2,406 matches
-
DC - varză albă 17. Brassica oleracea L. convar. capitata (L.) Alef. văr. rubra DC - varză roșie 18. Brassica oleracea L. convar. acephala (DC) Alef. văr. gongylodes L. - gulie 19. Brassica pekinensis (Lour.) Ruper. - varză chinezească 20. Brassica râpă L. văr. râpă - napi 21. Capsicum annuum L. - ardei 22. Cichorium endivia L. - cicoare creată și scarola 23. Cichorium intybus L. (partim) - cicoare industrială, andiva 24. Citrullus lanatus (Thunb.) Matsun et Nakai - pepene verde 25. Cucumis melo L. - pepene galben 26. Cucumis sativus
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144914_a_146243]
-
reflectă, într-o serie de structuri, continuitatea latină-română în sensul i + n/m > î (n/m); iar, în acest caz, o face, în mod absolut, indiferent de poziție în structura cuvântului și de natura acestuia (primar sau derivat): în (< in), râpă (< ripa); începe, reîncepe. c. corespunde și unui sunet î de origine strict românească (un „zero” latin spune AlfLombard): î protetic în structura unor forme pronominale (îmi < î + mi (h)i; î vocală de susținere silabică a unor structuri consonatice de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai pot atrage în sfera lor semantică, împlinită la nivel lexical, un nume (pronume etc.), care să devină subiect. Ele admit subiect dacă se produc mutații în sfera lor semantică; în enunțul „Hoții veneau la apusul soarelui, se lăsau pe râpi și înnoptau sub maluri.” (E. Barbu), verbul a înnopta dezvoltă sensul personal de „a rămâne peste noapte” sau „a petrece noaptea” și primește, de aceea, subiect gramatical: substantivul hoții. Verbul a ploua este întrebuințat uneori cu subiect intern, redundant, realizat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din Defileul Dunării „Priveliștea fluviului la Porțile de Fier și în tot lungul vadului săpat printre munți e de o măreție cum rar se vede pe toată fața pământului. Unde malul se ridică sute de metri, drept deasupra apei, iar râpele sure sunt împodobite ici și colo cu mănunchi de ierburi sau tufișuri galbene (Genista), panorama văii dunărene întrece orice închipuire. Vestita vale a Rhinului rămâne smerită, față de valea Dunării între munții bănățeni sau în fața stâncilor de la Porțile de Fier.“ Simion
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
născocitorul științelor era un zeu ce dușmănea liniștea oamenilor."192 Înaintea lui Rousseau și Erasmus făcuse o astfel de afirmație: "artele și științele nu vin de la natură, ci le-a zămislit Theut, geniu potrivnic spiței umane, ca să o ducă de rîpă. Departe de a fi de vreun folos, ele au fost plăsmuite numai spre paguba muritorilor"193. Elevul trebuie să învețe o meserie, în primul rînd una manuală, care îl apropie mai mult de natură, dar și pentru motivul că vicisitudinile
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
o bună parte a cadrelor didactice să rămână fără locuri de muncă. Cu toate acestea, activitatea școlară nu a fost cu totul abandonată, astfel că Școala de fete nr. 5 va funcționa Într-un local neîncăpător și neigienic, undeva lângă Râpa Răchiți, loc unde se depuneau zinic gunoaiele comunității. Abia după terminarea războiului și Înfăptuirea României Mari, Învățământul ieșean va cunoaște o Îmbunătățire evidentă. Este și perioada În care se introduce lumina electrică În clădirile Școlii de fete nr. 5 Hatmanul
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
asemenea a avut ca sarcină pe care și-a Îndeplinit-o În cele mai bune condiții - Organizația de Premilitari. După ocuparea Basarabiei de către sovietici În 1940 se refugiază la Iași cu Întreaga familie locuind pe strada Florilor În apropiere de Râpa Galbenă. La noua adresă s-a aflat Împreună cu ginerele său, Eugen Ratibar, solist la Opera Română din Iași, un călduros militant al Basarabiei Românești originar din orașul Soroca. La retragerea din Basarabia, Își amintea Eugen cu indignare cum formațiuni și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
bate vântul, la Poliție - tot așa. Doctorii au dat o fugă «până jos» fiindcă satul a fost izolat de troiene peste o săptămână. Pleacă și Vasile. Rămân singur pe drumul Ponorului și prin scânteile zăpezii aud urlete de lupi prin râpi neguroase. Mai este puțin până la apus și nu știu ce voi face la noapte. Mi-au căzut ochii pe o clădire nouă și cochetă, singură în câmpul din vârful muntelui. Aici l-am descoperit pe Victor Cordea, instrumentist în formația «Crai Nou
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
