2,483 matches
-
ca să-l hrănesc pe Eric. Dar nu. Mă trezesc exact la aceleași ore ca și acasă - 2 și 5 dimineața. Când mă întorc, îl găsesc la aeroport, în scaunul-scoică pe care îl ține în mână Mircea. Mă reped să-l pup și am impresia că se uită la mine cam străin. Cum se poate să mă fi uitat doar în trei zile ? Așa îmi trebuie dacă am plecat de lângă el. Calmează-te, îmi spune Mircea, are numai câteva luni. Câtă memorie
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
de oră aud bătăi în ușă și pe Eric care o vrea hotărât pe mami și nu înțelege de ce mami se ascunde de el acolo. Se antrenează și Toto și dezastrul e complet. Revin în living să îmbrățișez corpuri, să pup obrăjori și să șterg lacrimi, să mă joc cu două perechi de mânuțe lacome. În timpul ăsta, Mircea gătește prânzul. Mă gândesc că nu știu ce m-aș face fără el. Dar pe urmă mă gândesc și că, dacă n-ar fi fost
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
i se facă foame copilului. Va trebui să-l alăptez. Reușesc să-mi desfac sutienul pe sub bluză și-mi ridic băiatul din cărucior. Se holbează la noul decor cu ochii ăia mari și albaștri ca ai lu’ ta-su. Îl pup pe gușuliță și-l strâng în brațe. Mă simt extrem de vinovată că l-am adus aici, să-l înțepe ăștia cu vaccinurile lor. Îl plasez reglementar la sânul stâng, care e momentan mai plin, în poziția corectă nas-sfârc, cu corpul
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
lu’ ta-su. — Drept să-ți spun, nu cred că o să mai scriu nimic. Nu mai am chef. Sunt obosită. Mi-au pierit din cap toate ideile. Tot ce vreau acum... Plânge copilul. Îl întorc pe o parte și-l pup de-a lungul spinării. Miroase a cozonac proaspăt scos din cuptor. Mi se face poftă să-l mănânc. — Mă, te mănânc, să știi ! Frumosule ce ești ! Îl pup pe burtă și nu mai plânge. — Ce vrei ? Ai zis „tot ce
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
ce vreau acum... Plânge copilul. Îl întorc pe o parte și-l pup de-a lungul spinării. Miroase a cozonac proaspăt scos din cuptor. Mi se face poftă să-l mănânc. — Mă, te mănânc, să știi ! Frumosule ce ești ! Îl pup pe burtă și nu mai plânge. — Ce vrei ? Ai zis „tot ce vreau acum...“. — Vreau un sac mare de plastic, din ăia negri de gunoi. Un sac din ăia plin cu somn. Vreau să dorm. Nu vreau să mănânc, nu
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
o stea neagră în șase colțuri pe piept. Băiatul înalt căsca necontenit. Ceilalți își arătau nervozitatea fixînd piulițele pedalelor ori apucînd și eliberînd mînerul vîslei. Mă încălzisem. Vară fără vînt. În dreptul turnului de start stăteau lungiți șase băieți care țineau pupa bărcilor chiar de după cîrmă, precum ții peștii chiar de după cap. Își mișcau brațele roată la comenzile bărbatului de pe mal, încoace și încolo, pînă vîrfurile din față erau exact în linie. Cînd s-a petrecut asta, arbitrul a ridicat steagul alb
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
și n-am mai vrea din biserică s-o ștergem defel. Și Domnul, ca tata, bucurîndu-se să își vadă Copiii mulțumiti și fericiți precum este și El, Cu Satan sau butoiul n-ar mai sta la sfadă, Ci l-ar pupa și i-ar da băutură și...“ — Ce naiba mănînc? strigă Lanark. — Enigma de Filets Congalés. Nu este preparată bine? încearcă chestia asta moale și sfărămicioasă. Lanark gemu. Damful de cauciuc ars i se topi din nări și o căldură revigorantă îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
distins, pe scaunul de lângă el stătea un băiețaș în costum alb cu guler de dantelă, consumau ceva cu frișca... „Ăștia da oameni !“, îmi ziceam și le zâmbeam prin geam, le făceam bezele, îi salutam cu mâna la chipiu, le strigam : „Pupi !“, ei păreau surprinși, făceau ochii mari, nu mă cunoșteau, cum să mă cunoască ? Mă uitam la domnul acela bătrân și mă gândeam : „Câtă diferență între redingota lui și cămășoiul lui Dragoș...“. Dar Dragoș poate că nici nu exista, Maria nu
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
