2,283 matches
-
a merge; mers; la mijloc; minciună; mîncare; neajuns; nimic; nu; obosit; obositor; ocară; odihnă; oriunde; pahar plin; a parcurge; păși; plajă; poartă; politică; popas; popor plin; poposește; poposi; a poposi; pornire; președinte; primul; probleme; protest; prudent; punctualitate; rabdă; rapid; a răbda; rănește; realizare; reușește; reușită; satisfacție; satisfăcut; saturat; sătul; secundă; serviciu; în sfîrșit; sincronizare; sosit; sta; stai; stare exotică; stă; succes; suficiență; temporar; termen; s-a terminat; timpul; totul; transport; trădare; trei; trenul; tristețe; ținti; undeva; vara; veniră; venit; viitor; vin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mama+tata; o manea; melodia; minciuni; moale; mornăit; mult; muncă; muzica preferată; neașteptat; notă; obligare; ochi; om; orice; părinte; a-ți păsa; păsări; percepe; a percepe; piesa; o piesă; poezie; popă; prelegere; prelegeri; prietenie; profesie; profesorul; a proteja; puțin; radia; răbda; răsplată; receptează; receptiv; recepție; reflectează; renunță; a respecta; respectă; a reține; scrie; sfaturi; smerit; a sta; a sta atent; a sta pe loc; stimabil; șeful; știe; știri; taci; tata; tăcerea; telefoane; telefon; tema; timp; totul; trage cu urechea; țipăt; urmărește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); la fereastră (2); greu (2); iubire (2); iubirea (2); întîrzie (2); mașina (2); minute (2); mîncare (2); de mult (2); cu nerăbdare (2); nervozitate (2); oaspeți (2); ore (2); părinți (2); pierdere (2); pierdere de timp (2); prietena (2); răbda (2); rămîne (2); răspuns (2); scaun (2); sosește (2); stau (2); timp pierdut (2); timpul (2); vara (2); vacanță (2); venire (2); vrea (2); în zadar (2); -; aeroport; afară; aleargă; alege; amînare; are; așteaptă; așteaptă-mă; așteptarea; a avea nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neliniște; nervos; nevroză; niciodată; nu; nu prea; observă; om; omul; oprește; oprire; ora; pacient; parc; pauza; pierde vremea; pierderea timpului; pîndește; pleca; plecare; se plictisește; plîns; ploaie; poartă; lîngă poartă; politicos; pornește; pregătire; o prietenă; prietenul; primăvară; primește; încă puțin; rabdă; repaus; repede; reține; revenire; rînd; rude; sală; sărbătoare; la scară; scoală; sfînt; sfîrșit; singurătate; sonerie; soția; spiritual; spital; stagnează; start; stat; stă pe loc; stînd; supărare; suspans; școală; șovăie; taxi; taxiul; tăcere; telefon; tîrziu; tramvai; transportul; trenul; trist; ușă; la
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
267/80/187/1 aștepta: răbdare (104); sta (67); timp (31); stă (28); nerăbdare (24); tren (21); a sta (19); mult (15); întîlnire (13); autobuz (12); nervi (11); ceas (10); gară (10); plictiseală (10); răbdător (10); stai (9); trenul (8); răbda (6); pe cineva (5); mama (5); pleca (5); așteptare (4); ceva (4); dorință (4); enervant (4); minute (4); prieten (4); nu (4); speranță (4); suspans (4); în zadar (4); cineva (3); coadă (3); degeaba (3); iubire (3); întîrziere (3); mașina
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); gînd (2); iubirea (2); întîrzia (2); întîrziat (2); mașină (2); neliniște (2); neplăcut (2); nerăbdător (2); nervozitate (2); nesfîrșit (2); ore (2); pauză (2); pierdere (2); a pleca (2); plictisitor (2); ploaia (2); ploaie (2); prost (2); punctual (2); rabdă (2); sală (2); sosi (2); stație (2); stătea (2); tîrziu (2); troleibuz (2); vara (2); veni (2); zadarnic (2); acasă; aeroport; agitație; agonie; aici; alergare; altceva; armată; băiatul; cadou; cafea; calm; casă; căpșune; cărare; căuta; a căuta; un