2,436 matches
-
de trandafiri, fără nici un ajutor din partea ei. Nu poți să fii demn, când te ridici în picioare cu dosul plin de țepi. Și când te privesc cel puțin o sută de oameni. În plus, trebuiau să apară și paznicii. Iar puștiul negru care semăna cu o maimuță dispăruse. Nu-l vedea nicăieri. Vasco realiză că trebuia să-și ia tălpășița de acolo. Se terminase. Era un dezastru. Dolly era în continuare înlemnită, ca Statuia Libertății, așa că începu să o împingă, urlând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
mai fie în văzul acelor femei. Era ca un coșmar, toate acele femei în halat uitându-se la el cum înghițea rahat. După o clipă, începu practic să fugă. Spre Hummer, departe de locul acela. Și atunci îl văzu pe puștiul negru, pe cel care arăta ca o maimuță. De fapt, era o maimuță, Vasco era sigur de asta, când îl văzu cum se mișca. O maimuță îmbrăcată în copil. Dar, totuși, o maimuță. Maimuța se învârtea în jurul grădinii. Numai când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
părea cunoscută. Rămase în pragul ușii toaletei femeilor, furios și temător, până când începu să se simtă foarte stupid și foarte expus. — Ah, la naiba cu toate, zise el, se răsuci și porni spre mașina lui. Oricum, nu-i păsa de puștiul ăla maimuță. Din spatele lui, o voce zise: — Vai, vai. Atât de multe arme în oraș și atât de puțină minte. Se răsuci pe loc și privi în spate. Dar nu văzu decât pasărea aceea, bătând din aripi în timp ce stătea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Maurer? — Nu cred. Ea îi strânse mâna. Foarte ferm, foarte direct. — Domnule Burnet. — Și îl cunoști pe geniul nostru în tehnică, Jimmy Maxwell. Watson făcu semn cu capul spre un tânăr de vreo douăzeci de ani, care stătea în fundul camerei. Puștiul avea ochelari groși cu rame din baga și purta o jachetă Dodgers. Ridică privirea de la laptopul lui și îi făcu semn cu mâna lui Burnet. — Ce mai faceți? — Bună, zise Burnet. — Te-am rugat să vii pentru că aproape am terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
creadă, nici măcar o clipă, că vorbesc cu un străin. A luat sacoșa și a ieșit. Un cuplu de americani de origine mexicană trecea pe trotuar, ea Împingând un căruț În care se afla un bebeluș, el ținând de mână un puști. Se plimbau fără grabă În timp ce Rose Îi privea cu invidie. Acum că mariajul ei se terminase, fiecare cuplu pe care Îl vedea i se părea fericit și mulțumit. — Știi ce? Aș fi vrut ca vrăjitoarea aia de bunică-ta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
la toți cei ale căror vieți mi le rezuma cînd mă duceam să-l văd În biroul lui. Anii treceau, iar eu continuam să sporovăiesc cu el după orele de școală. De la povestirile de aventuri care-l pasionau pe un puști de nouă-zece ani, ajunsesem la poezia lui Péguy sau la noul roman, la cinematograful mut, la jazz, la politică, la Nietzsche. Mi-amintesc de rîsetele noastre cînd tata deschisese În fața mea un colet În care se găseau primele două volume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ar fi acceptat cu dragă inimă, dar că venise Împreună cu fiul lui și că nu va mai zăbovi. Oamenii Întorceau capul, căutau din ochi un băiat mare, student la Drept, fotbalist, seminarist poate, și descopereau În cele din urmă un puști ascuns cu timiditate În spatele tatălui său. Mă așezam Întotdeauna În fundul sălii. Eram miop și aș fi preferat să stau mai aproape de ecran, dar tata avea obiceiul să-și pună paltonul și pălăria pe un scaun din ultimele rînduri și Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
celălalt, totuși“, scria Gide. Și eu la fel! În pofida impreciziei artistice cu care Își Înconjoară dezvăluirea, cred astăzi, după ce i-am recitit textul, că Gide și celălalt prichindel (nu-i precizează vîrsta) Își pipăiau fiecare cocoșelul personal, În timp ce eu și puștiul cu care mă găseam n-am făcut altceva decît să ne arătăm unul altuia posteriorul. Trebuie să fi avut cam șapte-opt ani. Nostim e că tata Îmi ceruse cu ceva timp În urmă să nu mă mai joc cu băiatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
