1,669 matches
-
iepurele mort/ Sticlos aproape totul, astfel încât mă port/ și eu la fel de fals, precum ne-mbracă zorii./ Sunt iarăși în picioare, mă bucur că le am,/ Mă curăț de nămolul ce parcă mă-nveșmântă./ Ce fericit eram când o priveam, cum putrezește nobil în propria sa nuntă." De fapt, ideea poemului, dualitatea insului, se extinde și în altele ca: "Veșnic părinte", "Vorbesc din demon", idee blagiană ("Pax magna"): "Sunt niște cețuri strâmbe și niște neguri dese,/ Afară parcă iarăși uși grabnic se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
partea de sus; * Atenție mare la comercianții de prăjitoare electrice; am vrut eu odată să schimb un asemenea aparat: îl luasem de vreo trei luni și deja scotea fum ca un autobuz vechi; căpătase și un miros înfiorător, parcă-i putreziseră toate piesele; nesimțitul de la magazin n-a vrut nici în ruptul capului să-mi dea altul, zicea că defectele de natură olfactivă nu sunt acoperite de garanție; l-am și reclamat la managerul lui (un băiat frumușel, înalt și plinuț
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
revelații pare a fi prin urmare înecul, prăbușirea actantului ("M'am prăbușit în fântâna întunecat de adâncă/ de lângă poartă,/ cu apa ce clocotește/ la Miezul de foc al Pământului" Fântâna; v. și "Ci iată acum ochii noștri cristalice sfere/ vor putrezi în țărâna care'i aceeași/ în tot Universul" Șansă exclusă). În esență așadar, o astfel de prăbușire are sens ascensional, permițându-i celui prăbușit reintegrarea în ritmurile eterne, în "firele prafului cosmic care o dată/ o singură dată fuseseră Eu" aceeași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
E vorba de amenințarea vagabondului, a nomadului care dă tîrcoale caselor fericite ("O invazie de oameni, spune Michelet, care au trecut unul cîte unul"). De amenințarea călătorului necunoscut care aduce cu el boala sau epidemia, a cărui venire face să putrezească recoltele și să piară vitele. E amenințarea intrusului care se strecoară în familiile prospere pentru a le tulbura și ruina. Insecuritatea și teama încep să se manifeste odată cu trecerea necunoscuților care rătăcesc în noapte. Dar tot în umbră se refugiază
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pe străduțele strîmte, se încîlcesc și se fac grămezi, de unde se aud înjurături, amenințări și lovituri de bici. Și această mizerie, acest noroi care mustește peste tot de cum dă ploaia, făcînd caldarîmurile alunecoase, adevărate capcane ale morții. Și gunoaiele care putrezesc prin canale și pe la colțuri, mirosul de putrezicine și de urină pe care cel mai mic petec de soare îl fac de nesuportat. Și această apă murdară ce se scurge din burlane, aruncată de pe la geamuri, șiroiește pe scări și umple
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
listă, dar termenul de plată a fost foarte lung. Pentru oameni, asta a însemnat așteptare, suspiciune, degradarea profundă a imobilului - pentru că primăria a spus că vom obține finanțare și nu ne-a mai dat bani - și au căzut tavanele, au putrezit podelele, efectiv, au rămas doar pereții și noi a trebuit să refacem tot... Au fost suspiciuni că au fost bani intrați și nu au ajuns la cămin. Ei nu știu cum se fac licitațiile; noi am discutat mereu cu ei, dar a
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de om viclean ce te găsești; tocmai de ceea ce te-ai păzit n-ai scăpat. Ei, că bine mi te-am căptușit! Acum să-mi spui tu cine ești, de unde vii și încotro te duci, că, de nu, acolo îți putrezesc ciolanele! Fiul craiului ce era să facă? Îi spune cu de-amănuntul, căci, dă, care om nu ține la viață înainte de toate? -Bine, atâta am vrut să aflu din gura ta, pui de viperă ce mi-ai fost, zice atunci
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
termeni religioși: «toate trec, numai noi să fim răbdători, înțelegători, să spunem ce avem pe inimă, că părintele nu ne va părăsi, peste tot sunt necazuri, amărăciuni și întristări». Trupul nu este spiritual, el va intra în pământ și va putrezi, sufletul va merge în cer.Vorbește în continuare despre înviere și înălțarea la cer. Toate păcatele care sunt spovedite sunt iertate de Dumnezeu. O sfătuiește să se roage lui Dumnezeu, care o va asculta și-i va da binecuvântare și
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