ceas; ceasul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neplăcere; nepunctual; nervos; niciodată; nimic; oaspete; oaspeți; obositor; un ochi; odihnă; orar; parc; patos; părinți; pensie; pentru ce?; persoană; petrece; pierde timp; a pierde timp; pierdere de timp; pleacă; a te plictisi; plictisit; plutonic; poartă; politețe; poposi; porni; prietenul; a răbda; răgaz; rămîne; reîntoarcere; relaxare; remușcare; revedere; rezultat; rînd; scapă; scrisoare; seară; singur; soartă; sobru; sosește; sosire; soț; a spera; a spune; sta pe loc; a sta la rînd; stare; stat; stație de autobuz; staționa; staționează; stomatolog; stres; stresant; succes; suferi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
atunci; nu întotdeauna; nu va veni; nu-i; numai dacă; oarecum; opțiuni; ore; pare; păi; păreri; pe; pentru că; pentru ce; ploaia; poate că; pod; poezie; posibilități; pot; poți; presupun; primi; aș fi profesor; programare; propunere; s-ar putea; va putea; rabdă; rață; roman; scop; situație; sunt; superstițios; surprindere; suspiciune; șansă; și ce parcă; și numai; știi; timpul; trebuie; trece; uit; undeva; ureche; urît; variantă; veche; vezi; viitor; voi veni; voință; vroiai; zici (1); 748/224/75/149/0 dar: cadou (354
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
măgar; un măr; melc; a merge; mîncare; mobil; mort; multe; muncă; muncește; nepăsare; nesătulă; noblețe; obligație; onoare; oprește; oraș; pachet; palat; pantaloni; paradox; perseverență; plasă; plecat; plimbare; atît poate el; pomană; poșta; povață; prinde; profesie; pune; a putea; pungă; punte; rabdă; rafinament; răul; regal; respect; rezistent; ridica; a ridica; sacoșă; sărat; scaune; scăpa; sceptru; sclav; șef; serviciu; somptuos; spate; stăpîn; statut; steagul; strugure; suport; a suporta; teatru; la tine; a tîrî; tîrîie; tot; traistă; treabă; trecut; umbla; undeva; venit; viața; viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la; lacom; lapte; lihnit; lua; lume; lup; mănînc; mărul; medicamente; mesteci; mic; mîncă; moduri; momeala; multe; nașpa; neajunsurile; neam-neam; necesitate; negustos; neobservat; nevoie; nod în gît; ordonat; ou; parcurge; pastila; pămîntul; păși; pătură; pîine; place; pod; poftă; prăjitură; prăpăd; produs; răbda; răbdare; reflex; a reține; a rumega; savura; scuipă; set; sete; în sine; sîmbure; sorbi; stăruință; stele; stop; stupiditate; suc; sunet; supă; supărat; supraviețuiește; ști; tolera; totul; trage; trăi; a trece peste; trece peste; uita; pe unii; ușor; vărsa; vorbe (1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nebun; neînțelegere; niciodată; normală; noutate; oare?; ok; onest; opinie; ora; oral; orb; părinți; pătrunde; perfect; persecută; o persoană; plăcut; plecare; nu pot; prăjitură; nu prea; doar se preface; prețuiește; pricep; un prieten; prieteni; printre; privire; proces; profesoară; prost; pură; rațiune; răbda; rămîne; răspunde; răspuns; realiza; realizare; a recapitula; recepta; a recepta; receptează; recepție; reciproc; recunoaștere; recunoscător; refuz; regăsire; rezolva; rezolvă; scoarță; senin; sens; sfat; simpatie; simți; sprijină; sprijini; spune; ce spune; suflet; sufletist; susține; a știe; știi; știu; tare; tăcut; text
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
