2,842 matches
-
piesă de teatru pioasă denumită Le Divin mendiant de Noël. În această piesă de teatru, ea pune în evidență faptul că Isus îi iubește pe oameni, dar în același timp el "cerșește" dragostea oamenilor, pentru a-i ajuta să-și răscumpere păcatele. Dumnezeu pune deci mare preț pe reciprocitatea dragostei, El se umilește în fața oamenilor, le cere ceva în schimb. Și le cere dragoste ce altceva? Cât este de străină spiritului ortodoxiei ideea de contract! Și încă, din ciclul "catolice": pe
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
prin educație, dar în care stăruie instincte vindicative. Cartea vorbește și despe sterilitatea sentimentelor egocentrice de culpabilitate și autopedepsire, care nu sunt decât o altă formă de opresiune distructivă. Este o carte despre remușcare și reconciliere, despre tentativa de a răscumpăra trecutul. (Interviu reprodus din revista Secolul 20, nr. 10-11-12, 1978) Interviu cu Amos Oz „Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret“ (2004) ANTOANETA RALIAN Domnule Amos Oz, recent ați fost distins cu Premiul Ovidius, în cadrul
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Afacerea aceasta reamintește masacrarea familiei din Arkansas, descrisă de Trumam Capote în cartea sa Cu sânge rece”. Firește, ce altceva să reamintească? Într-o cronică a toridei din Mont-de-Marsan se scrie: „Ultimii doi tauri n-au putut nici ei să răscumpere dureroasa slăbiciune a primilor patru...”. Dar cum ar fi putut s-o răscumpere? Citat: „...prin rezistență, prin poftă de luptă...”. Dirijorul german Joseph Kleiberth face o criză cardiacă în timp ce conducea, la München, actul al doilea din Tristan și Isolda. Dintr-
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
sa Cu sânge rece”. Firește, ce altceva să reamintească? Într-o cronică a toridei din Mont-de-Marsan se scrie: „Ultimii doi tauri n-au putut nici ei să răscumpere dureroasa slăbiciune a primilor patru...”. Dar cum ar fi putut s-o răscumpere? Citat: „...prin rezistență, prin poftă de luptă...”. Dirijorul german Joseph Kleiberth face o criză cardiacă în timp ce conducea, la München, actul al doilea din Tristan și Isolda. Dintr-un necrolog consacrat artistului: „Dirijor neobosit, nu e de mirare că a căzut
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
părăsi domeniul, aceasta e obligația lui de căpetenie, să-i dea apoi dijmă din produsele câmpului și să-i plătească dări pentru vitele pe care le crește. Eliberarea din iobăgie nu se poate face fără consimțământul stăpânului. Chiar când se răscumpără cu bani, faptul e considerat ca o pomană a stăpânului, ca un act de milă sau de iertare din partea acestuia. Situația de om neliber, de om cu stăpân, se transmite și asupra urmașilor în linie bărbătească a iobagului. Și copiii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pasărea Phoenix a coborît pe nisip și a Început să-și pregătească singură și cu calm rugul. Ea acceptă moartea În schimbul iubirii. Dacă am fi zei, spune Platon, n-am ști ce este iubirea. Înfiorată de sacrificiu, cenușa caldă se răscumpără creînd viață. Din ea iese o pasăre cu un colier de pene aurii, strălucitoare. Tot ce-a fost obosit și impur a rămas În zgura rugului. Phoenix se Întoarce În ea Însăși cum s-ar Întoarce Afroditele obosite din perioada
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
locuri sfinte, că se gândise bine, dar că din cele întâmplate cu alții socotea că nu era cel mai bun lucru. Mulți, într-adevăr, avuseseră aceeași dorință, dar unii au murit, alții au fost arestați, iar Ordinul trebuia să-i răscumpere pe cei prinși. Prin urmare, trebuia să se pregătească să plece a doua zi cu pelerinii. El îi răspunse că hotărârea sa era neclintită și că nimic în lume nu-l putea împiedica s-o înfăptuiască. Îi spuse cinstit Provincialului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pardesiului. Oare nu tocmai comportarea ei a răscolit corzile sufletului meu, făcîndu-le să-și găsească tonalitatea proprie?!" A fost o revedere ca între prieteni. Ascultă, Mihai, mi-a spus ea, pornind alături de mine, am vrut să te întîlnesc ca să-mi răscumpăr o poliță mai veche... Fratele meu lucrează în cinematografie. Îl interesează să facă un film de actualitate, bun. Ați putea conveni asupra unei colaborări. I-am propus să ne întîlnim la "Gambrinus"... Ne-am întîlnit cu fratele ei. Ce Televiziune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Eugène Ionesco, de pildă, Își numea propriul său fiu „jidovit”, pentru că l-a conceput cu o evreică. El Îi mărturisea fiului acest „păcat” În termeni