5,478 matches
-
ca să curățim această țară Chemați românii să se -ntoarcă acasă Vrem un soare și o nouă primăvară Toți frații la aceeși mama ,la aceeași casă! De nu schimbăm astăzi,mâine va fi mai greu Pierduți suntem de lume pe căile puștii Copii străinătății nu cred în Dumnezeu Ne pierdem ca națiune,ne piedem bunii fii! * * * Popor român din sâmbure de dac Onoarea noastră ,visul cel de aur Nu poți să pieri că un sărac Când ai valori ,talente și... tezaur! Autor
POPOR ROMÂN DIN SÂMBURE DE DAC de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378684_a_380013]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ERA... Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2288 din 06 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Era în vreme de război. Într-un vagon de marfă , noi Ne-am dus cu tata în surghiun, Fugeam de pușcă și de tun, Căutând un adăpost mai bun. Când ne-am întors ,eu tot copil, Simțeam mirosul de trotil, Călcam pe urme de senile, Vedeam răniți printre suspine, Cerșind aleanul unei mile, Și casele încă arzând, Și pruncii încă întrebând
ERA... de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378747_a_380076]
-
ninge generații schimba nimbul, câte flori răsar în viață câte flori se sting în ceață lumină lumii nu se stinge!.... Parcă ieri eram copii aveam visele în poarta jocurile atât de vii ne-a condus a lumii soarta înspre zările puștii! Azi avem copii noștrii mâine vom avea nepoți timpul e acea ninsoare ce ne acoperă pe toți! Fără avize la vedere fără avize de ședere părul alb răsare în barbă parcă ninge peste iarbă!... Unde sunt acei copiii? ce eram
MĂ GÂNDESC de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378767_a_380096]
-
ce nu-i lume, prea căutăm un simbol,ce e banul trăiești pe lume cu un nume, cine-i bogatul,cine e sârmanul? Voi trădători de țară ,încă vii rușinea voastră nu va e ocara , ați risipit atâtea inimi în puștii, în altă lume veți avea povară! Voi vreți și azi și mâine și poimâine , să guvernați pământul legendar, chiar dacă nu știți cum se face o pâine, de țara aceasta n-o s-aveți habar! Va este dragă glia românească, chiar dacă străinii
CĂUTĂRI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378786_a_380115]
-
au spintecat istoria în pornirea lor de a se afirma. După flăcările lor rămîne o dîră de foc în lume, căci o cultură mare seamănă unei ofensive cosmice. Dar ce rămîne după defensiva unei culturi mici? Praf dar nu de pușcă, pulbere purtată de un vînt de toamnă. Caut în zadar primăvara culturilor mici..." Aproape de România, cultura cosmogonică rusă copleșește: "Față de Rusia, al cărei mesianism a fost totdeauna o soteriologie universală, profetismul național al culturilor mici nu depășește semnificația unui monument
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
treceau peste rîuri și torente, și, netemîndu-se deloc de dușman, îl hărțuiau din toate părțile, dispărînd într-o clipă și apărînd în alt loc la fel de repede. Armele lor erau arcul, lancea, sabia, securea și bîta. Îndată după inventarea prafului de pușcă, ei folosiră și tunurile, și mai tîrziu, muschetele". Prioritatea didactică și urgența publicării și difuzării, care implică adesea din partea pașoptiștilor un tip de scriitură stil "cronică", se află la originea lucrărilor lui Bălcescu, unul dintre apropiații lui Alecsandri. Cei doi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că d. Brătianu, după propria sa mărturisire, consideră rezultatul vizitei sale la Berlin ca foarte satisfăcător pentru România. "Standard" reproduce, după o depeșă din Viena, zgomotul că împăratul Rusiei a dăruit principelui Bulgariei un vapor de război, 40 000 de puști și câteva tunuri; lucru care ar sta în legătură cu atitudinea României; "Daily Telegraph" spune că în Viena scopul voiajului d-lui Brătianu se crede a fi regularea ordinei de succesiune la tronul României. Principele Frederic de Hohenzollern, fratele principelui Carol, ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un modus vi vendi acceptabil la noi. Indicarea unor hotărâri definitive sau de alt soi și orice altă amenințare nu face asupră-ne nici un efect. În privirea agitației din țara partidul catolic și-a cheltuit prea de timpuriu praful de pușcă; agitațiunile preoților și ale foilor lor ieftine au încercat în anii dentîi ai conflictului tot ce era cu putință pentru a înjosi guvernul regelui în ochii supușilor săi și a-i împiedeca activitatea; presa clericală a făcut mai mult în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a actelor de dușmănie comise de bulgari. Mai cu seamă însă s-a plâns colonelul Cruiescu, comandantul întîiului regiment de infanterie de la Ostrov, și a declarat că a trebuit întreaga autoritate a superiorilor pentru a opri pe soldați de la întrebuințarea puștei. Se mai discută și un alt raport al aceluiași colonel. Doi ofițeri ruși ce servesc în miliția bulgară a venit de curând de la Silistria la Ostrov și, fiind cam cu toane bune într-un otel, au declarat mai multor ofițeri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