înfiată de bunici, fiindcă tatăl i-a murit pe front, în 1944. Bunicul a trecut-o pe numele lui. Când i-a murit mama, fratele Niculinei a moștenit aproape tot pământul. Mi-a rămas doar o parte de la bătrâni: niște râpi la Șichiva. Acolo a făcut mama casă și a zis că mi-o lasă mie, dar n-a fost așa. Tatăl vitreg i-a dat fratelui de pe mamă. Cezar nu m-a ascultat. A muncit la Sighetu Marmației, la unul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cu tâlc Vin Constantin Ciopraga și Gavril Istrati de la Iași. Unchiul de pe tată al părintelui Vasile Viorel Cojocaru a fost starețul Caliopi Apetrei. În cartea «Tradiție și libertate», mitropolitul Antonie Plămădeală are cuvinte înalte despre el. Pleacă Părintele Caliopi la Râpa lui Coroi trei luni, fără blagoslovenie de la starețul Ilie Cleopa. Trei luni a adăstat la Râpa lui Coroi cu pesmeți și apă pentru liniștea Sihăstriei. După trei luni, s-a întors, dar starețul Cleopa l-a dezbrăcat de rasa călugărească
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Viorel Cojocaru a fost starețul Caliopi Apetrei. În cartea «Tradiție și libertate», mitropolitul Antonie Plămădeală are cuvinte înalte despre el. Pleacă Părintele Caliopi la Râpa lui Coroi trei luni, fără blagoslovenie de la starețul Ilie Cleopa. Trei luni a adăstat la Râpa lui Coroi cu pesmeți și apă pentru liniștea Sihăstriei. După trei luni, s-a întors, dar starețul Cleopa l-a dezbrăcat de rasa călugărească și l-a pus alte trei luni la ascultare să curețe cartofi. Ca să nu fie spre
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pesmeți și apă pentru liniștea Sihăstriei. După trei luni, s-a întors, dar starețul Cleopa l-a dezbrăcat de rasa călugărească și l-a pus alte trei luni la ascultare să curețe cartofi. Ca să nu fie spre trufie plecarea la Râpa lui Coroi... «Strănepotul Caliopi avea chiar în înfățișare ceva din aerul ghiduș al străbunicului, dar mai ales avea moldoveneasca lui moale, lată și cu tâlc», creionează mitropolitul Plămădeală. Părintele Cojocaru încearcă să fie profet la sfinția sa acasă. Lucru cu mare
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
că n-ai mai dat pe-acolo... Curtea betonată, apă curentă, trasă de la Șipote, gresie peste tot. Vis, mă, vis! S-a uitat Angela, s-a rotit, iar s-a uitat... «Și pentru asta vrei să mă-ngrop eu în râpile astea?! Pisenică ești nebun!» - Toată ograda se învârtea cu mine. Îmi venea s-o omor și să mă arunc în fântână... Un ceas în formă de tigaie atârnă pe perete. Secundarul se chinuie să tragă șarful pe intervale egale de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
apa de foc... Părintele Arsenie ne povestește despre dascălul Damian Țâru, care s-a mutat de la Schitul din Țibucani la Mânăstirea Secu prin 1940. Țâru îi spunea ucenicului: “Părinte Nicodim, eu nu am venit aici pentru Mănăstirea Secu, ci pentru Râpa lui Coroi. Acolo, în adâncul codrilor, aș fi vrut să mă ascund, să nu văd față de om, să vorbesc numai cu Dumnezeu și să mă hrănesc cu ierburi din pustie”. Țâru fusese tâmplar la Țibucani, unde nu accepta niciodată să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
astăzi și chestiunile cari trebuie să ne rețină atențiunea"". În afară de cei menționați, au mai fost publicați și alți scriitori sovietici, cu producții de aceeași factură. Astfel, în ediția din 27 octombrie 1944, a părut textul lui A. Ionov Stalino ("Taina Râpei de nisip"); în ediția din 4 noiembrie, un text semnat de Ecaterina Leontieva ("Copiii sovietici își ajută Patria"), iar ediția din 22 noiembrie îl omagiază pe marele fabulist rus I. A. Krîlov. Un loc important în paginile ziarului au început
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Rezervă (500.000), pentru mutarea stadionului (120.000), pentru repararea sediului garnizoanei (40.000), pentru șoselele județene, drumurile comunale și poduri (3.450.000). „Și ceea ce l-a preocupat mai mult - se spune - a fost situația populației sinistrate de la Onești, Rîpile (azi Gura Văii - n. m.) și Borzești, care a avut de suferit de pe urma grindinei. S-au acordat însemnate ajutoare pentru această regiune: mari cantități de porumb pentru semănat și porumb pentru hrană”. Băcăuanii din acea epocă, intelectuali și oameni simpli