biologico-teologici cețoși : „Am comis o mare greșeală În viață ; mi- am murdărit sângele, trebuie să răscumpăr păcatul sângelui”. Tatăl lui Eugčne Ionesco era un mărunt avocat oportunist, legionar sub regimul legionar, anto nescian sub regimul Antonescu, și care-l bătea pe vecinul său evreu, numindu-l - nu e de mirare - „jidan Împuțit” <endnote id="(696, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și piroști” Într-o cârciumă din Cairo ținută de Goldenberg, un evreu originar din Focșani. „Știucă umplută și piroști - comentează prozatorul -, [sunt] feluri de mâncare biblice pe care orice evreu cumsecade le oferă sâmbăta” celor din familia sa, „ca să-i răscumpere pentru celelalte șase zile de mâncare proastă” <endnote id="(723, p. 575)"/>. Într-adevăr, În Talmud se pune Întrebarea : „Când Își permit evreii săraci să mănânce pește cu legume ?”. Răspunsul talmudic este simplu : „În fiecare vineri seara, de Sabat”. Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
greșit, cu rezultate dureroase, purtările oamenilor mari din jurul său. Dar e în același timp povestea unei tinere scriitoare care falsifică impardonabil realitatea din ambiția scriitoricească de a o ordona într-un anumit sens. în viitor, Briony va încerca să-și răscumpere greșeala scriind cărți bune, folosindu-și imaginația nu pentru a le atribui personajelor ei intenții malefice, ci pentru a reconstitui scrupulos punctul de vedere al fiecăruia. întrebarea e dacă se poate mîntui în felul ăsta. La sfîrșitul vieții ei (și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de luat vederi și aparatele de filmat se îngrămădeau în fața microfoanelor. Șeful delegației citi rar și cu emoție în glas, un singur verset și anume: Isaia 11,11: ,,În același timp, Domnul Își va întinde mâna a doua oară, ca să răscumpere rămășița poporului Său, risipit în Asiria și în Egipt, în Patmos și în Etiopia, la Elam, la Șinear și la Hatmat, și în ostroavele mării”. Apoi închise Scriptura și spuse: - Aceste cuvinte s-au împlinit și cu noi, cei din
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
condusă de Florea Niculescu, a devenit unul dintre debitorii cei mai importanți ai Credit-Bank, după ce a beneficiat de credite preferențiale totalizind 26,6 milioane USD și 3,1 miliarde lei. Printr-o înțelegere interbancara din decembrie 1995, Răzvan Temesan a răscumpărat, în numele Bancorex, creditele lui Aero Special Service de la Credit-Bank. Societatea lui Florea Niculescu a vandut apoi avioanele din patrimoniu, cu 10 milioane USD, unei societăți din Cipru, care le-a revândut unei firme a lui Ion Tiriac. Ceea ce a determinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
pe care-l părăsește în 1575. În septembrie 1575, se îmbarcă pe nava "Sol", cu destinația Barcelona, însă nava e atacată de pirați algerieni și Cervantes este luat sclav. A petrecut în sclavie la Alger 5 ani, fiind în final răscumpărat de rude. Cum se spune, "viața bate... cartea"! Știam că în casa memorială există o colecție cu toate traducerile lui "Don Quijote...". Am găsit chiar și exemplarul unei tălmăciri în română, căruia i-am adăugat, cu titlul de donație, alte câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
imagine inspirată din Hedda Gabler, mai domestică decât viziunea lirică a trupului ce dispare În lac, cu paginile plutind, de la Tokyo, dar pe care o doream la fel de violentă). Efectul asupra sălii a fost electric. Intensitatea momentului a avut darul să răscumpere așteptarea. Arkadina joacă loto - mama pare că nu ar vrea să știe de moartea fiului -, Trigorin plânge. Cortina. Contrast neașteptat, datorat inspirației de moment și sensibilității lui Walken. Un actor care continuă să-și ia riscuri chiar și În fața spectatorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ucide!!" Se milogea, se târa, îmi săruta picioarele, mă implora: "Fie-ți milă, nu mă ucide, nepoate! Am aur! Aur mult! Ți-l dau tot! Tot! Lasă-mi viața!" L-am scuipat în față: "Ucigașule! Pe taica nu-l poți răscumpăra cu tot aurul din lume!!" Îi clănțăneau dinții, guița ca un porc dus la tăiere. Puțea: se cufurise pe el de groază... Îmi venea să vărs de scârbă. Taie-l!! am poruncit gâdelui. Alexandru bate din palme, cu bucurie: L-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Sfântă Dreptate, se justifică Ștefan, cu părere de rău totuși, că a fost mânios peste fire. "Spune stăpânului tău că atât de mult s-a scumpit sângele moldovenesc ce-a vărsat, încât nu se află îndestul aur cu care să răscumpere capul fiului prea iubit!" așa a grăit Ștefan Vodă către solul