astfel și calitățile omului ajung la suprafață după cum le favorizează vremea. Daca vremea e cu răsuflarea scurtă vor ajunge deasupra oameni cu răsuflarea scurtă în evul mediu curajul și puterea fizică aveau trecere, pentru că târziu s-a inventat iarba de pușcă. Ei, nu era rău evul mediu! Căci curajul și tăria fizică sânt prin natura lor, generoase. Oamenii slabi au însă toate defectele slăbiciunii lor. Invidia, nestatornicia, clevetirea, dușmănia ascunsă, lingușirea, dicțiunea sofistică, toate acestea se găsesc în oamenii caii n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să-l trimeață legat cot la cot ca peșcheș pașei de la Nicopole. Dar liberalii au început aprovizionarea cu arme perfecționate, zice "Romînul". Acele arme perfecționate sânt o invenție ingenioasă a onorabilei redacții a ziarului roșu. Au stricat câteva mii de puști cu niște lăcătuși de la Viena, încît se descărcau pe dindărăt și scoteau ochii oamenilor cari ar fi încercat să uzeze de acea ingenioasă invenție. Într-adevăr foarte perfecționate erau armele acelea, dar din punct de vedere curat umanitar. Daca toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Viena, încît se descărcau pe dindărăt și scoteau ochii oamenilor cari ar fi încercat să uzeze de acea ingenioasă invenție. Într-adevăr foarte perfecționate erau armele acelea, dar din punct de vedere curat umanitar. Daca toate armele ar avea tot puști atât de perfecționate n-ar mai fi război sau s-ar preface într-un general exercițiu de sinucidere. Dar mai iată o acuzare a "Romînului". Când în ajunul rezbelului se simți trebuința de-a apela la acea putere armată se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și dă-i și dă-i. Din fundul sălii, de fiecare dată, vlăjganul zălud, cu multe dioptrii: în al doilea rînd! în al doilea rînd! Discursurile plastice ale hiperfaimoșilor frescagii mexicani Siqueiros, Rivera etc. ce monstruozități duhnind a praf de pușcă și-a (ha)șiș! E, oricum, de preferat finețea desenului din grota de la Altamira. Un moment sinistru al învățămîntului artistic românesc, infestat de jdanovism ignar: Nicolae Moraru. Le vorbea (în acea zi) studenților, cu drăgălașul lui accent moscovit, despre decadentul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un copil de sex masculin, în etate ca de 6 zile, găsit lepădat în curtea bisericii Silvestru". Altele: Potopul în provincie, Sinucideri îngrozitoare, Biserică trăsnită, Otravă în loc de doctorie, Condamnată la moarte, Teribilă esplozie la Spandau (fabrică nemțească de praf de pușcă, brrr!), Lăcustele se apropie, 12 sate incendiate. Nu sună cam ca știrile noastre t.v.? Altele: Starea civilă,din 4 iuniu: născuți 18, căsătorii nici una, morți 15, adică: Nicolae Plesnilă (29 ani), Filofteia Apostolescu (4 ani), Iosefina Grünberg (60 ani
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reprezintă nici pe departe numărul real de ferăstraie existente în Moldova. În 1848, numai în ținuturile Bacău și Suceava funcționau 242 de ferăstraie. Un meșteșug care are la bază materie primă lemnoasă era producerea potasei, folosită pentru fabricarea prafului de pușcă, a sticlei, ca îngrășământ etc. În Moldova, sunt menționate în anii 1849 și 1851 o potasărie în satul Probota (Suceava) și „o mașină de potasărie” în satul Spria de Jos (Tecuci). Din nefericire, nu posedăm nici un fel de informații despre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a descris) până la jumătatea veacului trecut. Este foarte probabil că acum un secol producția de potasă în Moldova să fi fost foarte mică, din moment ce, în 1859, Mihalic de Hodocin era nevoit să aducă silitră de la București pentru fabricarea prafului de pușcă. În statistica din 1860-1862 se indică existența în Moldova a nouă „pietrării”. De fapt numărul lor era mai mare: la Crivești și Averești (Roman), la Bozieni (Neamț) ș.a. se aflau ateliere de extragere și prelucrare a pietrei. La Bozieni se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
