2,886 matches
-
s-a comportat ca un alt fel de candidat prezidențial, discursurile sale fiind presărate cu tot felul de ironii și glumițe în special la adresa contracandidatului său, gen "pentru prima oară vom avea o bomboană, Bombonel, care se va topi la răcoare, și nu la căldură", care, de altfel, au devenit parte a campaniei electorale. În fine, pentru a completa tabloul, să mai adăugăm că prezidențiabilul Băsescu nu a ezitat să se lanseze în declarații cel puțin surprinzătoare, hazardate, de tipul "20
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
oranje are efectul cel mai excitant dintre culori, ce ar corespunde cu încrederea în sine, în forțele proprii: culoare-acțiune, culoarea revoluției, marchează o forță vitală, activă. ALBASTRU (mai ales cel închis) are efectul cel mai calmant din toate culorile, sugerează răcoare, depărtare. GALBEN este ușor, radiant, stimulent, dând senzația de încălzire, dezvoltare liberă. VERDE sugerează stabilitate, siguranță și constanță, poate fi legat de faptul că este culoarea vegetației ce presupune viață, continuitatea vieții. NEGRU reprezintă maximum de închis, este deci o
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
contrast coloristic esențial este cel dintre cald și rece. Seria culorilor calde este aceea care se apropie în cercul cromatic, de portocaliu-roșcat, iar cea a culorilor reci, care se apropie de albastrul verzui. Ele dau o senzație de căldură sau răcoare, însușire ce nu poate fi nicicum neglijată, în realizarea unei cromatici adecvate mediului ambiental și care are în general în coloristică un rol deprim ordin. (Planșa nr.11). Claude Maunet, poate cel mai coloristic dintre impresioniști după expresia lui Andre
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Astfel, principalele culori calde (roșu,oranje, galben) ne dau senzația de căldură amintindu-ne de foc, de zile însorite, de întinderile de grâu aurite. Dimpotrivă, culorile reci (violet, albastru, verde) ne dau senzația de rece, de frig, amintindu-ne de răcoarea pădurii, nopțile reci, etc... Practica artistică demonstrează posibilitatea fiecărei culori de a fi încălzite sau de a fi răcită: prin amestec fizic dacă în amestecul respectiv domină cantitativ o culoare rece sau dimpotrivă, o culoare caldă. Exemplu: verdele care se
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
roșu-portocaliu, roșu și violet-roșcat. Aceste culori ne amintesc de foc, de zilele însorite, de întinderile de grâu aurite. Dimpotrivă, culorile reci, cele din gama verde, galben-verzui, albastru, albastrulverzui, violet, albastru-violaceu, ne dau senzația de frig, de rece, amintindu-ne de răcoarea pădurii, nopților reci, zilelor ploioase, etc... Cea mai caldă culoare este oranjul, pentru că este rezultatul amestecului a două culori calde (roșu + galben) iar cea mai rece albastrul, pentru că celelalte culori reci = verde și violet se obțin fiecare din două culori
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
și ziua eternă a celor aleși. Eusebiu prevede o savantă folosire a ușilor și a ferestrelor culisante, a obloanelor mobile - interioare și exterioare - care permit jocuri multiple de module. Pentru a te feri de caniculă, te închizi, te saturi cu răcoarea interioarelor, te plimbi de-a lungul galeriilor protejate cu coloane închise la culoare; pentru evita a asprimea iernilor cu zile scurte și nopți lungi, profiți de spații deschise înspre Grădină, de deschideri largi practicate în zid, având posibilitatea să meditezi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
este în întregime cald”. Se poate chiar vizualiza culoarea portocalie asociată căldurii și chakrei. Ulterior (dar nu la acest caz), am aplicat antrenamentul autogen concomitent cu metoda Rei Chi (Reiki). 6. Observându-se asocierea stării de confort cu senzația de răcoare în regiunea frontală, s-a propus formula: „Fruntea mea este în întregime răcoroasă”. Pentru revenire, pacientul încorda brațele și picioarele (flexie, extensie), inspira profund și deschidea ochii. Pacientul a relatat de fiecare dată senzațiile deosebite resimțite și am adaptat procedura
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
trăgând după ei frondă, sărăcie, sexualitate și alcool, dar și ceva din rusul vagant, care, de la anarhiști și până la Șukșin, bântuie stepa cu fantasmele lui cvasimesianice și totodată mizere. Amantul colivăresei (1994) și Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare (1998) sunt romanele care impun fără putință de tăgadă numele unui prozator de forță, cu un univers original și închegat. Ambele sunt construite pe același tipar: cuplul „picaresc” mânat, pe de o parte, de un dor de ducă irepresibil (omul
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