din fonologie modelul triunghiului vocalelor (a.u.i.) sau al consoanelor (p.k.t.), Lévi-Strauss propune celebrul "triunghi culinar" în 1967 (în "L'arc" no 26) ca transformare culturală a crudului în fiert și ca transformare naturală a crudului în putrezit: crud preparat putrezit Sistemul opozițiilor binare se citește în această logică concretă astfel: preparatul și putrezitul se opun crudului ca transfor-matul non transformatului. Preparatul se opune putrezitului ca transformare culturală transformării naturale. Alimentele preparate (fierte sau prăjite) sînt mai aproape de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
asta zac de boala numită lipitură, de care se poate scăpa prin anumit descântec"); face femeile însărcinate să nască înainte de vreme copii morți), Baba Coaja ("care omoară copiii cei nebotezați și ascunde sufletele lor într-un soc, unde petrec până ce putrezește trupul, din care pricină românii nu prea strică socul"). Artur Gorovei arată în Datinile noastre la naștere că femeile însărcinate se tem în special de Samca (numită în Muntenia Avestița, aripa Satanei, iar în Bucovina, Spurcata) și dă ca exemplu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
blândei primăveri (M. Eminescu); În șirul vieții noastre întreg, se face seară. (T. Arghezi); amâni și nici nu știi ce mai amâni / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu); I am spus Daimonului: tu nu știi că / vorba arde, / verbul putrezește / iar cuvântul / nu se întrupează ci se destrupează? (N. Stănescu) metafora adjectivală este echivalată cu epitetul metaforic: Toamnă de suflet (T. Arghezi); și mă dezmierzi cu frunzați jucăușă (L. Blaga). Printrun proces de maximă ambiguizare a relației dintre cuvântul metaforic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sufletului) a fost înghițită de biruință. Unde îți este biruința, moarte (victoria asupra sufletelor, victoria asupra trupului nefiind deloc abandonată)? Unde îți este boldul, moarte?" (versetul 56); "boldul morții este păcatul". Ar fi o mare greșeală să credem că defuncții putreziți de mii de ani vor ieși în "ultima zi" în carne și oase din pămîntul în care au fost îngropați. Este vorba despre o dublă greșeală, deoarece avînd în vedere înțelegerea greșită a mesajului de bucurie sufletul părăsește trupul chiar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
p. 173, r. 13 14 : „Eu nu slăbeam de vrun rău, Ci slăbeam de dorul tău.” lipsa persoanei iubite poate afecta și integritatea fizică a îndrăgostitului; p. 174, r. 9 10 : „Cât oi trăi, să iubesc, Că de-oi muri, putrezesc;” scopul vieții pare a fi iubirea, ea este cea care o definește și îi dă sens, așa cum degradarea și distrugerea dau sens morții; r. 23 27 : „Du-te la puica și-i spune Să nu se mai poarte bine, Că
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
incarnarea regimului imperial, viciat, avid de plăceri, fără valori morale și deci condamnat la o dispariție brutală Renée moare în scurtul paragraf final, prădata de soțul și fiul vitreg, lăsând în urmă doar datorii. Nana, o altă alegorie a regimului, putrezește cangrenata de variolă, în momentul în care Franța declară război Prusiei, în 1870. Zola încearcă să pătrundă misterul Parizienei, căutându-l în natură, originea, educația, clasa și mediul său: "Cette folle de Renée, qui était apparue une nuit dans le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
clasice autohtone, cele cu geam dublu În ramă de lemn, au oferit (la vremea lor) o izolație termică suficient de bună. Cu toate acestea, ferestrele de lemn au suferit, În marea lor majoritate, de păcatul unor execuții mediocre (lemn care putrezea la partea inferioară a ramelor, insuficient de bine uscat, rame vopsite neglijent pe șantiere ș.a.m.d.) și de primejdia reală a unei durate scurte de viață (degradarea rapidă a masei lemnoase de calitate inferioară). În același timp, ferestrele vechi
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Doina-Cătălina COZARIUCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93119]
-
cele trei state românești, dezamăgind clasele de jos care- și puseseră speranțe în el, este escamotat, pe cât posibil, de Popovici-Nicolaescu. Mandric- Vaeni nu au nici o ezitare în a produce un asemenea dialog : Doamna Stanca : Țara sunt boierii, neamurile vechi. Mihai : Putrezi de vechi... Nu, doamnă, țara sunt căciulile care nu sar în fața străinilor decât odată cu capul, sunt bărbații care-și asudă muierile cu paloșul lângă ei, sunt țâncii care întâi șterg balele armăsarilor de luptă, pe urmă nasurile lor. În mare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
