1,976 matches
-
pline de adevăr umanul se înfățișează întreg, fiind investigate toate zonele temperamentului, ale afectului, ale voinței, ale sensibilității, ale răspunderilor morale (p. 181). Explorarea atinge în treacăt și domeniul obscur al subconștientului, așa că Sofocle poate fi socotit un precursor al psihanalizei. Voințele se hrănesc din motivații psihologice diverse, ambigui, iar varietatea mișcărilor interioare constituie o sursă de dinamică a pieselor (p. 182). Dramaturgul cere smerenie pentru evitarea excesului, însă deschide și cariera voinței omenești superioare închinate datoriei, dreptății, sacrificiului (p. 183
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sfîrșitul secolului al XlX-lea, este accentuată de război și triumfă prin Henri Bergson și prin spaniolul Miguel de Unamuno a cărui Agonie a creștinismului, publicată în 1925, face o paralelă între pierderea valorilor morale și dispariția civilizațiilor, în plus, psihanaliza lui Freud, adevărată "revoluție copernicistă" a gîndirii, descoperă o altă latură a funcțiilor umane, împreună cu fenomenologia germanului Edmond Husserl și cu existențialismul compatrioților săi Karl Jaspers și Martin Heidegger, acesta din urmă scoțînd în evidență caracterul "absurd" al lumii în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
greoi, cu o decorație abundentă și destul de pompoasă. Muzica este și ea pusă la punct, un mare geniu muzical ca Prokofiev sfîrșind pînă la urmă prin a compune în 1939 partitura unei "Ode lui Stalin". în sfîrșit, istoria este rescrisă, psihanaliza condamnată, științele umaniste orientate în direcția doctrinei marxist-leniniste. Evident, cinematograful nu este nici el neglijat, exceptînd sfîrșitul acestei perioade cînd, în acest domeniu, se produce o renaștere remarcabilă prin filmele istorice ale lui Petrov (Petru cel Mare) și a lui
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a rămas intangibilă. Similitudini se pot face multe, interpretări așijderea, dar cum să deduci bizare conexiuni? La nivelul genei însușirile corespund unor anumite secvențe ale codului genetic. La nivelul subconștientului sau mai exact al inconștientului psihologic fenomenele intră sub incidența psihanalizei, de unde o serie de demonstrații mai mult sau mai puțin acceptate. Manuscrisul nostru se ocupă numai de sublimare, aici are loc transformarea instinctului în sentimentul elevat. Prin mirajul acestei transformări se poate fixa legătura "afectivă" dintre om și natură, acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
forma "războaielor" dintre teoriile rivale, reducîndu-le adesea pe acestea la nivel de modă. Această febră a izbucnit prima dată în Franța în anii '60, o dată cu proliferarea discursurilor emanate de ideile post-structuraliste. Respingînd abordarea totalizatoare, universalistă și scientistă a structuralismului, semioticii, psihanalizei, marxismului și altor discursuri care produseseră "febra" și "conflictele" teoretice ale perioadei precedente, revoluția post-structuralistă a fost martora proliferării unor noi teorii ale limbajului, cetățeanului, politicii și culturii. Și totuși, inspirîndu-se tocmai din acele teorii ale căror extravaganțe le respinsese
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conflictele" teoretice ale perioadei precedente, revoluția post-structuralistă a fost martora proliferării unor noi teorii ale limbajului, cetățeanului, politicii și culturii. Și totuși, inspirîndu-se tocmai din acele teorii ale căror extravaganțe le respinsese, mișcarea post-structuralistă a produs noi sinteze ale marxismului, psihanalizei, semioticii și feminismului, într-o explozie de discursuri teoretice care au circulat în întreaga lume. În Statele Unite, unde acele forme numite de Marcuse "gîndire unidimensională" au domnit în tot deceniul cinci și începutul deceniului șase, marxismul și feminismul au fost
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
opresive exercitate atît de societățile de tip patriarhal, cît și de tovarășii lor de luptă de gen masculin. S-au oficiat multe astfel de "căsnicii" nefericite adesea între marxism și feminism, în timp ce alte tipuri de teorii feministe au recurs la psihanaliză pentru a analiza experiența de oprimare a femeilor și pentru a contribui la procesul de formare a unor individualități mai sensibile, mai tandre, mai mature. Iată cum, ca și în cazul marxismului, au apărut o sumedenie de teorii feministe, adesea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de comunicare între națiuni, dar răspîndeau totodată tendința de globalizare a febrei și a conflictelor teoretice. Acestea au continuat să prolifereze, astfel încît, de la Berkeley pînă la Bombay, de la Austin pînă la Londra, au apărut noi sinteze ale marxismului, feminismului, psihanalizei, post-structuralismului și postmodernismului, susținîndu-se concomitent și necesitatea unui nou discurs teoretic care să se axeze tocmai asupra acestor noi abordări critice, ce produceau discursuri și sinteze mereu mai complexe. S-au intensificat conflictele între acele discursuri care încercau să domine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dar asociind abordări influente precum marxismul, feminismul, post-structuralismul și alte viziuni teoretice contemporane, se ajunge la o analiză mai profundă și mai utilă decît cea obținută prin aplicarea unei singure perspective. Mai mult decît atît, marxismul influențat de feminism și psihanaliză este diferit și mai util decît cel lipsit de asemenea influențe. După cum voi încerca să demonstrez în această culegere de studii, diferitele subiecte și probleme necesită metode și abordări variate. În prezentul volum, voi încerca să conturez propria mea poziție