băieți care o mîngîiau peste tot! Asta Însemna că nu mai era pură și castă și că nu va fi fecioară la măritiș? Nu Îi mai da ascultare tatei? Sora mea mai mare care mă ducea la școală cînd eram puști? Le dădea voie unor băieți să-și vîre limba În gura ei larg deschisă? Băieți care pe deasupra mai beau și bere! Doar nu era să mă iau la bătaie cu tipul ăla. Îmi putea sparge ochelarii. M-am Întors spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
vis Înălțător, dar fusese suficient să o facă să plece din București, cu ani În urmă. Era primul lucru la care se gândea când se uita la Beverly Hills 90210, Întinsă pe jos, mâncând Înghețată, Întrebându-se cum de aveau puștii americani atât de multe Întâlniri, prieteni, haine sexy, mașini frumoase, case imense, cum de se distrau atât de bine. Habar nu avea, pe vremea aceea, că puștii din Beverly Hills erau la fel de diferiți de ea ca și de cei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Beverly Hills 90210, Întinsă pe jos, mâncând Înghețată, Întrebându-se cum de aveau puștii americani atât de multe Întâlniri, prieteni, haine sexy, mașini frumoase, case imense, cum de se distrau atât de bine. Habar nu avea, pe vremea aceea, că puștii din Beverly Hills erau la fel de diferiți de ea ca și de cei din Detroit sau Bombay. Pe vremea aceea nu avea prieten, doar două prietene, amândouă deprimate, se Îmbrăca Întocmai ca o babă și se distra de minune, de una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
potriveau perfect cu duelul ironiilor lor mușcătoare. Nu putea să nu se Întrebe dacă s-ar potrivi la fel de bine și-n pat. Cu siguranță. Era tânăr, mult mai tânăr decât Matthew. Matthew era bărbat, iar Ted era, prin comparație, un puști. Am tras deja lozul cel mare săptămâna asta, zise ea cu un aer misterios. Mă Îndoiesc că norocul ar putea lovi din nou. — Hmm, ai tras deja lozul cel mare săptămâna asta? Păi și unde e prințul? În definitiv, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Câțiva ani după ce am rupt logodna am fost disperată, oricum. Așa am ajuns eu ultima virgină din facultate. — Chiar așa? Întrebă el amuzat. — Din fericire, acum nu mai sunt, zise ea, aruncându-i o privire ghidușă. Matthew nu era un puști, ca Stefano. Era bărbat, iar dragostea din prezent era mult mai bună decât cea din trecut. După ce terminară micul dejun merseră lângă piscină și făcură dragoste În jacuzzi. Și din nou pe șezlongurile de pe peluză. Mai târziu stăteau tăcuți la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
își mângâia puful negru de sub nas cu mândrie, mi-a șoptit într-o zi batjocoritor la ureche că auzise o discuție care mă privea. Directorul se interesase de ce nu mai venea tata deloc la școală și aflase „ascultă, ceva nemaipomenit, puștiule, cască bine urechile. Tatăl tău a descoperit, se pare, că nu ești fiul lui. A pus laba pe niște scrisori de-ale maică-tii, păstrate dintr-o dragoste ascunsă, de la un preot. De aceea ai ieșit tu atât de cucernic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
niște scrisori de-ale maică-tii, păstrate dintr-o dragoste ascunsă, de la un preot. De aceea ai ieșit tu atât de cucernic. Furios, taică-tu nu mai vrea să știe de tine, așa am înțeles. Dacă vrei te adopt eu, puștiule. Mi-e milă să te văd atât de singur. Poamă-ta de maică-ta s-a dus, taică-tu s-a topit...” Am văzut negru în fața ochilor, am sărit asupra lui și l-am mușcat de beregată de a trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cătun unde am găsit-o pe Marta plină de vânătăi. Doi veri ai fraților izgoniți din cătun se îmbătaseră și veniseră noaptea. Se luptase cu amândoi din răsputeri, dar izbutiseră, porcii, s-o biruie. Dinu îmi încredințase mie una din puști. I-am cerut Martei ceva de băut, am golit sticla aproape pe nerăsuflate, m-am îmbătat năpraznic și am început să strig: „Pușca! Adu-mi mai repede pușca!” Marta mi-a întins-o ștergându-și cu cealaltă mână lacrimile; plângea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
să aibă păreri despre ce cărți erau cu adevărat bune, un calificativ care coincidea cu gradul lor de periculozitate: cu cît erau mai bune, cu atît erau mai periculoase. Maggie lucrase la Book Universe, un lanț de librării frecventat de puști de facultate și de perverși. Studenților și perverșilor li se permitea să bea cafea În librărie și lăsau În urma lor cărți pătate de cafea după ce ardeau gazul suficient de mult timp sau după ce reușeau un orgasm furișat, pe jumătate mascat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
