1,700 matches
-
-l respir, Pentru Hâr Divin. Pentru Lumină ce mi-o dai, Pentru Munții care-i ai, Pentru Munți și pentru Vai. Pentru câte sunt în ei, Pentru Ploaie, pentru Nori, Pentru Pământul roditor, Pentru Soare ce-ncalzeste, Pentru Vântul ce răcorește, Pentru Pâinea ce hrănește, Pentru Odihnă ce-ntareste, Pentru Natură ce-nconjoara, Pentru Pasărea ce zboară, Pentru Cor de pasarele, Pentru Luna, pentru Stele, Pentru Apa care-o beau, Pentru Crucea care-o am, Pentru Toate-Ti mulțumesc, Părintele meu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Alții ziceau că se chema Ciuhurează. Unul dintre strămoșii bunicului avusese moară de apă pe râul Râmnic. Se zice că era un om gras și suporta cu greu atmosfera fierbinte din lunile de vară. Se zice că pentru a se răcori, se scălda în apa din iazul morii, foarte des. Se mai zicea că într-o foarte fierbinte zi de vară n-a deschis și n-a pornit moara pentru că nu avea clienți deajuns. În așteptarea clienților, morarul s-a dus
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
vine domnul Prim-Pretor Temistocle Prall însoțit de domnul revizor școlar Vasile Buricea. Se dă și ora, ora după care au mai trecut ceva ore de așteptare și, pentru ca totul să fie mai ușor, Vlahuță s-a dus să se răcorească la crâșmă iar hârtiile idem și ele, între ferestrele larg deschise. La intrarea oaspeților mult doriți curentul dintre ferestre și ușă a făcut avioane din hârtiile atât de importante. Ele avioane, notarul cuc și altă pasăre, după cum și-a dat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ani. Avea un titlu interesant: "Citește și pune pe foc"! Era vorba de cum au furat americanii mașina de cifrat a japonezilor în al Doilea Război Mondial. Și ce propui? Acu, dacă amândoi am citit Dosarul și manuscrisul, și ne-am răcorit, să le punem pe foc și să ne mâncăm liniștiți pensiile, că nu se știe. Excelență, nu se poate! Atunci, ca să ne salvăm pielea, dar și onoarea, îl depunem la Mugur, având clauză de publicare peste 50 de ani. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
avion și cu două, trei zboruri în cerc, drept salut, s-a îndepărtat în zare spre Iași, iar sătenii au căscat gura ca și la tren, duminica și-n zile de sărbătoare, uitându-se la tren și călători, care se răcoreau cu apa bună și rece captată din dealul Ponoare, de pe lotul săteanului Lopatnic din satul Hlipiceni. Nu mult timp după întâmplarea cu aterizarea avionului, în gara Todireni, într-una din zile, printre călătorii aduși de trenul de prânz, a coborât
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
avion și cu două, trei zboruri în cerc, drept salut, s-a îndepărtat în zare spre Iași, iar sătenii au căscat gura ca și la tren, duminica și-n zile de sărbătoare, uitându-se la tren și călători, care se răcoreau cu apa bună și rece captată din dealul Ponoare, de pe lotul săteanului Lopatnic din satul Hlipiceni. Nu mult timp după întâmplarea cu aterizarea avionului, în gara Todireni, într-una din zile, printre călătorii aduși de trenul de prânz, a coborât
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
excursioniști în sărbătoare pentru a servi prânzul la pachet. Terminându-se masa frugală, băieții au roit-o îndată spre pajiște. Don Calabria, cu un semn al mâinii, i-a reținut pe don Diodato și Gigio. I-a invitat să se răcorească cu o bere, sub umbrarul unei cârciumi de țară. Un tablou de viață simplă, departe de oraș și de pălăvrăgelile sale. După o primă înghițitură de bere, timid, don Calabria spuse: «Aș vrea să vă citesc câteva gânduri pe care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Nu mai suport să mă bată la cap și să mă împiedice să-mi scriu articolul. Mă ridic din fața computerului și, nici una nici două, îl îmbrâncesc în sala de baie și-l încui acolo. Fă un duș, să te mai răcorești! îi strig eu cu năduf. Cotidianul, 1 septembrie 2001 Maramureș Pentru mine era clar: trilogia românească începută cu Hotel Europa și continuată cu Pont des Arts era musai să se încheie în România, nu în altă parte... — Dar de ce în
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