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
analiza formală, dar și sexul și rasa; feminismul, pe de altă parte, excelează în analiza de gen, ignorînd însă uneori clasa, rasa și alți factori determinanți; structuralismul este util în direcția analizei narative, dar tinde să fie excesiv de formal, iar psihanaliza reclamă o hermeneutică abisală și o articulare a conținuturilor și sensurilor inconștiente, ignorînd însă determinările sociale ale textelor sau indivizilor. Ca urmare, cu cît criticul are mai multe astfel de metode la dispoziție, cu atît are mai multe șanse de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
socială. Din această perspectivă, textele cu turnură socială din media articulează angoasele și speranțele, visele și coșmarurile unei culturi, fiind astfel o sursă de cercetare socio-psihologică importantă, dezvăluind ceea ce simt și gîndesc audiențele la un moment dat. Se explică de ce psihanaliza continuă să își păstreze importanța pentru studiile culturale. Spre deosebire de conceptul de "superficialitate" a textelor culturale contemporane, reclamat de teoria postmodernă, aș susține că multe texte culturale de azi continuă să fie purtătoare de înțeles și cer modele hermeneutice de adîncime
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
punerea la îndoială a ipotezelor legate de gînduri, expunerea și prevenirea răspunsului. 2.5. Teoria psihanalitică Conform acestei teorii, simptomele obsesiv-compulsive reprezintă încercări de reprimare a conflictelor și impulsurilor din subconștient. Din păcate, există puține dovezi în sprijinul ei, iar psihanaliza are o eficiență scăzută în tratamentul majorității pacienților cu TOC. După cum se poate vedea, nici o teorie nu reușește să explice în mod satisfăcător evoluția TOC, însă aceasta nu înseamnă că nu există tratamente eficiente. De fapt, cu toate că prezintă un interes
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și Laureat al Facultății de drept din Paris; „Euthanasia în dreptul nostru penal” de dr. Hugo Schițter; „Suspendarea executării actului administrativ de către Instanța de contencios” de dr. V. Negru, avocat; „Conflictul italoetiopian” de dr. Otto Brük; „Regimul fiscal” de Nicolae Pelin; „Psihanaliza și raportul ei cu dreptul penal: de dr.I. Silbermann, avocat. Au mai semnat: prof. dr. C. Rădulescu, O. Stadler, avocat, C. Alexandru, Andrei Munteanu, S.C.Pinkensohn, dr. S. Hafner. Multe din materialele publicate în Buletinul Revistei „Pagini Juridice” erau rezumate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
C.G. Jung (epistolar care, dată fiind amploarea personajelor, a fost tradus în numeroase limbi), studiu încă inedit, dar pe care autorul a avut amabilitatea de a mi-l comunica, J. Chemouny demonstrează că divorțul epocal dintre cei doi părinți ai psihanalizei a fost provocat, dincolo de cunoscuta disensiune cu privire la teoria libidoului, de un conflict asupra sensului și interpretării miturilor. (În paranteză fie spus, Chemouny, pe lângă faptul că este un eminent psihanalist și istoric al teoriei psihanalitice, are și pregătirea unui istoric al
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
fond, de colaborare profundă și totală cu forțele ei ce se opun radical pornirilor noastre curate, oneste; ca și tradiției, În care am fost crescuți, În care am crezut? Pentru acest grav motiv și „paradox” mi-am permis de a „psihanaliza” și de a discuta, cu prudența și respectul necesar, două profiluri de oameni publici ai societății noastre, atât de diferiți, de opuși, de „dușmani” chiar, cum e cazul dlor Iliescu și Liiceanu, În Încercarea de a putea Înțelege, prin două
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o nouă capitală, pe pământ gol, oriunde În altă parte. Dar nu aceasta i-a fost intenția, ci aceea de a transfigura Bucureștiul. Bucureștiul trebuia să devină exact opusul Bucureștiului tradițional: un oraș monumental și solemn. Tentativa aceasta invită la psihanaliză. Prin tot ce a Întreprins, Ceaușescu a urmărit să anuleze amintirea jalnicei căsuțe din Scornicești unde s-a născut. Tot ce fusese mic trebuia să devină mare. Bucureștiul fusese un oraș pitoresc și plin de viață. Ceaușescu Îl visa măreț
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