stropiți fața cu vin, / Că mă duc la loc străin / Și-napoi n-am să mai vin./ Și-mi stropiți fața cu bere, / Că mai mult nu mi-ți vedere;/ Că nu mă duc să-nfloresc, / Ci mă duc să putrezesc./ Duce-m-oi și-oi putrezi / Și-napoi n-oi mai veni / Oare cine m-o boci? / Sora mea cu maica mea / Mai ales ibovnica!" 247 Mijlocind integrarea în Marele Timp, ca simultaneizare a lumilor posibile, universaliile ontologice creează și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Vrabia s-a apucat rămășag cu stejarul, că ea are să se scalde în colbul lui, are să trăiască mai mult decât dânsul. Și așa e, că stejarul 100 de ani crește, 100 de ani stă pe loc și 100 de ani putrezește, și când e stejarul putred, ea merge de se scaldă în colbul lui."281 Una dintre păsările cele mai iubite este cucul care face pact cu timpul, cântând între echinocțiul de primăvară și solstițiul de vară, între Blagoviștenie și Sânziene
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de mama sa) Fânul din grădina casei este aproape uscat. Coroborând această ipoteză cu alte două ipoteze aparținând memoriei enciclopedice Mama poate vedea grădina prin geamul de la bucătărie. Fănul cosit și uscat pe o parte trebuie Întorspe cealaltă pentru că, altfel, putrezește. interpretul va produce următoarea explicitare Mama spune că fânul cosit din grădina casei ar trebui Întors pe partea cealaltă. Să presupunem că cei doi, mama și copilul, nu au avut nici un schimb verbal În acea zi. Evident, singura sursă de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
venit așa, dar se putea și altfel . Dacă însă nici acest groaznic măcel nu v‐ a fost învățătură, va mai curge sânge, dacă trebuie să vină, va veni!” Nu vă mai ascundeți după cadavrul „genialei” bestii. Lăsați bietul hoit să putrezească în pace, iar voi luați aminte!” * Păreri tutovene Păreri Tutovene, publicație săptămânală de opinie, informație și atitudine a municipiului Bârlad, reapare joi 16 aprilie 1992 cu un colectiv de redacție format din: Gh. Barbu, redactor șef, O. Oprescu, redactor șef
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
groapă. ” Sicriul fiind așezat În carul mortuar ( În zilele noastre În mașina mortuară ), de cele trei bocitoare și de rudele apropiate. Împreună glăsuiesc următorul bocet: ,, Bucură-te mînăstire Că frumos plocon Îți vine. Nu vine să Înflorească Ci vine să putrezească. ” După Înmormîntare, cele trei bocitoare, cîntă prelung și jalnic ,, Ale țărînei ” : ,, Pămînte pămînte, de azi Înainte Să te lași ușor, ți-o fi frățior PÎnă-n primăvară Să dea iarba moale Să-i fie răcoare. Țărînă, țărînă De azi Înainte Să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
un galben. Iată, tată, banul muncit! Părintele a luat banul și l-a aruncat în foc spunând: Acesta nu e ban câștigat de tine!" (Alexandru Mitru, Banul muncit) (b) "Nici-o floare: / Numai pete mari, de soare... / Doar din frunza cafenie / Putrezită-n umbra rară, / Iese-un pui de păpădie / Să mai vadă ce-i pe-afară." (Otilia Cazimir, A-nflorit o păpădie) (c) " Într-o zi de vară, când razele soarelui erau mai stâmpărate, cele trei surori se duseră să culeagă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a se simți Biserică și de a se percepe consacrați. Fratele Charles reprezintă pentru istoria Bisericii un punct de ne-întoarcere, a cărui profeție a aterizat în deșertul Sahara precum un «bob de grâu» (In 12,24). Acea sămânță a putrezit îndelung până ce a adus rod în acei ucenici și ucenice pe care nu i-a avut în timpul vieții și i-au fost dați după moarte, cu un secol în urmă. Într-un anumit sens, viața fratelui Charles a clătinat toate
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
cele mai multe cazuri tot dezagreabile și uneori greu de definit (gust metalic, coclit etc.). Bolnavul simte mirosurile ca venind fie din exterior, fiind atribuite unei acțiuni răuvoitoare, malefice, a dușmanilor, fie din interiorul propriului corp, despre care bolnavul crede că a "putrezit". Aceste două tipuri de halucinații se pot asocia de exemplu în schizofrenie și melancolie fiind greu de disociat. Bolnavii din această categorie reacționează mai ales în cazul asocierii cu un delir de persecuție, otrăvire, refuzând să se alimenteze. Unii bolnavi
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ast jug de rozioare Și de crini, eu voi a sta”. Coborît, aici, la cele mai de jos clișee, erosul se reabilitează În Fata din turn unde legea morală, netulburată, ocrotește din nou un mare sentiment. Copila română preferă să putrezească În Închisoare decît să cedeze concupiscentului episcop grec de la Bitolia. Pentru a ușura durerea Țintarului pe care Îl iubește, fata lasă cu limbă de moarte (intervine din nou sublima mistificație din Miorița): „Ci să-i spui că-s vinovată, Că
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]