războiului; în lume nu-i; lumina; luminoasă; luptă; 9 mai; mama; Mandela; meditare; miss; mîini; mîntuire; moarte; moi; monoton; mut; natură; necaz; nor alb; noroc; om bun; om; ordine; pasăre; pădure; părinți; pîine albă; plăcut; poet; porc; porumbei; porumbel alb; răbda; sau război; și război; regate; regret; respect; roz; rugăciune; Rusia; salut; sănătoasă; scrumieră; sfînt; sfîntă; siguranță; somn; speranță; stabilitate; stare bună; stimă; supărare; tace; timpuriu; ar trebui; tuturor; țel al omenirii; țel; ție; ură, război; utopie; veni; verde; veșnicie; viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mereu; minciună; minunat; mîhnire; mîngîiere; mîntuire; moarte; navă; neajuns; necaz, probleme; necăjit; neplăcere; nevoie; niciodată; noapte; nu prea; nuferi; oameni; oboseală; oricînd; osîndă; patimă; părinte; pătimi; pedeapsă; plîngăreț; prea mult; prieteni; problema; profesori; profund; prostie; pur; purtare; pustiu; puternic; puternică; rabzi; răceală; răni; răutate; regrete; săracii; sărăcie; schelet; simt; a simți; simțire; singur; soartă; sufletul; suspini; tăcere; te bucuri; tînjeală; a trage; a trauma; trăi; trăire; tristețea unui copil; tu; țigară; ură; urlă; din viață; vesel; viitor; vindecabil; în zadar (1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mine, să fie cunoscute cu mai multă claritate și distincție de către mine, decât cele care sunt adevărate și sigure și care aparțin propriei mele naturi. Dar Îmi dau seama ce se Întâmplă: mintea mea are chef să rătăcească și nu rabdă Încă să se restrângă la granițele adevărului. Să-i mai slăbim Încă o dată frâul, Înainte ca, după ce-l vom fi strâns cu blândețe și la vreme, să o putem conduce și struni mai ușor. Să Începem prin a lua În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
-mă! Să nu-ți mai fie frică de mine! Căprioara ta este acum o adevărată gospodină!) Draga mea, te avertizez încă de la început că vei avea de depășit numeroase momente de slăbiciune. Țin minte că în primele luni de training răbdam de foame zile întregi și deseori cădeam în păcat. Mă ambiționasem să nu mai mănânc la restaurant, dar la ședințe dădeam iama ca disperata prin platourile cu fursecuri, alune și covrigei, iar în hipermarket - mă apucă și râsul când îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
dar mai cu seamă a celor ce au săvîrșit orori. Ar fi deci mîntuirea prin căință. Dar cine să-și deschidă inima uscată? Cine să-și plece fruntea? În orice caz, nu procleții pe care Dumnezeu, din rațiuni abisale, îi rabdă pînă cine știe cînd. Nu turnătorul, nu torționarul, care n-au remușcări, ci numai dibăcia mistificării. Ce să faci cu "adevărul" lor? Și ce e trist, îngrozitor de trist, este că și adevărul victimelor apare uneori înnegurat, căci viața, nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Sfânta Maria să vă întoarcă spre bine. Voi să ne iertați, / Că suntem găini oarbe / Și nu știm unde călcăm; Ce ne-ați luat să ne dați (sănătatea) / Ce ne-ați dat să ne luați (boala) . Că nu putem să răbdăm, / Că suntem creștine și botezate!" Se spală, apoi, cu apă din fântână, beau puțin din acea apă și aruncă, în fântână, un ban de argint, un colac gătit în casă, o lumânare, flori și fire de bumbac.392 În cadrul unei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de purificare, pentru a se înfățișa la Dumnezeu "curat", așa cum era înainte de potop: "La sfârșitul lumii, are să ardă pământul de nouă stânjeni, până ce va da de curat. Atunci pământul va merge la Dumnezeu și va zice: "Doamne, nu mai pot răbda, sunt destul de curat!" " Da, cât ești de curat?" îl va întreba Dumnezeu. "Ca o franzolă!" " Nu ești destul de curat, că în franzolă poate să fie un pai; mergi și te mai curăță!" După ce va mai arde, va merge iar la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
