2,617 matches
-
statutului pragmatic al textelor, îndeosebi în cazul genurilor de discurs ce țin de media, acolo unde domină oralitatea, iar punctuația este un auxiliar pentru a indica aceasta în scris. În civilizația textelor tipărite, punerea în pagină relevă dimensiunea vizuală a punctuației, care dispune textele în spațiu pentru cel care citește. De aceea, punctuația este inseparabilă normelor proprii fiecărui gen de discurs, raportabile la publicul și la practicile unor lecturi specifice. Unele dintre textele literare, intens marcate de subiectivitatea autorului, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de media, acolo unde domină oralitatea, iar punctuația este un auxiliar pentru a indica aceasta în scris. În civilizația textelor tipărite, punerea în pagină relevă dimensiunea vizuală a punctuației, care dispune textele în spațiu pentru cel care citește. De aceea, punctuația este inseparabilă normelor proprii fiecărui gen de discurs, raportabile la publicul și la practicile unor lecturi specifice. Unele dintre textele literare, intens marcate de subiectivitatea autorului, trebuie să recurgă în mod deosebit la strategii de punctuație, situație relevată, în literatura
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care citește. De aceea, punctuația este inseparabilă normelor proprii fiecărui gen de discurs, raportabile la publicul și la practicile unor lecturi specifice. Unele dintre textele literare, intens marcate de subiectivitatea autorului, trebuie să recurgă în mod deosebit la strategii de punctuație, situație relevată, în literatura română, mai ales de schițele lui I. L. Caragiale. Dintr-o perspectivă total diferită, textele înregistrate pe suport informatic pot uza de posibilitățile punctuației, îndeosebi pentru a putea detașa anumite fragmente (și pentru a le reda pe
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
marcate de subiectivitatea autorului, trebuie să recurgă în mod deosebit la strategii de punctuație, situație relevată, în literatura română, mai ales de schițele lui I. L. Caragiale. Dintr-o perspectivă total diferită, textele înregistrate pe suport informatic pot uza de posibilitățile punctuației, îndeosebi pentru a putea detașa anumite fragmente (și pentru a le reda pe hîrtie). V. ghilimele, oralitate, scriere, segmentare grafică. DUBOIS 1973; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN R RATARE A VORBIRII. Prin ratare a vorbirii se înțelege consecința unui
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
caz, s-au stabilit cîteva chestiuni de principiu, precum folosirea mijloacelor grafice, realizarea unor programe informatice și a unor metodologii de determinare a ocurențelor. V. coocurență, lexicometrie, secvență, specificitate. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN SEGMENTARE GRAFICĂ. Punctuația poate fi considerată un fenomen de segmentare grafică a lanțului verbal scris, fiindcă ea furnizează instrucțiuni pentru construcția sensului prin decuparea și regruparea unităților de complexitate variabilă. Semne grafice precum virgula, punctul și virgula, punctul, semnul exclamării și al întrebării
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adverbul totodată sau un element concesiv în același paragraf sau în unul următor. Astfel se realizează echilibrul întregului text între segmentare (decuparea unităților de diferite ranguri de complexitate) și articulare (construcția de sens). V. conector, enunț, paratext, plan de text, punctuație. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SEM. În terminologia semanticii, semul este o "unitate minimă de semnificație, lipsită de independență, care face parte dintr-un semem". Acest termen este folosit de cei mai mulți dintre specialiștii europeni (A. J. Greimas, B. Pottier, E. Coșeriu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
puterilor Haosului, o încercare de sincronizare cu Neantul. Este ambiția unora care, neavând habar nici măcar de gramatică, dar, cu un anumit meșteșug combinatoriu, ar putea îmbrăca în «veșmântul ființei noastreă ortografiind fără majuscule, fără a ține seama de semnele de punctuație, sau omițându-le cu totul - chiar și un articol de fond de Andrei Hropotinschi, dându-l drept poezie. Care, eventual, ar putea fi înalt apreciată în mahalaua de jos a orașului Cluj sau București”. „Judecata” dlui I.N. este multiplu amendabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
timp pentru „conversație” decât cel necesar în cazul emiterii verbale a cuvintelor; nu prezintă „prescurtări” ca limbajul verbal; nu beneficiază de o bogăție de expresii, de figuri de stil; nu are elemente de prozodie decât în măsura în care sunt „prelungite” anumite semne; punctuația este de cele mai multe ori omisă sau înlocuită de expresii faciale considerate corespunzătoare; fiind legat strâns de concret (de imagine) nu facilitează dezvoltarea gândirii abstracte; nu are la bază cuvântul ca ,,simbol al simbolurilor”, ci imagini idei; fiecărui obiect, fenomen, îi
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