era greu să suport întoarcerea la care mă silea fără voie, aruncarea înapoi, într-o copilărie fizică din care abia scăpasem. „Așteaptă-mă nițel !“, i-am spus, „mă duc să iau scara ca să mă urc pe ea și să te pup...“. Am ieșit în curte. M-am întors cu scara. Râdeam ca o vită. Fata aceea uriașă plângea, se cocoșase un pic și plângea. Am lipit scara de un perete și am rupt-o la fugă... * În 1895, minerii din California
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
jucăria la tine. Asta ți-o pot dovedi. Vezi că-i în buzunarul din stânga, nu mă fă s-o caut eu. Nicu se supuse în mare silă. Avea sprâncenele în unghi mai ascuțit decât de-obicei, ca un v întors. Pupă văcuța și o întinse privind în lături. Conu Costache o cercetă, apoi se sculă, se duse la șemineu. Nicu fu sigur c-o s-o arunce în flăcări și se ținu să nu țipe. Costache îi dădu drumul anume sau poate
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pistolul și să dăm uitării toată treaba. Cayle nu se lăsă: - Ies pe ușa aceea, și făcu un semn spre dreapta. După ce trec dincolo, vedeți pistolul. Asta îl învioră și Cayle nu irosi nici o clipă. Cercetă nava, de la prora la pupa, dar nici urmă de Seal sau de cei ce-l însoțeau. Într-un acces de furie se repezi după căpitan și-i spuse glacial: - Ticălosule, porcule, le-ai dat drumul să scape cu o navă de salvare. Ofițerul îi aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
înghesuiau ca fluturii în luminile avionului. Câteodată mă vedeam silit să le jignesc. Eram ob6sit, a doua zi aveam o cursă grea, trebuia să mă odihnesc. Le spuneam din mers: "Fetițelor, astă seară băiatul se culcă devreme. Pe curând. Vă pup pe toate""... Totul a mers bine până când, într-o zi, Domnul Andrei a descoperit că și cerul e orgolios, nu se lasă sfidat mereu fără să se răzbune. Asta s-a întîmplat chiar la o demonstrație aviatică. Era timp ideal
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
dacă nu o fac. Și nu doar i-am amenințat. Câteodată chiar am făcut-o. — Sigur, vă lăsăm vouă aprecierile și premiile pentru pace, contractele de carte și interviurile cu Charlie Rose. Sigur, New York Times n-are decât să vă pupe-n fund cât vrea. Nu-mi pasă. Eu o să fiu fiul satanei, o să rezist. Dar nu te amăgi, domnișoară. N-ar exista nici o pace dacă nu ar fi băieți ca mine, gata de război. Maggie respiră adânc. —Și asta făceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
local c-un vultur care joacă pe scenă? — Chiar credeți voi, prăpădiților, că se poate face treabă bună c-o pasăre? întrebă Lana. — Ba-s chiar sigur de asta! Păi albii nu țin ei papagali și canari și-i to’ pupă? Așteaptă numa’ s-afle lumea ce fel de pasăre prezintă Bucuria Nopții. O să tre’ să pui portar la ușă. O să se-mbulzească toată lumea bună. Jones formă un nou nimbus de fum, care părea gata să explodeze. Darlene și pasărea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
De data asta, Irene trebe să-l ia și să-l închidă undeva pe băiat. Crezi că se-nsoară vrun bărbat cu ea dacă trântoru’ ăla mare stă pe lângă casă? Firește că nu! Santa smuci fotografia mamei sale și o pupă cu foc. Ia-o încet, fetițo. Eu mă rog pentru tine. * În drum spre spital, cu tramvaiul, Claude Robichaux citea ziarul cu inima grea. Cum putea băiatul ăla mare cât o ușă să dezonoreze o femeie atât de fină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
întrebă Dave. — Cine e în mașină cu tine? spuse Lynn. — Nimeni. — Cine a vorbit? Vocea aia răgușită. — Chiar nu pot să-ți explic, zise Henry. Trebuie să aștepți până ajung acasă, iar atunci o să înțelegi. — Henry ... — Trebuie să închid, Lynn. Pupă-i pe copii. Și închise. Dave îl privea cu niște ochi răbdători. Era mama ta? — Nu. Altcineva. — E furioasă? Nu, nu. Ți-e foame, Dave? — Curând. — OK, vom găsi un bufet cu servire în mașină. Dar, până atunci, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