hârtie, iar în metalurgie zdrobirea minereurilor se face prin așa-numitele pive de minereu. Forma elementară a oricărei mașini fusese transmisă de Imperiul roman sub înfățișarea morii de apă. Din perioada meșteșugărească au rămas marile invenții ale busolei, prafului de pușcă, tipografiei și ceasornicului automat. În general însă mașinismul joacă rolul secundar pe care i-1 atribuie Adam Smith alături de diviziunea muncii. Folosirea sporadică a mașinilor capătă o foarte mare importanță în secolul al XVII-lea, întrucât le oferea marilor matematicieni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fost introdusă prima instalație mecanică, alături de care, în deceniul următor, se adaugă alte două încercări probabil reușite. Totuși, în ansamblul producției de cărămidă pe țară, pe primul loc continuau să se situeze cărămidăriile-ateliere. Producerea silitrei și a prafului de pușcă. La sfârșitul deceniului șase al secolului trecut s-a introdus în această ramură prima instalație mecanică. În felul acesta și în acest domeniu s-a făcut trecerea de la forma de producție tradițională și rudimentară la cea mecanică. Acest proces s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
introdus în această ramură prima instalație mecanică. În felul acesta și în acest domeniu s-a făcut trecerea de la forma de producție tradițională și rudimentară la cea mecanică. Acest proces s-a datorit creșterii necesităților de silitră și praf de pușcă, ca urmare a utilizării lor în construcții și în alte ramuri industriale, ca și drept îngrășământ chimic în agricultură. Inițiatorul introducerii mașinismului în această ramură a fost C. Mihalic de Hodocin. El a cerut Departamentului lucrărilor publice, la 25 iunie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ramuri industriale, ca și drept îngrășământ chimic în agricultură. Inițiatorul introducerii mașinismului în această ramură a fost C. Mihalic de Hodocin. El a cerut Departamentului lucrărilor publice, la 25 iunie 1857, autorizația de a fonda o fabrică de praf de pușcă și de silitră. Moldova - spunea el - are nevoie de o astfel de întreprindere, deoarece praful de pușcă ar fi necesar nu numai pentru miliție, ci și pentru inițierea exploatărilor miniere, pentru exploatarea sării, navigabilizarea Bistriței etc. Dacă guvernul moldovean nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
C. Mihalic de Hodocin. El a cerut Departamentului lucrărilor publice, la 25 iunie 1857, autorizația de a fonda o fabrică de praf de pușcă și de silitră. Moldova - spunea el - are nevoie de o astfel de întreprindere, deoarece praful de pușcă ar fi necesar nu numai pentru miliție, ci și pentru inițierea exploatărilor miniere, pentru exploatarea sării, navigabilizarea Bistriței etc. Dacă guvernul moldovean nu ar fi dispus să ia asupra sa această inițiativă, Mihalic de Hodocin se declara gata să înfăptuiască
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fabrici de fier, pentru țară neapărat trebuitoare, pentru care iscălitul au descoperit îndestulă câtime de fier - piatră, de calitate foarte bună, în acele locuri”. Cererea lui Hodocin a fost acceptată. I s-au fixat anumite obligații în legătură cu furnizarea prafului de pușcă către stat și i s-au avansat în contul lefii sale de inginer al statului 9.000 lei. La 28 august 1858, Mihalic de Hodocin anunța că a terminat construcția fabricii, „cu toate binalele, mașinile, recvizitele și cu lucrătorii experți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
august 1858, Mihalic de Hodocin anunța că a terminat construcția fabricii, „cu toate binalele, mașinile, recvizitele și cu lucrătorii experți”. Două luni mai târziu, el obținea dreptul de a fabrica și „balice”, deoarece fără ele nimeni nu cumpăra praful de pușcă. La 4 decembrie 1858, Hodocin făcea cunoscut Secretariatului de stat că și-a luat ca asociat la fabrică pe Moritz Katz, director de pensionat. Din nefericire, aceste străduințe au fost în parte zădărnicite: în același an un incendiu a mistuit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în parte zădărnicite: în același an un incendiu a mistuit o mare parte a întreprinderii. Ce-i drept, ea a fost refăcută (la 15 iulie 1859, Hodocin cerea organelor de stat permisiunea de a aduce silitră pentru producerea prafului de pușcă din București), dar nu în forma inițială. Acea întreprindere menită să aibă efecte salutare asupra industriei extractive în special, construită ca fabrică, în urma incendiului a fost restaurată parțial. În statistica din 1862 ea este menționată cu 8 lucrători, producând anual
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în forma inițială. Acea întreprindere menită să aibă efecte salutare asupra industriei extractive în special, construită ca fabrică, în urma incendiului a fost restaurată parțial. În statistica din 1862 ea este menționată cu 8 lucrători, producând anual 600 cântare praf de pușcă. Mica fabrică folosea anual 7.200 oca cărbuni, 7.200 oca pucioasă și 44.200 oca silitră. Forța motrice o dădea apa pârâului Tarcău. Producerea sticlei. De la manufacturile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și din primele două decenii ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]