legea, angajarea la Porcărie sau la demolarea Așezămintelor Brâncovenești, plus afluirea finală a tuturor întru dezagregarea Bucureștilor, totul punctat cu mătuși cirozate, ziariști cu statut de nași mafiotici, maidane etc. Nu alta va fi existența eroilor „ținutului de verdeață și răcoare”, recte România, văzută ca un cavou în care se fac nuntiri sângeroase. Aurel (Relu) Golea are 35 de ani și locuiește în Bucureștii lui 1989, într-un demisol din Bariera Vergului, unde face pe fochistul pentru a-și putea scrie
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
riscă serios să devină defecte, însă virtuozitatea narativă a lui A. este un câștig indiscutabil al prozei românești actuale. SCRIERI: Sonata pentru acordeon, București, 1993; Îngerul încălecat, București, 1994; Amantul colivăresei, București, 1994; Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare, București, 1998. Repere bibliografice: Ioana Pârvulescu, Poveste cu cântec, RL, 1993, 51-52; Andreea Deciu, Din păcate, RL, 1994, 37; Ioana Pârvulescu, Viața ca un dulce coșmar, RL, 1994, 49-50; Dan Stanca, Acordeonul apolitic, VR, 1994, 11-12; Tania Radu, Romantismul dezabuzării
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
în verdele palpitând - o albină a rămas vie // Oh, soarele printre perdele curgând / Pe albina cea vie! // Spre grâul învins tremură macul / La tandra atingere moare / Sperând că-i ucis de albină cu acul // Oh, cum stă în moarte, visând răcoare / Toropit de miresme, macul! // Cade lumina în iasomie / Ca o albină vie...” (Antonin Dvořák - temă de cvartet). La J. condiția de vedetă de televiziune, cu avantajele și dezavantajele pe care le comportă, a pus în umbră valoarea scrisului. SCRIERI: Totdeauna
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
stau după fundul lui nonstop? — Danny... — Îhm? Danny ridică ochii din Cosmo Girl, pe care tocmai o răsfoiește. Hei, ți-e frig? Că mie Îmi cam e. Își deschide mobilul și formează un număr din agendă. — Carla, e puțin cam răcoare În mașină. Ok, mersi. Asta-i prea de tot. — Danny, e ridicol! strig. Nu poți să vorbești și singur cu șoferul? Nu poți să te duci să-ți iei și singur o amărîtă de cafea? Danny pare sincer bulversat. — Păi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În perioada mai 1941-aprilie 1943 este secretar de redacție al revistei de poezie „Claviaturi”. La „Curentul”, „Ardealul”, „Tribuna” și „Tribuna literară” a fost redactor. Mai publică, semnând uneori cu pseudonimele Dan Sil Varu, V. S. Maximilian, Styx, V. Nichifor, Toma Răcoare ș.a., în „Convorbiri literare”, „Curentul literar”, „Cuvântul liber”, „Frize”, „Jurnalul literar”, „Pagini basarabene”, „Pământul”, „Prepoem”, „România literară”, „Șantier”, „Universul literar”, „Zodiac” ș.a. După război, tot la Brașov, face parte din inițiatorii grupării Scriitorii din Țara Bârsei. În 1946 se mută
SPIRIDONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289834_a_291163]
-
și lucrează sub regimul unei exploatări nemiloase (Bordeenii). Disperați de abuzurile autorităților, oamenii își iau câmpii (Emigranți la Brazilia) ori țin calea persecutorilor și îi judecă ei singuri (O umbră). Hoți de codru vestiți, prezentați cu vădită simpatie idealizantă (Cosma Răcoare) și populând adesea narațiunile lui S., ba chiar unele romane târzii, ca Nopțile de Sânziene sau Paștele Blajinilor (1935), aparțin și ei „micului romantism” sămănătoristo-poporanist. Inițial narațiunile sadoveniene urmează aproape toate aceeași schemă: obsedat de „chestiunea țărănească”, prozatorul caută să
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Pe unde-ați trecut Au nu mi-ați văzut Soțiorul meu Luat de Dumnezeu? Ea face portretul celui pe care-l caută: Fețișoara lui Spuma laptelui, Mustăcioara lui Spicul grâului, Perișorul lui Pana corbului, Ochișorii lui Mura câmpului, Coaptă la răcoare, Ne-ajunsă de soare. De fulg de ninsoare... Află că soțul mort își aștepta răbdător pătrunderea în paradis, recomandat fiind de facerile de bine din viață: Dragă văduviță, Albă la pieliță, Neagră la cosiță... Noi l-am cunoscut Și mi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
8 iunie 1931 și de la 15 iunie până în septembrie 1939, având subtitlul „Foaie de propagandă culturală scoasă de Ateneul Popular Tătărași”, devenit în seria din 1939 „Foaia Regionalei Fundației Culturale Regale «Principele Carol»”. Director: C. N. Ifrim, redactori: G. C. Răcoare, Petru Chirica, Gh. Chirițescu. S.M. are un program de „mobilizare a conștiințelor românești, de întărire a frontului misionarilor culturali”, în convingerea că „singura putere minunată care poate aduce lumină în viața satelor și conștiință românească în lumea orașelor este cultura
SOLIA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289780_a_291109]
-
din vremea lui și, exprimându-l, să deștepte în inimi frăția adormită”. Tot Iorga elogiază Cântecele de vitejie ale lui G. Coșbuc și îi sugerează lui St. O. Iosif să obțină participarea lui Mihail Sadoveanu. Astfel, odată cu publicarea povestirii Cozma Răcoare (47/1903) începe o îndelungată colaborare, poate cea mai rodnică din câte va avea revista. Seria, prefigurând cvadruplul debut editorial din 1904, continuă cu un fragment din romanul Șoimii (În tabăra cazacilor), urmat de Moș Simion (din Dureri înăbușite), de