după-amiaza. E vorba de grădina Estufa Fria - o alee foarte largă, cu boscheți plantați în șiraguri geometrice, unde au fost întinse două rânduri de standuri-corturi ale editurilor participante. Cărți, de care vrei: de la literatură pentru copii până la medicină, astronomie și psihanaliză. Grupul scriitorilor se sparge foarte repede, risipindu-se pe imensa suprafață a târgului. După ce fac un tur al „standurilor”, cobor spre marea piață din capătul grădinii - o rotondă în mijlocul căreia se înalță statuia Marchizului de Pombal. Un ghid din stafful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu multiple fețe și brațe; oricine, la orice nivel cultural sau social, știe că „primul” sens al vieții este propria ei conservare, iar instinctul care îi dă numele - cel mai dominant, înaintea celui „sexual” sau „agresiv”, tratate cu predilecție de psihanaliză. Instinctul de conservare ce ia nu de puține ori forme paradoxale, unele dintre cele mai „stranii”, cum ar fi... sfințenia, de exemplu, sau... suicidul! Forme, acte ce par a nega acest instinct, dar, la o cercetare mai atentă și despovărați
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
căderea, o hiperluciditate o "iluminare". Eminescu scrie în anul 1883 cele mai importante poeme ale sale fiindcă apropierea subteranei devenea din ce în ce mai palpabilă". E aici, la Eminescu, un tip de discurs poetic pe care Cornel Ungureanu îl corelaționează, într-o insinuată psihanaliză, firului existențial al creatorului, propunând astfel o altă pistă de înțelegere (de acces) a "căderii în sus", cum zice un alt eminescolog, a acestei mari individualități creatoare a românității, poate mai acceptabilă pentru cititorii secolului al XXI-lea, dar oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pentru ca în a doua jumătate a secolului XX, după îndelungi decantări, să devină posibilă o mai obiectivă apreciere a ei. Semnificativ este faptul că teoria a rezistat, că se elaborează încă numeroase studii pe această temă, precum și despre relațiile dintre psihanaliză și educație. Tocmai persistența acestui interes față de psihanaliză a condus la ideea prezentării ei împreună cu ipoteze din psihologia educației elaborate în anii '50 și '60 ai secolului XX. Teoria psihanalitică face parte din categoria acelor tendințe filosofice și psihologice care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
după îndelungi decantări, să devină posibilă o mai obiectivă apreciere a ei. Semnificativ este faptul că teoria a rezistat, că se elaborează încă numeroase studii pe această temă, precum și despre relațiile dintre psihanaliză și educație. Tocmai persistența acestui interes față de psihanaliză a condus la ideea prezentării ei împreună cu ipoteze din psihologia educației elaborate în anii '50 și '60 ai secolului XX. Teoria psihanalitică face parte din categoria acelor tendințe filosofice și psihologice care, în jurul anului 1900, aspirau spre o înțelegere a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de propria experiență individuală" (vezi 19, p. 26). Freud distinge două categorii de instincte componente ale sinelui: a) instinctele de agresivitate pentru autoconservarea individuală și b) instinctele sexuale pentru conservarea speciei. Dată fiind funcția acestora din urmă servesc specia! creatorul psihanalizei le-a rezervat un rol dominant în dinamica vieții psihice; libido-ul forța și energia cu care se manifestă instinctul sexual pune stăpînire pe ființa umană încă din leagăn. Iată încă o idee care a stîrnit puternice proteste împotriva freudismului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
am arătat" scrie Freud în Essais de psychanalyse "că presiunea exterioară pe care educația și mediul le exercită asupra omului au drept efect să contribuie la orientarea vieții instinctive spre bine, favorizînd trecerea de la egoism la altruism" (19, p. 41). Psihanaliza însăși nu-și propune altceva decît să pătrundă, prin analiza sa, în straturile abisale ale psihicului și să facă astfel posibil controlul omului asupra inconștientului. Sondînd în inconștientul pacientului său, psihanalistul aduce la nivelul conștiinței tendințe refulate care, odată relevate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
inconștientul pacientului său, psihanalistul aduce la nivelul conștiinței tendințe refulate care, odată relevate, încetează de a se mai manifesta morbid, transformînd conflictul patogen într-un conflict normal, relativ ușor de rezolvat. Supralicitarea determinismului sexual a viciat însă în mare măsură psihanaliza (19, p. 48). Se apreciază că sînt exagerate afirmațiile freudiene privind sexualitatea la copil, insistența care se pune pe demonstrarea complexului Oedip în viața fiecărui copil, explicarea nevrozelor exclusiv prin conflictul dintre eu și sexualitate, precum și explicarea progresului culturii umane
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
că sînt exagerate afirmațiile freudiene privind sexualitatea la copil, insistența care se pune pe demonstrarea complexului Oedip în viața fiecărui copil, explicarea nevrozelor exclusiv prin conflictul dintre eu și sexualitate, precum și explicarea progresului culturii umane prin sublimarea tendințelor sexuale. Creatorul psihanalizei a împovărat natura umană cu un inconștient malefic de proporții incomensurabile, punîndu-l integral pe seama copilăriei; "inconștientul vieții psihice nu este altceva decît faza infantilă a acestei vieți" (20, p. 200). S. Freud în general deosebit de meticulos în cercetările sale a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]