KorAP: Find »[drukola/base=râie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 67 >

1,663 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

sus? inea c? regele Carol �trude? te pentru binele ?? rîi (sic!) �. A?a �nc�ț �mprejur? rile fuseser? cele care �l f? cușer? nepopular 22. Pe parcursul lunii septembrie, ru? îi au provocat incidente de grani?? amenin?? toare �n zona lor prioritar? , Delta Dun? rîi. La r�ndul lor, ungurii au dat clar de �n? eles c? nu consider? Dictatul de la Viena drept ultimul cuv�nt �n privin? a Transilvaniei. Antonescu trebuia s? asigure existen? a statului rom�n ? i p? rea s? nu existe alt ap? r

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
vorba de Iorga�. Odat? cu instituirea Statului Na? ional Liberal, R? dulescu a schimbat registrul ? i s? a repezit s?? l sf�? ie pe Iorga, aflat acum f? r? ap? rare. Iorga devenea acum �nu numai autorul moral al persecut? rîi Legiunii, ci ? i un partizan entuziast al crimei, al uciderii f? r? judecat? � Iorga este un profesor care se bucură atunci c�nd studen? îi lui c? deau mor? i sub grindină de gloan? e etc.� Referirile la Iorga că

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
chipurile pe m? rturii), Iorga a trimis o telegram? Tribunalului Militar �n care �? i retr? gea pl�ngerea �mpotriva lui Codreanu, cu cinci zile �naintea procesului. Al? îi depuneau m? rturie privind reac? ia violent? a lui Iorga la aflarea asasin? rîi lui Codreanu, iar la trei zile dup? �mpu? carea acestuia a avut loc un furtunos schimb de cuvinte cu C? linescu. Martorii au descris starea deprimat? a lui C? linescu la ie? irea din casa lui Iorga 25. Era o

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Boeru �? i amintea c? articolul publicat de Mircea �n �Neamul rom�nesc� a ac? ionat asupra Legiunii că o �ncercare de a hr? ni un tigru fl? m�nd cu conopid?. �Erau ni? te r�nduri de domeniul ridicolului ? i al sfid? rîi�. A doua zi, cotidianul legionar �Bună vestire� a dat o scurt? replic? (Boeru sus? inea c? el scrisese articolul). Aceast? replic? explică succint c? �Legiunea condamn? manevrele abile ? i viclene ale �Neamului rom�nesc� ? i continuă afirm�nd c? Legiunea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i viclene ale �Neamului rom�nesc� ? i continuă afirm�nd c? Legiunea nu este nici �viclean? � ? i nici nu �ncearc? �s? fie abil? ��. Ea se �ncheia pe un ton amenin?? tor: �A sosit mai cur�nd ziua recunoa? terii ? i a asum? rîi r? spunderii dec�ț zilele abilit?? îi ? i ale ? ireteniei��27. Totul este suficient de limpede. Aceea? i echip? a mor? îi a pus la cale ? i asasinarea lui Virgil Madgearu, un vechi du? man democrat al Legiunii din partidul lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
comandant, Horia Sima, oferea o autoritate de m�na a treia. Dictatură Regal? f? cuse o treab? bun?. Pu? ini dintre legionarii din �vechea gard? � erau �n via??. Sute de mii de oportuni? ți s? au al? turat acum mi? c?rîi a? tept�nd cu ner? bdare clipă exproprierii evreilor. Veteranii Legiunii �i numeau cu dispre? pe ace? tia �Septembri? ți�. Legiunea această diluat? era, mai presus de orice, interesat? de putere, r? zbunare ? i �mbog?? ire. C�? iva dintre legionarii veterani au

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
opozi? ie, capitalul evreiesc a disp? rut peste grani?? , iar pre? urile produselor de baz? au urcat p�n? la cer. Legiunea a organizat propria ei �Poli? ie legionar? �, care va fi �n fruntea anarhiei, a jafurilor, a crimelor ? i a degrad? rîi. ?intele acesteia erau evreii, str? inii (ambasadele str? ine protestau f? r? �ncetare!) ?i chiar cuzi? ții. Antonescu a �ncercat s? ridice moralul poporului s? u. Era o isp?? ire public? pentru p? cațele din trecut, se organizau par? zi, a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Legiunea nu reu? ise s??? i r? zbune martirii�. Boeru �? i amintea c? �circulă tot timpul �n cercurile legionare un zvon potrivit c? ruia Iorga era vinovat de moartea lui Codreanu�. Dup? cutremur, pe m? sur? ce se apropia ziua �nmorm�nt? rîi din nou a lui Codreanu, zvonul acesta a c? p? tat o amploare tot mai mare. Cea de a doua �nmorm�ntare a avut loc pe 30 noiembrie. �Echipa Mor? îi� (sub conducerea dlui Boeru) ? i? a accelerat preg? tirile. La urma