sau cu naratori la persoana întîi pot la fel de ușor să conțină DIL sau alte tipuri. După cum arată Leech&Short (1981:328-33), în exemplele care urmează un singur cuvînt adițional atribuit unui personaj, sau chiar un singur semn de punctuație atribuit acestuia pentru expresivitate, poate semnala mai degrabă prezența DIL decît cea a discursului indirect naratorial: El spuse că nenorocitul de tren a întîrziat. El îi spuse să îl lase în pace! Presupunem că nenorocit vine de la personaj (el) și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Dragostei problemele care vi se par disperate VOR FI REZOLVATE EXAMENE Prin Corespondență trimiteți un plic timbrat Consultații în fiecare zi de la ora 9 la ora 20 STRADA CAROLUS DURAN NR. 8, PARIS 75 019 Acest text autentic nu are punctuație, ortografia sa este foarte aproximativă, există greșeli de tipărire, unele fraze sînt greu de înțeles (cf. "Uitați-vă bine la ce are în mînă Este o Dovadă fatală Dacă vreți să vă înțelegeți", "vor fi rezolvate examene"). Dar, în ciuda numeroaselor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
el ocupă un anumit spațiu material. Un enunț care nu este proferat de către un locutor prezent sau care nu circulă în interiorul unui cerc restrîns de cunoscuți trebuie să conțină tot ceea ce este necesar pentru descifrarea sa. Este nevoie de o punctuație univocă și fină atunci cînd cititorul nu împărtășește deloc sau foarte puțin universul autorului, deci cînd conivența dintre ei este slabă. Punctuația actualmente în vigoare nu a fost stabilită decît în secolul al XVI-lea, odată cu constrîngerile impuse de tipărire
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cerc restrîns de cunoscuți trebuie să conțină tot ceea ce este necesar pentru descifrarea sa. Este nevoie de o punctuație univocă și fină atunci cînd cititorul nu împărtășește deloc sau foarte puțin universul autorului, deci cînd conivența dintre ei este slabă. Punctuația actualmente în vigoare nu a fost stabilită decît în secolul al XVI-lea, odată cu constrîngerile impuse de tipărire: circulația de masă pe care o permite produsul tipărit cerea o punctuație relativ precisă. Spațialitatea scrisului și a textului scris sau tipărit
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
puțin universul autorului, deci cînd conivența dintre ei este slabă. Punctuația actualmente în vigoare nu a fost stabilită decît în secolul al XVI-lea, odată cu constrîngerile impuse de tipărire: circulația de masă pe care o permite produsul tipărit cerea o punctuație relativ precisă. Spațialitatea scrisului și a textului scris sau tipărit permite ca acestora să li se asocieze elemente iconice variate (scheme, desene, gravuri, fotografii etc.) și un paratext. Numim "paratext" totalitatea fragmentelor verbale care însoțesc textul propriu zis; poate fi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
măscăriciul este: „Un duh trimis pe capul lui“ să-l chinuiască. În sfârșit, într-un registru mai înalt, la apariția și la dispariția lui, ca harpie, în fața grupului regal. Însoțit, la apariție, și de fulgere, tunetul funcționează aici ca o punctuație cosmică și amenințătoare a cuvintelor de înfierare pe care le rostește Ariel. Însă grațiosul spirit preferă, ca modus operandi, efectele muzicale: muzică de instrumente iluzorii ori cântece cântate chiar de el, cu sau fără acompaniament de instrumente. Ca să-i adoarmă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
personaj. Exemple de sarcini de lucru la lecții din manualul de “Limba și literatura română”, clasa a III-a, autori: Victoria Pădureanu - Mariana Norel, Editura “Aramis”, București, 2002: „Cuvânt” - de Tudor Arghezi citiți fiecare poezia, respectând intonația cerutde semnele de punctuație; pentru a înțelege textul, căutați, în dicționarul manualului, sensul cuvintelor: “cimpoi”, “harpă”, “celulă”, “moleculă ”, “slove”, “violoncel”. „Cum începe toamna” - de Marin Preda delimitați fragmentele textului; scrieți cum ați delimitat fragmentele și despre ce se povestește în fiecare. “Cioc! Cioc! Cioc
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
chiar “insuficient”, la dictările curente putea sobțin“bine” și chiar “foarte bine”. Un experiment simplu probeazaceste explicații: i s-a aplicat subiectului o probce const dintr-o dictare a unui text în condiții normale vorbire clarși expresivă, cerutde semnele de punctuație și cu rostirea în mod ritmic și rar a cuvintelor, tocmai pentru a i se da subiectului posibilitatea de a citi labial cuvinteleă. Într-o altzi i s-a cerut sscrie dupdictare un text care era analizat și sintetizat fonetic
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
M. se particularizează, într-adevăr, printr-o exprimare frustă și totodată, „aleasă” foarte „lucrată”, destructurată productiv prin lacunaritate calculată și printr-un minimalism ortografic radical. Poetul nu utilizează niciodată în textul poetic, inclusiv în titluri, majusculele, iar la semnele de punctuație recurge foarte rar, și nu după regulile curente. Pe de altă parte, asociază recursul la parabola modernistă (în regim ludic) cu discreția extremă a metaforei, universul casnic sau familiar cu zbuciumul sfâșierii existențiale, peisagistica de atmosferă - de factură deseori onirică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