La poetul George Coșbuc învățam doar ” Noi vrem pământ” la care ni se cereau doar versurile de început și cele de sfârșit. Versurile: „Să nu dea Dumnezeu cel sfânt, Să vrem noi sânge, nu pământ! Când nu vom mai putea răbda, Când foamea ne va răscula, Hristoși să fiți, nu veți scăpa Nici în mormânt!” erau justificarea revoltei țăranului român lipsit de pământ. Iar copilul din mine se întreba cum puteau să justifice comuniștii faptul că țăranii noștri erau schingiuți și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
recuperăm steagurile, podurile arse, să umplem de zăcăminte munții prădați, să ne purificăm memoria. Pe trădători îi biciuiește, ca altădată Arghezi: "Ați îndoit lumina țării dreaptă/ Și ați murit visând-o în noroi/ Iar azi când nici mormântul nu vă rabdă/ Mai reveniți în lume ca strigoi". Drumul spre noua societate nu este ușor, și ne facem responsabili față de un lung trecut, ne spune și Adrian Păunescu: Când ducem pâinea la gură, n-o ducem, știți și voi,/ Numai spre gura
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de-atâtea săptămâni,/ în ruga și în scrisul acestei spovedanii," sau " Nu poate fi pe lume atâta forfotire/ de trupuri care așteaptă să se iubească". Alteori, o iubire casnică, liniștită presupune înțelegeri, comuniuni. Că nu din plictis lângă mine te rabd/ Ci pentru a vorbi liniștit și cinstit/ ca de la moarte la moarte". Iubirea este atât de puternică, încât devine similară morții. Unele versuri de dragoste dezvăluie o mare singurătate sau un acut sentiment al trecerii timpului: "Abia te uit cum
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
slabi; Voi însă sunteți tari. Voi sunteți întru slavă, iar noi suntem întru necinste! Până în ceasul de acum flămânzim și însetăm; suntem goi și suntem pălmuiți și pribegim, și ne ostenim, lucrând cu mâinile noastre. Ocărâți fiind, binecuvântăm. Prigoniți fiind, răbdăm. Hiliți fiind, ne rugăm. Am ajuns ca gunoiul lumii, ca măturătura tuturor, până astăzi. (I Corinteni 4, 10-13) În monahismul timpuriu Deja vedem diferite forme de "nebunie în Hristos" în Patericul egiptean, la Părinții pustiei, Avva Antonie cel Mare profețea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
se ia la întrecere cu tata pînă la baliză, unde erau fluierați de salvamarii în bărci. Și s-a întîmplat. Atunci marea a fost foarte agitată, se puneau steaguri roșii pe plajă. El, lăsat nesupravegheat. Cum n-a mai putut răbda, a intrat în mare. A fost tras în larg de curenții violenți. Brațele parcă nu-l mai ascultau, iar capul nu voia să rămînă deasupra valurilor. A înghițit o tonă de apă. Tata l-a văzut la timp și a
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
păcatele noastre. CÎnd sufletul și l-a dat Munții s-au cutremurat Păduri mari s-au legănat Bisericile-au crăpat Soarele s-a-ntunecat Luna-n sînge s-a schimbat Îngerii-ncepură-a plînge Cu sfinte lacrimi de sînge. ăă - Rabdă Doamne răstignire Pentru-a noastră mîntuire Și de-acum pînă-n vecie Amin Doamne, slavă Ție ! >> -//,,O dascăle prea- Învățate ”, este un cîntec de stea, cu caracter didactic. Se cîntă În formă de dialog. Cineva Întreabă, iar dăscălul răspunde. Exemplificăm : Întrebare
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vină datorită voinței divine sau dintr-un univers ancestral. Nebunul satului vorbește despre vremuri apocaliptice, despre cai albi și călăreți care transmit porunca lui Vodă ca țăranii să-și împartă pământurile boierilor. Țăranii vorbesc, din când în când, cu subînțelesuri: "Rabzi, rabzi și oftezi până nu mai poți ș-apoi..."; Din iarna asta nu-i chip să ieșim. Ori murim, ori..."; Apoi până n-om pune mâna pe topoare nici noi n-om..." Dezorientați, oamenii își duc gândul până la jumătate, își
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]