4,392 matches
-
curtenii se grăbesc să-l îndepărteze spunându-i că Ducele nu poate fi deranjat. Auzind răspunsurile date pajului, Rigoletto înțelege că Gilda se află la Duce, și îi șomează pe curteni să-i redea pe cea pe care i-au răpit-o peste noapte. Curtenii îi răspund să-și caute amantă aiurea. Bufonul îi uluiește când le strigă că cea despre care este vorba e în realitate propria lui fiica. Într-o scenă de mare dramatism, la început amenințător apoi implorând
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Rezuamat : După întâlnirea cu Ducele deghizat în student sărac, Gilda își exprimă sentimentele de dragoste pentru acesta. Cabaletta Possente amor mi chiama pentru aria Ella mi fu răpită! Rezumat : Curtenii îi aduc la cunoștință că ei sunt cei care au răpit-o pe Gilda pentru el. Ducele se bucură că Gilda se află în palatul lui. Aria Cortigiani, vil razza dannata - din actul ÎI Rezumat : Rigoletto știe că fiica i-a fost răpită de către curtenii Ducelui. Cand Rigoletto încearcă să ajungă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la cunoștință că ei sunt cei care au răpit-o pe Gilda pentru el. Ducele se bucură că Gilda se află în palatul lui. Aria Cortigiani, vil razza dannata - din actul ÎI Rezumat : Rigoletto știe că fiica i-a fost răpită de către curtenii Ducelui. Cand Rigoletto încearcă să ajungă la Gilda, curtenii îl împiedică. Tutte le feste al tempio - fragment din duetul Gilda Rigoletto din actul ÎI Rezumat : Gilda îi povestește tatălui despre dragostea ei pentru Duce, care s-a dat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Manrico mort, este pe cale să se călugăreasca la o mănăstire din apropierea cetății. Manrico se grăbește să plece pentru a o opri pe Leonora să comită acest gest. Tabloul 2. În fața unei mănăstiri. De Luna și acoliții săi intenționează să o răpească pe Leonora (Îl balen del suo sorriso...Per me oră fatale). Leonora însoțită de Ines și de procesiunea de maici își fac apariția. Înainte ca de Luna să-și poată duce la îndeplinire intenția, Manrico își face apariția însoțit de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui Manrico toate secvențele care au avut loc în timpul execuției mamei sale. Ea îi relatează cum mama ei, aflată pe moarte, a mai reușit să ceară că supliciul să-i fie răzbunat. În încercarea de a se răzbuna Azucena a răpit pe fiul bătrânului Conte de Luna cu intenția de a-l aruncă pe rugul mamei sale. În nebunia ei, Azucena și-a aruncat propriul ei fiu în flăcări și în schimb a păstrat pe fiul Contelui pentru ea. Manrico este
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
bătălia de la Petilla. Contele de Luna, care încă o mai iubește, s a hotărât să o împiedice să intre la mănăstire. Cabaletta Per me oră fatale - la aria Îl balen del suo sorriso Rezumat : În timp ce își trimite oamenii să o răpească pe Leonora, Contele de Luna declară că viața lui este fără sens dacă o pierde pe Leonora. Aria Ah, sì ben mio - din actul III, scena 2 Rezumat : Deși cetatea Castellor este sub asediu, Manrico și Leonora sunt pe punctul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lor pentru a celebra logodna. Ei încep să danseze o tarantela în timpul căreia Roberto, Teabaldo și alți soldați își fac apariția, admirând femeile și încercând să fraternizeze cu nuntașii. Procida în mod deliberat îi încurajează până în momentul în care francezii răpesc câteva tinere sicilience. Roberto ordona că Elenă să-i fie încredințată lui Procida, pe care în mod eronat îl considera prieten. După ce tinerele fete au fost rapițe, Elenă și Procida le reproșează lui Danieli și prietenilor acestuia că nu și-
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
care își face apariția în Sala de Consiliu Fiesco și Gabriele care reclamă pedepsirea trădătorilor. Boccanegra îl întreabă pe Gabriele de ce are sabia în mână iar acesta îi răspunde:“Pentru că l-am ucis pe Lorenzino! El este cel care a răpit-o pe Amelia“. El povestește adunării că înainte de a muri, Lorenzino a mărturisit că un personaj important l-a forțat să comită crimă. “Care este numele acestui personaj?“, întreabă Dogele. Gabriele răspunde Dogelui: “Calmează-te pentru că Lorenzino a murit înainte de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
este amantă lui Boccanegra și ca atare lui îi revine datoria să-i aplice lovitură fatală (Udisti? — Vil disegno!). Rămas singur, Gabriele își exprimă ură împotriva celui care, după ce a ordonat execuția tatălui său, este acum pe cale să i-o răpească pe cea pe care el o iubește. Amelia apare și Gabriele o acuză de infidelitate (Tu qui? — Amelia!). Ea respinge acuzațiile, dar îi spune că pentru moment nu-i poate dezvălui motivul dragostei care o poartă Dogelui. Se aud pașii