soră-mii, n-ai putea s-o iei din loc?“. Eram uluit. În vreme ce eu rămîneam la colegiu după orele de clasă ca să mă ocup de bibliotecă, În vreme ce eu le țineam lecții de catehism unor puștani, sora mea mai mare se pupa cu băieți care o mîngîiau peste tot! Asta Însemna că nu mai era pură și castă și că nu va fi fecioară la măritiș? Nu Îi mai da ascultare tatei? Sora mea mai mare care mă ducea la școală cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
spatele căreia Isabelle Își scrisese numele și adresa. Tina a pus mîna pe poze și, plîngînd și luîndu-mă la palme și la pumni, a rupt pozele mărite În bucățele pe care a Încercat să mă facă să le Înghit: „Na, pupă-i genunchii! Poftim, și pupă genunchii iubitei tale! Dă-i cu limba și peste piept! Ai prefera să fie goală, așa e? Asta ai vrea! Și uite ce fese mari are? Nu vrei și fundul?“. Țipa, plîngea, Îi era ciudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
numele și adresa. Tina a pus mîna pe poze și, plîngînd și luîndu-mă la palme și la pumni, a rupt pozele mărite În bucățele pe care a Încercat să mă facă să le Înghit: „Na, pupă-i genunchii! Poftim, și pupă genunchii iubitei tale! Dă-i cu limba și peste piept! Ai prefera să fie goală, așa e? Asta ai vrea! Și uite ce fese mari are? Nu vrei și fundul?“. Țipa, plîngea, Îi era ciudă că-și făcuse sînge rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
înghesuiau ca fluturii în luminile avionului. Câteodată mă vedeam silit să le jignesc. Eram obosit, a doua zi aveam o cursă grea, trebuia să mă odihnesc. Le spuneam din mers: «Fetițelor, astă seară băiatul se culcă devreme. Pe curând. Vă pup pe toate»”... Totul a mers bine până când, într-o zi, Domnul Andrei a descoperit că și cerul e orgolios, nu se lasă sfidat mereu fără să se răzbune. Asta s-a întâmplat chiar la o demonstrație aviatică. Era timp ideal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
goale și trimițîndu-le pe iubițele una către alta. Ajung doar atît de aproape cît să li se atingă țîțele, apoi se despart, și iar una către alta și nu se pierd din ochi. Au loc doar cît să li se pupe țîțele și nimc altceva, cu excepția faptului că se tot privesc În ochi. Muzica intră În crescendo la momentul ăsta și domnișoarele de onoare le biciuiesc de-a binelea acum și În ochi le apar lacrimi, am niște prim-planuri grozave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
sîngele care curge ostoiește durerea și durerea e tot șpilul. Și exact cînd par gata să leșine, fetele le coboară și le așează pe un pat acoperit cu flori și toată adunarea le unge cu unsori de leac și le pupă și le urează de bine și se joacă cu ele. Nu-i așa că e frumos? Wakefield nu s-a atins de băutură de cînd Caddy a Început să-și povestească filmul și se uită la ea cu drag. Puștiul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și nu vreau să te pierd niciodată în viața mea pentru că te iubesc cu adevărat credemă mami că nu te mint îți spun din inimă. Cu toată dragostea A ta nevastă care te iubește mult mult mult de tot. Mădă Pupă mami gurița ta mică și dulce ca mierea. Te iubesc mult. Mami aștept să-mi scrii cum primești de la mine. Te iubesc mult de tot mami. Te iubesc mult de tot mami. A. R. F. U. A. R. U. Pupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Pupă mami gurița ta mică și dulce ca mierea. Te iubesc mult. Mami aștept să-mi scrii cum primești de la mine. Te iubesc mult de tot mami. Te iubesc mult de tot mami. A. R. F. U. A. R. U. Pupă mami gurița ta mică și dulce Cu toată dragostea a ta soție care te iubește mult mult mult de tot Mădă Aștept răspunsul tău cum primești de la mine da mami. Mami vezi că șuvița de păr ți-o trimit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
iubește mult mult mult de tot Mădă Aștept răspunsul tău cum primești de la mine da mami. Mami vezi că șuvița de păr ți-o trimit în exiva următoare DA mami nu te supăra pentru că trebuie să fac baie la cap. Pupă mami gurița mică și dulce. Cu toată dragostea a ta soție care te iubește mult mult mult de tot Mădă Aștept răspunsul tău cum primești de la mine da mami te iubesc mult de tot. A. R. T. 15. 11. 2001
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]