la masă, geanta mea dispăruse... Mă uit de jur Împrejur și zăresc un băiat, cam de doisprezece ani, fugind către ușă cu geanta mea sub braț și numai ce văd un picior lung și superb ieșind de sub o masă și puștiul se Împiedică și cade În nas. Într-o clipită, mă arunc asupra lui, dar puicuța care i-a pus piedică e deja acolo. Așa că pic asupra ei și iată-ne pe amîndouă deasupra hoțului ăla mic, și cînd ne privim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
student În vacanță o să „facă un chef cu niște oameni pe care i-am cunoscut la un chef“. Wakefield arată către cactușii spectaculoși care se Înalță din deșert, cu brațele În aer: — Par fie că dansează, fie că se roagă. Puștiul Îi privește Îndelung, sperînd să Îi prindă asupra faptului, dar pădurea de cactuși nu face nimic, doar se holbează la el. Pentru prima oară după mult timp, Wakefield simte compasiune pentru toți, o duioșie total lipsită de adresă. Chestia aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ploaia... Vorbește cu afurisitul ăla de șoarece și vezi ce-ți spune. — Ei, Îți urez noroc, spune Wakefield, Întorcîndu-se la lift, În speranța că aspersoarele nu i-au distrus camera. — țin’-te ocupat cu viața, omule, nu cu moartea, strigă puștiul după el. Cu siguranță. Are și un pact pe tema asta. Ce e cultura? Și ce cultură este În pericol? Dincolo de balconul lui, golful este un cifru cenușiu, munții nu se zăresc. Ar trebui să se simtă trist pentru că francezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
arogant, Între două vîrste, cu față lungă, ochi triști, bine ras, fără tatuaje. Mai mult delegat decît protestatar. — Pe bune, crezi că cineva se poate declara așa, pe loc? Trage cu ochiul În barul din spatele femeii și Îl vede pe puștiul cu ochiul bandajat lîngă un automat, părînd nehotărît. Puștiul ridică ochii și Wakefield Își flutură mîna În semn de salut. Portărița se Întoarce și Îl vede pe puști răspunzînd, la rîndul lui, cu o fluturare de mînă. — Okey, spune, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
bine ras, fără tatuaje. Mai mult delegat decît protestatar. — Pe bune, crezi că cineva se poate declara așa, pe loc? Trage cu ochiul În barul din spatele femeii și Îl vede pe puștiul cu ochiul bandajat lîngă un automat, părînd nehotărît. Puștiul ridică ochii și Wakefield Își flutură mîna În semn de salut. Portărița se Întoarce și Îl vede pe puști răspunzînd, la rîndul lui, cu o fluturare de mînă. — Okey, spune, Îi cunoști pe răniți. Intră. Wakefield se Îndreaptă direct către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
loc? Trage cu ochiul În barul din spatele femeii și Îl vede pe puștiul cu ochiul bandajat lîngă un automat, părînd nehotărît. Puștiul ridică ochii și Wakefield Își flutură mîna În semn de salut. Portărița se Întoarce și Îl vede pe puști răspunzînd, la rîndul lui, cu o fluturare de mînă. — Okey, spune, Îi cunoști pe răniți. Intră. Wakefield se Îndreaptă direct către băiat, care Încă mai analizează automatul. — Nu se poate, spune, nu există nici o chestie În blestemata asta de mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
siguranță, dacă te uiți la televizor. Anul trecut am făcut două reclame la Maxdrip. Asta e. Wakefield dă una dintre sticle tînărului său prieten. — Ceea ce e trist este comerțul cu carne umană. Exploatăm totul, fie el animal, mineral sau uman. Puștiul trage un gît, aproape nenimerindu-și gura din cauza ochiului lovit. — Încearcă să nu mai fi atît de programatic, Îi sugerează părintește Wakefield. Oamenii fac ce vor. Așa au făcut dintotdeauna. Ce te face să crezi că e exploatare? Au sindicatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Caddy, fata care dansează acum, este regizor de film. Anul trecut a fost o mare expoziție de artă a lucrătoarelor din domeniul sexual. Caddy Își termină dansul și plutește către bar. — Un bacșiș pentru dansatoare? Wakefield Îi dă cinci dolari. Puștiul privește În altă parte. — Și țapinarele alea ce fac În viața de zi cu zi? — Conduc camioane, taie copaci, beau. Pe bune! E cam mare plictiseală aici fără delegați. Hei, puștiule, Îmi dai un bacșiș? El dezaprobă, spune Wakefield. Caddy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]