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
întrebându-l dacă el se simte în stare să ucidă un bătrân care doarme. Dogele se trezește, iar Gabriele îi spune că a venit să răzbune moartea tatălui său. Dogele îi răspunde că el, Gabriele, și-a răzbunat deja tatăl, răpindu-i fiica. Gabriele implora iertare Ameliei și îi cere Dogelui să fie condamnat la moarte. De afară se aude zvon de insurecție (All’armi, all’armi, o Liguri). Boccanegra îi cere lui Gabriele să se întoarcă la ai lui, dar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
rivale implorându le să redea pacea și unitatea orașului Genova. Aria Sento avvampar nell'anima din Actul ÎI Rezumat : Rămas singur, Gabriele își exprimă ură împotriva celui care, după ce a ordonat execuția tatălui său, este acum pe cale să i-o răpească pe cea pe care el o iubește. Din istoria operei Adevăratul Simon Boccanegra a fost primul Doge al Genovei a cărei prima domnie (1339-1344) a fost marcată de o guvernare înțeleaptă și sobra. El nu a fost niciodata pirat așa cum
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o „rațiune” dincolo de realitate, că orice Întemeiere lumească are un corespondent perfect dincolo de ceea ce vedem sau Înțelegem. Educația este veritabilă atunci când contrabalansează Într-un mod proporționat relativul cu absolutul, secvențialul cu globalul, efemerul cu eternitatea. Educația pentru valorile religioase nu „răpește” nimic din libertatea ce ne este conferită ca indivizi și umanitate. Cine citește cu atenție textele biblice, patristice sau filocalice nu găsește nici un pasaj care să cheme la pasivitate sau supunere oarbă. Omului Îi este rezervată permanent o alegere responsabilă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sunt reci și indiferinți pentru tot; nimic nu-i atinge și nu deșteaptă devotamentul și generozitatea lor; ideile mari și ambițiunea nobilă nu coprind și nu exaltează sufletul lor; studiul și dorința de a fi folositori țărei lor nu-i răpește din vârtejul unei vieți triste și neînsemnate; ei nu speră nimic, căci nu cred În nimic și nu trăiesc decât În prezent”1. Fie că sunt ficțiuni, note de călătorie, memorii sau epistole, paginile scriitorilor români din secolul al XIX
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
în mod obligatoriu între firea umană și măsurile de ordin economic. De nivelul în care omul resimte ca fiind valabile unele evoluții economice și de măsura în care le acceptă ca suportabile. Deflația este insuportabilă pentru om tocmai că ea răpește încrederea și speranța în valori fundamentale în jurul cărora se plasează ființa umană. Un om lipsit de încredere și speranță este un om revoltat, gata să pună sub semnul întrebării ordinea existentă. Milton Friedman a sesizat în mod corect că oamenii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pierderea sufletului: definit fie ca o anumită parte a persoanei care supraviețuiește morții, fie ca un spirit care protejează acea persoană, sufletul poate „fugi” În vis sau În timpul activităților cotidiene, mânat de un fel de intenții călătoare. Sau poate fi răpit de alte puteri, duhuri, vrăjitori, animale magice etc. Recuperarea sufletului implică o călătorie periculoasă, marcată de obstacole și lupte, călătorie care se realizează Într-o stare de transă. Este acțiunea predilectă a vindecătorilor specializați, fie ei numiți vrăjitori, șamani sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vecinii fiind invitați să ia parte. Uneori, stăpânul casei face două noduri din două curele zdravene; șamanul și le leagă de brațe, iar ceilalți le apucă de capete, pentru a-l ține pe loc, dacă spiritele ar Încerca să-l răpească. Șamanul ș...ț Își pune costumul și Începe să fumeze. Bate toba, dar foarte Încet. Ceva mai târziu se face palid, Îi cade capul cu bărbia În piept, i se Închid ochii pe jumătate. În mijlocul iurtei se Întinde o piele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