cei care se frămîntă să ne arate că sîntem aici aduși de vînt! Termenul de boreas în limba greacă are sensul de vînt rece sau vînt din nord. Limba română are cuvîntul boare cu sensul de vînt rece sau care răcorește. Mai avem cuvîntul bură cu sensul de ploaie de scurtă durată ce apare cînd aerul este foarte cald și răcorește atmosfera, negură, furtună și boresă cu sensul de mireasă(cea care răcorește sufletul). În eme-gi cuvîntul bu-ra are sensul de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sensul de vînt rece sau vînt din nord. Limba română are cuvîntul boare cu sensul de vînt rece sau care răcorește. Mai avem cuvîntul bură cu sensul de ploaie de scurtă durată ce apare cînd aerul este foarte cald și răcorește atmosfera, negură, furtună și boresă cu sensul de mireasă(cea care răcorește sufletul). În eme-gi cuvîntul bu-ra are sensul de a uda repede, a încețoșa, a se împrăștia, ceea ce dovedește că termenul a fost preluat de greci de la pelasgii pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
boare cu sensul de vînt rece sau care răcorește. Mai avem cuvîntul bură cu sensul de ploaie de scurtă durată ce apare cînd aerul este foarte cald și răcorește atmosfera, negură, furtună și boresă cu sensul de mireasă(cea care răcorește sufletul). În eme-gi cuvîntul bu-ra are sensul de a uda repede, a încețoșa, a se împrăștia, ceea ce dovedește că termenul a fost preluat de greci de la pelasgii pe care i-au găsit în tot Peloponesul, veniți în timpurile vechi din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Alții ziceau că se chema Ciuhurează. Unul dintre strămoșii bunicului avusese moară de apă pe râul Râmnic. Se zice că era un om gras și suporta cu greu atmosfera fierbinte din lunile de vară. Se zice că pentru a se răcori, se scălda în apa din iazul morii, foarte des. Se mai zicea că într-o foarte fierbinte zi de vară n-a deschis și n-a pornit moara pentru că nu avea clienți deajuns. în așteptarea clienților, morarul s-a dus
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Am câștigat] douăzeci de mii [de lei], așa ["aproximativ"] (CORV: 230 și în CLRA) Curioasă din fire, mi-a pus o mie de întrebări ["aproape o mie, nenumărate"]. Unele dintre structurile populare sau familiare sunt preluate în presă: să se răcorească preț de câteva minute (Antena 3, Știri, 24.06.2008) etc. Intonația interogativă poate sugera ideea de imprecizie, de nesiguranță, în exprimarea orală (și în cea scrisă care valorifică procedee ale oralității): Opt ore? Aștepți, eu știu (sau știu eu
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
aș mai naște o dată, tot nu m-aș plictisi cu tine.»” Ca să nu-i sparg visul, n-am scos o silabă. *L-am întîlnit pe Calimandric în timp ce ieșea mofluz de la Centrofarm. „Se încalcă ce-a zis Tovarășul”, mi s-a răcorit el mie. „Tovarășul a zis că bunăstarea..., grija pentru om...” Ca toți activiștii marginalizați - mîrîie. „Aveți dreptate”, l-am scos eu din incoerență. „Tovarășul a zis-o de prea multe ori, ca să-și mai amintească ce-a zis, iar dacă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Tăcerea e întreruptă însă de Genoiu care, pîndind reacția celorlalți, cugetă cu voce tare: „Acuma, vara, nu prea merge tăria...” Sp. sare ca ars: „Ce vară, Gigioacă? Nu mai e nici o vară, sîntem în prag de septembrie!... Gata, s-a răcorit!... Hai, nu ne mai ține în șah, scoate ce-ai adus!” * După lectură, următorul meu viciu e acela de a da sfaturi altora. „La astea ești inepuizabil”, remarcă, ironic, nevastă-mea. E adevărat, i am stimulat ori i-am contrazis
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trebuie să iei chiar În serios cele ce-ți scriu, căci mai bine zis, uneori fac haz de necaz... La noi e cald, de câteva zile a Început canicula, noroc că seara, mai vine câte o ploaie binecuvântată care ne răcorește. Ne este dor totuși, de peisajul Fălticenilor. Soțul meu Îți mulțumește pentru urările ce i le faci și Îți transmite aceleași bune gânduri de bine și sănătate. Salutări cordiale, Stela Lovinescu 5 București, 26 februarie 1973 Stimate domnule Dimitriu, Am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Litoral, mi-a trântit-o de la obraz: Voi, intelectualii, sunteți păduchi, noi suntem oameni, nu voi. Ce dacă ești doctor? Tot păduche ești. N-ai mașină, n-ai via pe care o am eu. Când ieși la aer să te răcorești, că aici nu e de tine, ai să vezi un FORD-TAUNUS bleu. E al meu, să știi. Pa, gagiule. Altă dată să știi cu cine vorbești! Fudulia costă în țara românească, domnule director, dacă fudulie se poate numi dorința firească