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nic, nu a luat �n seam? asigur? rile non? alante ale fiului lui Iorga, Mircea, a solicitat ? i a fost primit �n audien?? , la mijlocul lui octombrie, de Mare? alul Antonescu. El a apelat la Conduc? tor, amintindu? i de marile servicii aduse ?? rîi de Iorga ? i a cerut protejarea lui de c? tre jandarmerie �n regim de 24 de ore din 24. Se spune c? Antonescu a r? spuns �n manieră să șold?? easc? monosilabic?: ��mi pare r? u, nu pot face nimic. Iorga a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i manifest? rile prieteniei mele, admira? ia pe care o am pentru dumneavoastr? că fiin?? uman? , ca om de cultur? ? i savant. (Exist? aici o gaur? mare de glonte, care face ilizibile cuvintele)� care a adus at�tea mari servicii ?? rîi ? i na? iunii noastre ? i, dup? o perioad? de timp at�ț de lung? , nu s�nt pe punctul de a? mi schimba p? rerea (despre dumneavoastr?) , pentru c? (o asemenea schimbare) nu ar corespunde caracterului ? i sentimentelor mele. Nenorocirile (prezente) s�nt

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
oare Iorga la curent cu aceste evenimente? Nu. Numai c�teva ore s? au scurs �ntre s? v�r? irea ororilor de la Bucure? ți ? i r? pirea lui Iorga, a? a c? ? tirile (? în�nd cont de suprimarea total? a difuz? rîi lor) n? ar fi putut ajunge la Sinaia. Reconstituind ultima zi a vie? îi lui Iorga, se pare c? era destul de mul? umit. Primise cu po? ta de diminea?? o scrisoare de la prietenul s? u Constantin Angelescu, a? a �nc

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
zbunare� dup? care Legiunea avea s? revin? la normalitate 44. A doua zi diminea?? , Mircea Iorga a fost primit de Antonescu. Acesta aflase cu pu? în? vreme �n urm? de asasinarea lui Iorga de la colonelul Nicolae Dragomir, subsecretar la Ministerul Coordon? rîi cu Marele Stat Major. Colonelul Dragomir i? a relatat doamnei Liliana cum �i spusese lui Antonescu: �? ți? i ce s? a �nt�mplat? L?au ucis pe Iorga! � �Ce spui, domnule? �n ce necazuri m? v�ri! �, a izbucnit acesta 45. C

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga � că s? nu mai vorbim de asasinarea celorlal? i � dar, la urma urmei, �n Rom�nia nu exist? nici un fel de �mistere�, chiar dac? (uneori) totul este secret. Dup? aceste evenimente, teroarea a n? p? dit inimile oamenilor (ale burgheziei). �n ciuda suprim? rîi transmiterii ? țîrilor, tineri agitatori legionari (b? ie? i ? i fete) �n c? m??i verzi s? au adunat �ntr? un cortegiu zgomotos �n centrul Bucure? țiului ? i, cu inepuizabilul lor talent de a se comportă josnic, au s? rb? torit asasinarea Profesorului Iorga ? i a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? au adunat �ntr? un cortegiu zgomotos �n centrul Bucure? țiului ? i, cu inepuizabilul lor talent de a se comportă josnic, au s? rb? torit asasinarea Profesorului Iorga ? i a celorlal? i. A fost organizat ? i un macabru �banchet al r? zbun? rîi la� faimoasa �Cas? Verde�49. �n zorii zilei de 28 noiembrie, Iorga z? cea pe marginea drumului, la ie? irea din satul Strejnic. C�teva gloan? e �i zburaser? formidabilul creier. Trupul lui a fost descoperit pe la 7 a.m. �n diminea? a aceea geroas

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pitanului). Nu s? a f? cut nici o tentativ? de arestare a lor. Dup? pr? bu? irea Legiunii au fost sco? i din ? ar? (cu complicitatea nazi? tilor) ? i du? i pe ascuns �n Germania cu trenuri militare. Atunci c�nd ? tirea asasin? rîi lui Iorga a ajuns la Universitatea din Bucure? ți, decanul, Alexandru Marcu, la propunerea unui admirator al marelui disp? rut, bizantinologul Nicolae B? nescu, a dispus �n? l?area steagului de doliu deasupra cl? dîrîi Universit?? îi. Dar c�nd Panaitescu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
adio, urmat de Henri Focillon. Acela? i lucru l? au f? cut Henri Gr�goire �n Belgia, Oscar Halecki �n Polonia, Vittorio Lazzarini �n Italia ? i mul? i al? îi. Presă internă? ional? (din zonele necontrolate de nazi? ți) a primit ? tirea asasin? rîi cu o profund? indignare. Ziarele americane �New York Times� ? i �New York Herald Tribune�, ziarul elve? ian �Basler Nationalzeitung�, ziarul argentinian �La Prensa� din Buenos Aires ? i multe alte ziare din Chile ? i Brazilia au publicat panegirice �n care erau prezentate

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Buenos Aires ? i multe alte ziare din Chile ? i Brazilia au publicat panegirice �n care erau prezentate via? a, activit?? ile ? i realiz? rile lui Iorga, era scoas? �n eviden?? atitudinea să pro? Alia? i, profrancez? ? i antinazist? ca motiv al asasin? rîi sale ? i erau condamnate anarhia ? i bestialitatea legionar?. Deasupra multor universit?? i din lumea occidental? au fost arborate steaguri de doliu. �n Ungaria, cotidianul Partidului Na? ional Socialist Ungar, �Magyar�g�, a publicat un editorial def? im? tor. Editorialul cotidianului guvernamental �Magyarorzs

