele pe dos, modificîndu-le înțelesul, potrivit cu nevoile justiției populare. Acest împărțitor de dreptate era căpitan și se numea Liviu Prună. Creierul lui funcționa după principiul aparatului digestiv al unei păsări de curte: înghițea boabe și producea găinaț. O asemenea pricepere de a deturna sensul unei mărturii, de a o împinge către opusul ei, țintind să transforme un om cinstit într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cinstit într-un bandit, ca și talentul de a face dintr-un enunț simplu și cuminte o monstruozitate gramaticală nu puteau să rămînă fără urmări: îndată după revoluția din 1989, Frontul Salvării Naționale l-a avansat pe judecătorul militar Liviu Prună la gradul de general". Putem fi convinși că posesorul unui astfel de creier digestiv, de mai trăiește (că de! anii trec și torționarii, natural, ființe trecătoare, se retrag și ei prin țintirime), nu a fost "supărat" de nici o instanță postrevoluționară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
el, explicînd onoratei curți, cu răbdare, că nu e deloc neobișnuit ca un intelectual să citească o carte, iar dacă tot a citit-o, nu e chiar indecent să-și spună părerea despre ea. Plictisit de logica martorului, căpitanul judecător Prună l-a concediat fără întîrziere. Este condamnat la cinci ani de detenție. Calvarul detenției începe cu Jilava, vechiul fort de apărare al Capitalei convertit în pușcărie. Intră în celulă după miezul nopții, frînt de oboseală după trecerea chinuitoare printre furcile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
rugămințile lor, ale rudelor, de silă, de milă, tatăl meu a cedat. Înarmați cu aceste falsuri, băieții au intrat în Securitate, iar unul dintre ei a ajuns ofițer superior. Este adevărat că, uneori, marile recompense veneau tîrziu: căpitanul judecător Liviu Prună, imbecilul care m-a condamnat pentru lectura unor cărți, a fost avansat la gradul de general abia după Revoluția din 1989. Am cunoscut un profesor de limbă rusă, Ruha, parcă, ucrainean de prin Rădăuții Bucovinei, care, într-o situație oarecum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lună, pe plaja de la Wainscott unde încercam să ies din blocajul care mă ținea departe de scris și unde mă pregăteam să primesc oaspeți în weekenduri (Ron Galotti, Campion Platt, Susan Minot, editorul meu italian, McInerney, comandând o tartă de prune de 40 $ de la o brutărie de specialități din East Hampton și livrându-mi-se două navete de Domaines Ott). Încercam să rămân treaz, dar am început să destup sticle de chardonnay la ora zece dimineața, iar dacă beam tot ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
fotografieze - o poză cu Atlanticul în fundal îi va impresiona cu siguranță pe cei de acasă. Eu mă aventurez pe faleza abruptă până jos, pe un limb ce pare de proveniență vulcanică: are o scoarță „încrețită”, precum un sâmbure de prună, năpădită de scoici și zdrențe de mușchi. Valuri calde și înspumate se sparg de stâncă, umplu toate defileurile și văgăunile pietrei - sunt împroșcat cu miriade de stropi sărați. „Oceanul de smarald” e numele poetic cel mai potrivit pentru această ființă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vitele, mugind, latră cânii, zburdă caii; și într-un târziu se aprind lumini și prin ogrăzi pretutindeni, focuri mari de gunoae, ca s-alunge prin fum roiurile de țânțari. Itinerar dobrogean [PERSONAJE DIN BUNEȘTI] Doi moșnegi Vasile Blană și Neculai Prună Cum Vasile e și șiret; cellalt cinstit. Istoria lui Neculai cu cuiul, cu dracul și istoria lui cu Vornicul și cu boerul din iad, din care reese că Neculai Prună e un instigator fără să vree. Să vezi, conașule, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dobrogean [PERSONAJE DIN BUNEȘTI] Doi moșnegi Vasile Blană și Neculai Prună Cum Vasile e și șiret; cellalt cinstit. Istoria lui Neculai cu cuiul, cu dracul și istoria lui cu Vornicul și cu boerul din iad, din care reese că Neculai Prună e un instigator fără să vree. Să vezi, conașule, ce-i duminica la el; parcă-i la iarmaroc... zice Vasile. Prună: "Era un vornic, bunăoară cum îi primarul nostru..." Istoria cealaltă cu amenda de 5 lei, pentru beție. "Te-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu cuiul, cu dracul și istoria lui cu Vornicul și cu boerul din iad, din care reese că Neculai Prună e un instigator fără să vree. Să vezi, conașule, ce-i duminica la el; parcă-i la iarmaroc... zice Vasile. Prună: "Era un vornic, bunăoară cum îi primarul nostru..." Istoria cealaltă cu amenda de 5 lei, pentru beție. "Te-ai îmbetat?"... La 18 August 1908, Neculai Dunăreanu 12 trebue să știe rusește. Com. Herța jud. Dorohoi. Șc. primară de băeți. Început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
așa cum Danemarca este Danemarca și Franța este Franța. Cu acest gând să ne pregătim a dezvăli și a valorifica ce este propriu al nostru și pe teren economic căci aceasta va fi și normal și interesant și de valoare. [NECULAI PRUNĂ ȘI CUIUL] 15 April 1927 Moș-Neculai Prună are conștiința că în viața lui e adeseori prezentă influența Diavolului, care stă și-l supraveghează, căutând prilej să-i mai scrie un păcat la răbuș. Într-o zi bătea (la Fălticeni) un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Franța. Cu acest gând să ne pregătim a dezvăli și a valorifica ce este propriu al nostru și pe teren economic căci aceasta va fi și normal și interesant și de valoare. [NECULAI PRUNĂ ȘI CUIUL] 15 April 1927 Moș-Neculai Prună are conștiința că în viața lui e adeseori prezentă influența Diavolului, care stă și-l supraveghează, căutând prilej să-i mai scrie un păcat la răbuș. Într-o zi bătea (la Fălticeni) un cuiu cu barda. Dă o lovitură cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
teribil. Iar înfățișarea o are din pricină că tatăl său era alcoolic. Gheorghe Anghelescu, servindu-mă la Baia Dr. Mirea, a făcut câteva glume clișeu (foarte probabil), vorbind despre cineva care, la răceală gravă, întrebuințează ca medicament: 1) o zemă bună de prune, 2) un ceaiu de struguri; iar ca depurativ urodonal de Deal. După ce se vindecă, același personagiu devine temperat și mai cere la bodegă decât o țuică mică la țap, pe care o bea cu grijă ca să nu piardă nimic. D
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]