fericit că a scăpat singur, ciumpăvit, numai cu nasul tăiat, adaugă Duma. Și, punându-i tot aurul în brațe, l-o lepădat peste Nistru, să meargă să povestească stăpânului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a aplecat! De "Valea Albă" nu mă întreabă nimeni?! Și ce amestec are "Soarta" în toate aiestea?! Eu! Eu sunt de vină! Multora le-am rămas dator c-o viață. N-aveau decât una... Mă mustră cugetul. De-aș putea răscumpăra sângele, lacrimile... Am sacrificat tot. Am... am... Nici Dunărea nu mă mai spală... Mă chinuie întrebarea: a meritat sacrificiul? Așa-așa! se dezlănțuie Daniil. Răsucește cuțâtu'! Mai tare! Mai adânc!... M-or blăstăma măicuțele... Și vădanele... Și fătucile nelumite... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mântuitorului pe care, în chip miraculos, îl va naște: „... elle a bénéficié à l’avance des mérites de la Redemption à laquelle elle a participé de si près, par son consentement” (Robert Laffont, 1991, p. 1366). Prin nașterea Răscumpărătorului, Noua Evă răscumpără păcatul primei Eve și a tuturor Evelor, față de care Iisus manifestă, în Evanghelii, o anumită „slăbiciune”. Îndreptățită de altfel prin faptul că, pe drumul mântuirii, datorită Fecioarei Maria, femeile sunt - și rămân - cu un pas înaintea bărbaților. * Că femeile sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cei de acolo și cei de aici. Că Domnul Iisus pentru toți a primit paharul durerii. L-a luat de bunăvoie, chiar dacă a fost groaznic de greu și amar, l-a primit pentru noi ca să ne salveze. Ne-a Răscumpărat. Da! Mare Preț a dat. Scump Sângele Lui a fost Prețul! O, ce Durere! Ce scumpă a fost Răscumpărarea! Ce Sacrificiu Mare a făcut El pentru noi, că ne iubește! Dar noi, ce facem noi pentru El? Cum îl iubim
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și ireversibil în mod absolut. Trebuie să fim intratabili în asemenea situație, dar nu absolut și necondiționat intratabili. La Rochefoucauld spunea că oricât de mare ar fi rușinea pe care am putea-o merita, stă în puterea noastră s-o răscumpărăm. Bineînțeles, cu un preț tot atât de mare, care, desigur, trebuie să fie, omenește vorbind, neînchipuit de greu de plătit și, fără îndoială, în nici un caz pe măsura și puterile sufletești ale unei firi comune. Cine e în stare de asemenea efort
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Dar nu se poate să nu-l fi și amuzat în aceeași măsură. „Cam sătul de la un timp de savantlicuri, simțeam nevoia să petrec, să râd. Și așa cum m-a făcut atunci, de la amiezi până seara târziu, Gorică, l-a răscumpărat față de mine de toate păcatele”, concede la un moment dat naratorul. Nu e nevoie să mai citez și pasagiul din Craii în care Gorică Pirgu e suprapus destul de inechivoc cu Caragiale-tatăl. Dar dacă e așa, și dacă Gorică e absolvit
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lua cu ei. Pe de altă parte fiind iarnă, dezbrăcați și neobișnuiți cu frigul continental au murit cu miile. Ne având mijloace de trai la locul de exil li s-a aprobat de către guvernul turc repatrierea cu condiția să-și răscumpere propriile proprietăți și așa cu timpul au ajuns să-și refacă turmele de câte 15-20.000 capete. Nu li s-a permis să folosească limba maternă nici În familie În schimb și-au păstrat credința, portul, obiceiurile și conștiința că
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
concesiunii Strousberg, care urma să treacă În seama statului, acesta urmând să exploateze liniile terminate și să lucreze la cele neterminate. Statul român urma să asigure răscumpărarea tuturor obligațiunilor emise de Strousberg, schimbându-le În hârtie de stat; urma să răscumpere obligațiunile emise de Strousberg peste cele inițiale, până la concurența sumei de 250.000 franci, dacă deținătorii acestora aveau să accepte scăderea dobânzii de la 7,5% la 4%. Soluția preconizată de Camera a declanșat reacția cercurilor diplomatice de la Berlin. Potrivit afirmației
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
istorică, rămânând doar creații ale scriitorilor. Pirații nu aveau comori îngropate, de pildă, decât în rare ocazii, căci le cheltuiau rapid sau le investeau, dar ar fi putut fi împinși de împrejurări să le îngroape sau și-ar fi putut răscumpăra libertatea prin povești despre misterioase bogății ascunse în locuri abil camuflate (singura comoară presupus în mod oficial că e îngropată e a piratului englez Bartholomew Sharp, mort în 1702, într-o închisoare din coloniile americane, comoară rămasă undeva, pe coasta
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]