crăpate ale arborilor / ordin / plânge / el / către alb către pasăre / plângem / voi plângeți / alunecă / tu porți țintuite pe cicatricele tale proverbe lunare...” (în traducerea Irinei Mavrodin). Supraviețuiesc abia câteva sintagme mai convențional articulate, în rest - abolirea sintaxei, a logicii, a punctuației, pulverizarea oricărui statut al lirismului. E modul lui Ț. de a aduce poezia la punctul zero, pentru a-i da șansa revigorării pe coordonatele unei inventivități neîngrădite de conformisme. Procesul durează până prin 1923, când, dadaismul fiind declarat mort chiar de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
Tăiați cu grijă toate cuvintele pe care le conține și puneți-le într-un săculeț. Agitați-l ușor. Extrageți cuvintele și așezați-le în ordinea extragerii. Copiați-le cu grijă. Poezia va va semăna”. Mult mai tarziu, în studiul Gesturi, punctuație și limbaj poetic (1953), Ț. „academizează” o asemenea ars poetica, o justifica, dar o și ameliorează, angajând în demonstrație o serie impresionantă de elemente lingvistice, estetice, antropologice și sociologice: „De aceea limbajul poetic este însoțit de propria să «mimica», formată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
învățăturile creștine. Raportarea la mitologia biblică se face negativ ("oraș în care murim/ fără parabola intrării în Ierusalim"), accentuând lipsa unei salvări, dar și lipsa bucuriei de a trăi. Adverbul "iarăși" din final (a cărui semnificație este susținută și de punctuația enunțului) indică o repetare ciclică a destinului: "Și mâine dimineață - descompuși - pornim, iarăși, la atac..." Banala conversație cotidiană are ca subiect central moartea: S-a terminat pâinea. Dar trăim./ Au mai fost împușcați ieri șapte!" - zic unii./ E puțin. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
informații pentru care lucrează ofițerul și sursa. Micropunctele reprezintă o metodă secundară de comunicare; în această situație, fotografiile sunt micșorate la dimensiuni microscopice și ascunse într-un anumit loc pe hârtie, poate chiar sub o ștampilă sau deasupra semnelor de punctuație, în cazul literelor dactilografiate. Defectorii Până acum, discuțiile s-au axat numai pe sursele de informații care rămân în funcție - adică raportează informații în timp ce își păstrează poziția oficială ce le permite acces la ele. Aceasta este în mod evident cea
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
evaluate: - să demonstreze că a citit în mod conștient textul - să redea corect titlul și autorul textului - să răspundă corect la întrebări privind conținutul textului - să scrie corect toate cuvintele din text - să folosească în mod corespunzător toate semnele de punctuație ce se impun Verificarea interpretării textului (Povestirea conținutului) prin probă scrisă a avut ca obiective: - să demonstreze că au înțeles mesajul textului - să redea corect șirul evenimentelor - să demonstreze că recunosc toate personajele și că se raportează corect la ele
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
să demonstreze că au înțeles mesajul textului - să redea corect șirul evenimentelor - să demonstreze că recunosc toate personajele și că se raportează corect la ele - să scrie corect toate cuvintele din text - să folosească în mod corespunzător toate semnele de punctuație ce se impun Analizând rezultatele evaluării formative efectuate după lecția de predare, am observat că următoarele greșeli au o frecvență mai mare: - neînțelegerea conținutului și a mesajului textului ; - greșeli de ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
după lecția de predare, am observat că următoarele greșeli au o frecvență mai mare: - neînțelegerea conținutului și a mesajului textului ; - greșeli de ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale - folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație; - folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual Toate greșelile au apărut la toti elevii ceea ce a impus o consolidare mai intensă a cunoștințelor, precum și schimbarea strategiei de predare-învățare. Analizând rezultatele evaluării formative efectuate în urma lecțiilor de consolidare am observat că
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
sensurile cuvintelor din text utilizându-le și în contexte noi - să redea corect titlul și autorul textului - să răspundă corect la întrebări privind conținutul textului - să scrie corect toate cuvintele din text să folosească în mod corespunzător toate semnele de punctuație ce se impun Verificarea interpretării textului a avut ca obiective: - să demonstreze că au înțeles mesajul textului - să redea corect șirul evenimentelor să demonstreze că recunosc toate personajele și că se raportează corect la ele - - să scrie corect toate cuvintele
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]