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fie c? situa? ia va fi luat? drept o invită? ie de c? tre vreo for?? atotputernic? s? calce �n picioare orice caracter na? ional ? i autonomia acestuia. O asemenea contagiune va distruge �n ambele cazuri ? i pentru mult? vreme ? ansa realiz? rîi unei Europe unite cl? dit? pe prosperitate ? i democra? ie. Epoca lui Iorga era ? i mai agitat?. Motivul era atunci tot autodeterminarea na? ional? periclitat? ? i frustrat?. Sesiz? m ? i adesea condamn? m manifest? rile blamabile ale na? ionalismului, dar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
timpul r? zboiului rece. ?i numai de atunci. A?a cum comenta recent tragedia din Balcani �Time Magazin�, �Exist? nu pu? ini nostalgici ai R? zboiului Rece� care nu ar avea nimic �mpotriva revenirii zilelor Yaltei. Ace? tia resping manifest? rile autodetermin? rîi din Balcani, consider�ndu? le drept o �calamitate european? �, �tribalism�, un �djinn sc? pat din sticl? � etc.3 Astfel de nostalgici ai Yaltei constituie reminiscen? e sinistre ale lui Disraeli (c? ruia nu? i p? să de �o existen?? ideal? pentru cre? tinii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
alt na? ionalism trece prin �internă? ionalismul proletar� al marxi? tilor. Politică tradi? ional? a lui Iorga favoriza unitatea na? ional? , neatacat? de partidele politice lacome care f? ceau că politica Rom�niei s? degenereze �ntr? un �Suprafanar� al dezbin? rîi. El consideră lupta de clas? steril? ? i dezbinătoare, Regele fiind pentru el simbolul unit?? îi na? ionale, chiar dac? acesta era Carol ÎI. Multe s? au f? cut (chiar ? i de c? tre el!) din cauza ignoran? ei lui Iorga �n domeniul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
na? iune. Ignoră unele iluzii economice care constituiau baza marxismului de ieri ? i ale liberalismului de ast? zi. Pentru el, na? iunea reprezenta adev? rul, cel mai important adev? r. P? strarea identit?? îi na? ionale ? i a bun? st? rîi na? iunii constituiau esen? a �Legii Supreme�. Din fericire, chiar ? i adev? rul istoric avea sens doar uneori pentru Iorga, atunci c�nd servea interesele Rom�niei. Dar o adaptare la nivel mondial a s? m?n? torismului ar rezolva, dup

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
discre? ie� a profitat), suportat? de 80% din populă? ie (?? r? nimea)? Acest liberalism avea s? se transforme ulterior �n �neoliberalismul� de tip fascist al Dictaturii Regale. �n ciuda marilor lui eforturi, cea mai important? contribu? ie a lui Iorga la politica ?? rîi sale a fost faptul c? ? i?a dat seama de la bun �nceput de pericolul nazist ? i de cel sovietic. Repet�ndu?? i cu fermitate avertismentele, el a reu? it s?? i fac? pe mul? i rom�ni s? devin? con? tien

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
care nu iubea Rom�nia cu o dragoste �destul de ad�nc? � (s? m?n? torist?) . Acesta este motivul pentru care Br? tianu ? i liberalii �l urau din tot sufletul. Dup? 1918, Iorga a devenit sus? în? torul evreilor (mai bine zis, al asimil? rîi evreilor). Atunci c�nd se referea la asimilarea evreilor, el se g�ndea la Fran? a. Din nefericire, �mprejur? rile din Rom�nia nu prea sem? nau cu condi? iile oferite de Fran? a. ? i Iorga ? tia acest lucru. S

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ceau parte din �Leg? m�ntul de colonizare�, iar �n regiunea respectiv? se aflau foarte mul? i evrei. �n cele din urm? , pe la sf�r? ițul anilor �30, persecu? iile brutale din perioada aceasta au spulberat speran? ele lui Iorga �n privin? a asimil? rîi evreilor. �n disperarea lor, ace? tia �? i c? utau adesea salvarea peste grani?? , �n sionism (chiar ? i �n comunism) ? i �n interven? iile str? ine (occidentale) �n favoarea lor. Iorga era �mpotriva sionismului, v? z�nd �n el un obstacol �n calea asimil? rîi, nereu? ind s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
privin? a asimil? rîi evreilor. �n disperarea lor, ace? tia �? i c? utau adesea salvarea peste grani?? , �n sionism (chiar ? i �n comunism) ? i �n interven? iile str? ine (occidentale) �n favoarea lor. Iorga era �mpotriva sionismului, v? z�nd �n el un obstacol �n calea asimil? rîi, nereu? ind s??? i dea seama c? aceasta nu era dec�ț o consecin?? a �ncerc? rilor e? uate ale evreilor de a se asimilă. Etichetat de c? tre mul? i drept �n? imit evreilor�, Iorga ? i?a pierdut r? bdarea, f? r? �ns

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]