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se ia de pe foc, se amestecă bine, adăugând câte un gălbenuș, apoi albușurile bătute spumă și se coace în tavă tapetată cu făină. După ce s-a copt, se răstoarnă pe un prosop ud și se rulează. După ce s-a răcorit, se desface și se umple cu una sau două cutii mici cu paté de ficat, două gălbenușuri tari, o linguriță de muștar, piper, albușul tocat mărunt, verdeață, un gogoșar murat sau crud și un castravete murat tocat mărunt. Se înfășoară
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
un vas yena, felii de costiță peste care se așează rulada, iar deasupra, pe ruladă, se pun felii de costiță, se presară piper, cimbru, boia de ardei dulce, restul de țuică și vin și o dăm la cuptor. După ce se răcorește puțin, se taie felii. RULADĂ CU ȘUNCĂ ȘI PARMEZAN 100 g unt, 80 g făină, 500 ml de lapte, 5 ouă, șuncă, 2 linguri smântână, parmezan Se pun la topit într-o cratiță 50 g unt cu făina, amestecând să
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
spălăm și stropim cu oțet și puțină sare și lăsăm la macerat timp de jumătate de oră. Umplutura se face călind ceapa în unt, apoi adăugăm șunca, ciupercile, călim timp de cinci minute și dăm deoparte, iar după ce s-a răcorit, adăugăm cașul tăiat, cașcavalul ras, pătrunjelul tocat și o legătură de mărar. Adăugăm gălbenușurile frecate cu puțină sare și piper, albușurile bătute spumă. Amestecăm totul bine, apoi umplem păstrăvii și-i așezăm în tavă tapetată cu unt și puțină făină
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu albuș ca să nu se desfacă la copt, apoi punem ruloul în tavă, ungem pe deasupra cu gălbenuș de ou și dăm la copt în cuptorul încins, timp de treizeci până la 40 de minute. După ce s-a copt, se lasă la răcorit timp de 20 de minute, apoi putem tăia felii. Se servește cu soté din legume sau sfeclă roșie cu hrean. MUȘCHI DE PORC CU LĂMÂIE 600 g mușchiuleț de porc, 300 g șuncă, 1-2 lămâi, sare și piper. Mușchiulețul se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
rulăm carnea, o legăm cu ață, ungem cu boia, apoi punem ruloul într-o cratiță și- l prăjim puțin pe ambele părți, după care turnăm un pahar de vin și dăm timp de o oră la cuptor. După ce s-a răcorit, dezlegăm ața și tăiem felii. Se servește cu soté din legume sau sosuri, roșii, hrean. RULADA DIN MUSCHIULET DE PORC FLAMBATA 600 g mușchiuleț de porc, 600 g ciuperci, 400 g cașcaval, 2 ouă, sare și piper. Se taie carnea
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
albușuri adăugăm pe rând gălbenușurile, 180 gr. de unt topit, puțină sare, 150 gr. de făină, amestecăm încet până se dizolvă făina, turnăm peste caise și dăm la copt tava timp de 40 de minute la 180o. După ce s-a răcorit, scoatem încet din tavă. Pudrăm cu zahăr și vanilie. PRĂJITURĂ CU MERE - REȚETĂ DE POST Un pachet de margarină Rama, trei linguri de zahăr, trei linguri de oțet, șase linguri de apă minerală, coajă de portocală rasă, 600 - 700 gr.
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
dăm prin 100 g nucă de cocos. BATOANE FONDANTE Se face un sirop bine legat din o cană mare de apă, 1 kg zahăr și 2 linguri de oțet, peste care se adaugă ½ de pachet de margarină. După ce s-a răcorit siropul, se adaugă 300 g făină prăjită - îngălbenită, 300 g nucă măcinată sau alune și biscuiți până se îngroașă. Se fac biluțe sau batoane și se lasă la întărit timp de 2 ore, apoi se dau prin 500 g ciocolată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de zahăr colorate bomboane. FONDANTE 1 kg zahăr, 200 g apă, 250-300 g nucă sau alune prăjite și măcinate, 300 g făină prăjită - îngălbenită, esențe, coaja de la o lămâie Se fierbe un sirop ca pentru ciocolată, care se lasă la răcorit. Când este călduț, se adaugă făina, nucile, mirodeniile și puțină sare, după care se fac biluțe și se lasă pe un celofan timp de două ore ca să se întărească. Separat, se topesc la Bain-Marie 600-700 g ciocolată, se adaugă 6
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]