baladele românești, Copilul de Turc Îl omoară prin vicleșug pe Gruia, iar Manea se preface că vrea să Închine cu vin și Îl lovește pe Toma atunci când acesta se pregătea să bea. În sfârșit, eroii Încalcă normele maritale, seduc sau răpesc femei interzise lor: Heracle, deși căsătorit, o răpește pe Deianira și va fi devorat de cămașa otrăvită a lui Nessus, Starktar Întreține relații cu soția regelui său, iar Sisupala seduce o femeie măritată. Acest tip de greșeală este abundent actualizată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vicleșug pe Gruia, iar Manea se preface că vrea să Închine cu vin și Îl lovește pe Toma atunci când acesta se pregătea să bea. În sfârșit, eroii Încalcă normele maritale, seduc sau răpesc femei interzise lor: Heracle, deși căsătorit, o răpește pe Deianira și va fi devorat de cămașa otrăvită a lui Nessus, Starktar Întreține relații cu soția regelui său, iar Sisupala seduce o femeie măritată. Acest tip de greșeală este abundent actualizată În ciclul romanelor cavalerești, unde Lancelot și Tristan
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a încercat o ultimă rugăminte pentru restituirea teritoriilor confiscate de rege. Iorga observa că hotărârea cu care regele Andrei lupta pentru expulzarea cavalerilor, sub pretextul că și-au depășit hotarele teritoriului primit, se explică și prin aceea că intervenția pontificală răpea Coroanei ungare rolul de instrument de permanentă cruciată pentru a-l acorda Ordinului teutonic. Ulterior, regele va reveni la misiunea cruciatei, uzurpată un timp de Ordin.26 În timpul acesta, prima jumătate a secolului al XIII-lea, românii de la sud de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
format cu alți tineri o „societate literară” menită să sporească numărul traducerilor în limba română. El însuși traduce, în același an, o povestire moralizatoare a lui Chr. von Schmid, Istoria tânărului Enric de Aizenfels sau Modul cum învață un copil răpit din leagăn de către tâlhari a cunoaște pe Dumnezeu. Au urmat numeroase tălmăciri publicate în „Albina românească” timp de aproape opt ani și, câteodată, și în „Icoana lumei”. C. se îndreaptă cu precădere către scriitori obscuri ori mediocri, pe care nu
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
SCRIERI: O călătorie la Constantinopoli, Iași, 1844; Soldatul prujitor, Iași, 1846; Plăieșul logofăt mare, Iași, 1876; ed. (Amore e giustizia), tr. Cornelia Codrescu, Napoli, 1878. Traduceri: Chr. von Schmid, Istoria tânărului Enric de Aizenfels sau Modul cum învață un copil răpit din leagăn de către tâlhari a cunoaște pe Dumnezeu, Iași, 1838; Contesa Dash, Mihail Cantemir, moldovanul, Iași, 1851; [Autor neidentificat], Zamfira. Solitarul, Iași, 1852; Harriet Beecher Stowe, Coliba lui Moșu Toma sau Viața negrilor în sudul Statelor Unite din America, I-II
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
fugit în parcare încercând să scape. Avea nevoie de aer, simțea că se îneacă și nu putea respira. Cinci minute mai târziu, totul părea să revină la normal, iar fetița avea senzația că vine de pe o altă planetă. Oare fusese răpită de extratereștrii? Dacă cineva are atacuri de panică repetate și începe să se teamă că acestea se vor repeta, atunci este posibil ca diagnosticul să fie cel de tulburare de panică. Aceasta poate fi însoțită sau nu de agorafobie, adică
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
în care nu voi putea, parcă, niciodată să o recunosc pe Charlotte. Erau prea multe deodată. Excesul acela mă năucea. Coincidența gratuită, de o evidență absurdă, îmi încâlcea gândurile. Îmi spuneam că, într-un roman, după povestea atroce a femeilor răpite în inima Moscovei, cititorul ar fi fost lăsat să-și revină de-a lungul mai multor pagini. Ar fi putut să se pregătească pentru apariția unui erou ce avea să-l doboare pe tiran. Dar vieții nu-i păsa de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aminte cumcă Ai fi jurat. Ți-ai călcat jurământul, Nu-i treaba mea - ș-apoi nici te pricep. Nu avem vreme să pricepem tot, Abia ne-ajunge-a cârmui o lume. Nu este greu, dar nici ușor nu e Destul că îți răpește toată viața. DEC[EBAL] Ce rugăminte dar trimite Roma Prin tine? LONG[IN] Roma vrea să dai Napoi ce ai luat de la iazigi Și să te ții de ce-i decis odată. DEC[EBAL] Roma vrea... Dar să vedem acum Dac-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mamă; Zvârlind cu pietre-n râul ce-n spume se înarcă Eu să vorbesc cu mama, s-aud cuvîntu-i parcă: O, fata mea, Închide și ușă [și] ferești C-ades [vin] zburătorii cei falnici din povești Și or să te răpească, ș-or să te ducă-n lume. O, las să vie, mamă, dar nu... acestea-s glume, Să vie zburătorul, eu m-oi uita la el Să aibă ochii mândri ș-un glas ca Floribel. Să-l despletesc, ce lung
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]