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
Tao stă singur și nu cunoaște schimbarea»/ ce fantastic echilibrăm atâta neliniște/ «Umblă-n cerc și nu cunoaște nesiguranța»/ atâta neliniște amestecată cu spaimă/ « Poți să-l închipui cu mama lunii»/ laudă laudă laudă// ceai și pagode de xilofon/ fructele răcoare albă/ atomii în litere chinezești// ninge de asemeni cu hieroglife și ideograme/ pufoase și moi alb topind/ evantaie imense și multe camelii” (Țara Sin. Despre Tao, despre Te). Se constată o varietate a formelor stilistice, sintactice și metaforice: lexemele asiatice
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
ludice ale limbajului (Ev, Eleonora). În același timp, peisajul citadin cosmopolit, sclipitor și caleidoscopic devine un prilej de developare a fascinantei polimorfii a lumii moderne: „La băcănie la Ciobanu / lunecă pe chitre soare. / Câtă umbră sub pădure, / în vitrina fructelor răcoare. / Au sosit / strugurii timpurii din sud, / banane în piele de căprioară / și nucile de cocos / cumplit testiculare / în care hohotele negrilor se mai aud. / Aici, aici, / unde târguiește Mira Popovici, / sună-ți anii în valută forte, / pipăie meridianul București-Paris” (Reclamă
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
adevăruri pline cu praf de strănutat”. De aceea, unele poeme sunt mici disertații etice în care, sub aparența ludicului inocent și a imagisticii incontinente, S. uzează din plin de resursele subversiunii: „Coboară în fântână nu zăbovi însă prea mult în răcoarea oglinzilor / la secretele întâlniri ale grădinarilor pune-ți mustăți de mărar / existența noastră în Balcani are o mulțime de aspecte agreabile / adună cu fărașul acest imens morman de poeme cu elitre uscate / citește calendarul bunicii apoi studiază pe îndelete probleme
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
nu are însă nimic comun cu realul, ci cu realitatea poeziei, fiindcă sintagma „La Lilieci” se referă la locul unde se găsește plasat cimitirul. Titlul simbolic iradiază asupra întregului, proiectându-l din regimul palpabilului în acela al neființei emblematice: „E răcoare la umbra bisericii bătrâne, care a rămas aici când/ Era satul pădure și veneau haiducii de mâncau pe furiș./ Pe Săliște cântă cucul, cimitirul are un aer important, împăcat cu sine./ E bine să fii mort aici, între codri locul
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
Minervei (1933), Țărm pierdut (1937), Balcic (1940) au parcă eleganța statuilor grecești și, traversându-le, se naște sentimentul înaintării printre colonade. O seamă de poezii din Țărm pierdut restituie un univers păstoresc, adus din timpuri mitice, când „Clopoțeii caprelor sunau răcoare / De ape vii printre măslini și eucalipți” și când fauni tineri ședeau pe pietre albe, lângă ciobani, învățându-i să cânte din nai, în timp ce din „marea limpede” răsărea, printre scoici și alge, câte un chip de „zeu tăcut, ca un
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
cel mai adesea în cazul vocativelor „dalbă mioriță”, „mândră mioriță”, „mândru ciobănel”. În portretistica din versiunile moldo-muntene, accentele sunt predominant lirice, ca în descrierea ochilor tânărului cioban: „Ochișorii lui, / Mura câmpului, / Coaptă pe sub foi, / Ne-ajunsă de ploi, / Coaptă la răcoare, / Ne-ajunsă de soare, / Coaptă la pământ, / Ne-ajunsă de vânt”. În opoziție cu portretul static al ciobanului, imaginea mamei exprimă zbuciumul sufletesc al femeii care își caută zadarnic fiul: „Măicuță bătrână, / Cu brâul de lână, / Pe câmpi alergând, / Din
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
această perioadă au rezultat cincisprezece volume care se bucură în continuare de mare trecere. Toate gândurile adunate timp de decenii în tainițele minții și ale inimii s-au strâns ca un șuvoi de apă curată, aducând cu sine strălucirea și răcoarea zăpezii din „munții cu piscuri”, pe muntele Selmon ori pe muntele Vasan (Psalmi 67, 5). Părintele se recunoaște ca om realizat prin prietenia necondiționată oferită de atâția oameni din apropiere sau depărtare: „Mă gândesc de multe ori că, dacă și-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mai brutală, cu cât ritmul a fost foarte alert încă de dimineață. La cei mai mulți dintre noi, un detaliu este cel care ne scoate din acest ritm frenetic: ieșirea fizică din locul de muncă, senzația de căldură în bătaia soarelui sau răcoarea de pe strada măturată de vânt, mirosul din mașină în drum spre casă, ascultarea postului de radio preferat, desfacerea nodului cravatei, intrarea în casă, contactul cu cutia de bere rece, primii pași dintr-o plimbare... Pe scurt, un mic detaliu este
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]