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poporul bun și onest și elita coruptă: Așadar, ceea ce trebuie să facem este să unim poporul. Este lupta întregului popor mexican să-și apere interesele împotriva unei bande care s-a eternizat la putere și care a dus țara de râpă. Un obiectiv mai clar de atât nu există (López Obrador, 2006b). Cei de sus (de mero arriba) nu vor să lase puterea din mână, sunt nesătui, ei vor să prade în continuare țara. Dar este de ajuns! Acum este rândul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe izmenitură.” (T. Arghezi, „Vers și poezie”, 1904) Testament este expresia crezului poetic arghezian. Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe-o carte. În seara răzvrătită care vine De la străbunii mei până la tine, Prin râpi și gropi adânci, Suite de bătrânii mei pe brânci, Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă. Cartea mea-i, fiule, o treaptă. Așeaz-o cu credința căpătâi. Ea e hrișovul vostru cel dintâi, Al robilor cu săricile, pline De osemintele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe-o carte”, cunoscut și răspândit În universul uman știut. Cartea Înseamnă Însă o „treaptă” spre un ideal spiritual. Născut Într-o condiție socială modestă, fiul o poate depăși prin cartea părintelui său. În vreme ce „străbunii” au suit „pe brânci” „prin râpi și gropi adânci”, urmașul lor le poate urca acum cu mai multă ușurință, prin ascendentul tinereții și al cărții care-i servește de treaptă, În aspirația lui spre lumină. Dificultățile Înfruntate de străbuni, de unde și răzvrătirea serii În umbra amintirii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu figurile palide și cu țoalele de piele, cei de la Velvet Underground acționau ca niște excentrice creaturi ale nopții. Așa cum a afirmat la un moment dat Lou Reed, liderul celor de la Velvet: „Toată povestea asta flower-power s-a dus de râpă pentru că existau prea multe victime ale drogurilor și pentru că era o idee drăguță, dar nu tocmai realistă“. Warhol - profetul-pop Pictura și sculptura, dintotdeauna încarnări ale culturii oficiale, nu au devenit niciodată media ale underground-ului. Happening-urile, performance-urile, arta conceptuală condamnau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
mântuiește / mântuie; * diferențierea imperativului afirmativ de cel negativ al verbelor: du!/ nu duce!, zi!/ nu zice!, fă!/ nu face!, fii!/ nu fi!; * declinarea după număr, cu acceptarea de variante libere pentru: antet anteturi / antete, căpșună căpșuni / căpșune, copertă coperte / coperți, râpă râpe/ râpi, nivel niveluri/ nivele etc.; * declinarea după caz, cu acceptarea de variante libere, pentru: îmbrăcămintei / îmbrăcăminții, savoarei / savorii, Ilenei/ Ileanei, Floricicăi/ Floricichii, mămicăi/ mămicii/ mămichii, maicei/ maicii/ maichii (cu sensul de "mamă"); * specializarea formei cauzale de genitiv-dativ în funcție de sensul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mântuie; * diferențierea imperativului afirmativ de cel negativ al verbelor: du!/ nu duce!, zi!/ nu zice!, fă!/ nu face!, fii!/ nu fi!; * declinarea după număr, cu acceptarea de variante libere pentru: antet anteturi / antete, căpșună căpșuni / căpșune, copertă coperte / coperți, râpă râpe/ râpi, nivel niveluri/ nivele etc.; * declinarea după caz, cu acceptarea de variante libere, pentru: îmbrăcămintei / îmbrăcăminții, savoarei / savorii, Ilenei/ Ileanei, Floricicăi/ Floricichii, mămicăi/ mămicii/ mămichii, maicei/ maicii/ maichii (cu sensul de "mamă"); * specializarea formei cauzale de genitiv-dativ în funcție de sensul cuvântului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diferențierea imperativului afirmativ de cel negativ al verbelor: du!/ nu duce!, zi!/ nu zice!, fă!/ nu face!, fii!/ nu fi!; * declinarea după număr, cu acceptarea de variante libere pentru: antet anteturi / antete, căpșună căpșuni / căpșune, copertă coperte / coperți, râpă râpe/ râpi, nivel niveluri/ nivele etc.; * declinarea după caz, cu acceptarea de variante libere, pentru: îmbrăcămintei / îmbrăcăminții, savoarei / savorii, Ilenei/ Ileanei, Floricicăi/ Floricichii, mămicăi/ mămicii/ mămichii, maicei/ maicii/ maichii (cu sensul de "mamă"); * specializarea formei cauzale de genitiv-dativ în funcție de sensul cuvântului: soră
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
construit dumneavoastră acum și pe care vreți să-l puneți ca democrația românească să stea pe cele două picioare și să fie un sistem bipolar, bine așezat... dacă dați chix în momentul de față, domnule Stoica, se duce Dumnezeului de râpă toată democrația românească. Pentru că ar fi a doua oară când s-ar întâmpla un asemenea dezastru. De aceea responsabilitatea este enormă, de aceea orice întrebare legată de buna funcționare viitoare a acestei Alianțe, chiar dacă pare, la un moment dat, dură
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Dar situația operativă se află sub control, nu-i așa?”. La care șeful securității bucureștene a râs (n-am priceput de ce) și mi-a răspuns cam așa: „Măi Gicuță, este nevoie de o singură scânteie și se duce totul de râpă!”. Afirmație făcută nu de oricine și încă în vara lui 1989. Quod erat... Capitolul XXII CAZUL MIRCEA RĂCEANU „I acted against the system of dictatorship, not against the interests of my country” - Mircea Răceanu Scurt...istoric - În anul 1969, domul
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]