2,134 matches
-
tăi frumoși cînd se face-n ei lumina ca zăpada peste care Dumnezeu a scris numele-ți pe care-l porți ca spada printr-un sînge care nu se face rană într-un trup ce-și pune cruci să se răstignească să învie cînd din lumea asta-n alte lumi te duci și făcut să fiu lăsat în lume slobod cum se spune sau cînd nu om mai tist decît tristețea nu e și decît tristețea altu-l vru numele tău spus
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
umede pe sub pânza ce se odihnea pe relieful de vulcan activ al sânilor materni aflați în necontenită ruminație, cerșind de la acest unghi un spor de securitate biologică, atunci când deveniseră ele însele un catarg de feminitate de al cărei miros se răstigneau lacomii culegători de flori cu fața la zidul Berlinului stam, cu gâturile strivind ale nopții arabescuri de fier forjat și cu un picior în aer (ezitând să pășim pe trotuarul aerian dintre două toposuri labile), în psihodrama cu cele patru fraulein împăturind
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
tranziției// În centru la margine aici la marginea imperiului sovietic/ am văzut cum un copil a sărutat un pepene/ aici la marginea ortodoxiei/ am văzut un cerșetor/ mîncînd lumînări/ aici la marginea imperiului habsburgic/ am văzut cum un țăran/ a răstignit pe gard/ mîinile victimei sale/ și capul decpitat/ i l-a expus/ într-o găleată/ de zinc/ aici/ în plină republică/ am văzut un om/ mîncat de viu/ de cîini/ aici la poalele kogaionului/ șezum și plînsum/ Fălci tipografiile cu
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
plătite pândim când se aprinde iarăși lumina în bănuțul azi întunecat. Și de-ncordare lungă mi-au crescut unghiile ca la bătrânii evrei. Blestem Au venit unii și au pretins că ei sunt Mesia, au venit alții și i-au răstignit pe cei dintâi, Au venit unii și au propus să mergem înainte, au venit alții să ne spună că înainte e în urmă, Au venit unii și ne-au corectat că în urmă e la dreapta, au venit alții și
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
-o în noi<footnote Părintele Stăniloae la Marc Antoine Costa de Beaurgard, Mica dogmatică vorbită dialoguri la Cernica, traducere de Maria Cornelia Ică Jr., Ediția a II-a, Sibiu, 2000, p. 95. footnote>. Așadar, Domnul nostru Iisus Hristos s-a răstignit pentru mântuirea noastră, răscumpărarea neamului omenesc din robia păcatului, pentru împăcarea și comuniunea lui iarăși în iubire cu Dumnezeu prin aducerea Sa ca jertfă Tatălui (I Cor., 15, 3). Prin jertfa Sa, Hristos va întemeia și Noul Legământ, prin sângele
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
atitudine artistică sau socială, o clarificare a atitudinii sale umane, marcată, deși nu în mod evident, de o dimensiune ontologică. Întâlnim personaje cunoscute din proiectele sale anterioare precum: bătrânul patriarh ( un posibil autoportret al său), peștele, coloanele de lemn, personajele răstignite într-o roată, gardul împletit și altele. Ceea ce aduce în plus la acest prim nivel de citire, sunt capetele sculptate în lemn purtând zale din cuie. Tema pe care și-a propus să o cerceteze este aceea a Sacrificiului, un
Mihai Țopescu – Sacrificiul by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/3629_a_4954]
-
ai mirelui, frunze pe care nu le mai calcă nimeni în picioare, la rîndul ei crucea iese din mine și se așează pe turlele bisericilor în care nu am intrat, a iubit și ea ca mine, pe mine a fost răstignită și acum geme în bătaia vîntului, mereu sub cer, nu în cer, sîngele ei îmi udă pielea mea foșnitoare ca o mireasă pe care o dezbrac în patul pe care o fac cruce în care mîini nevăzute bat cuie în
Pustia by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/4927_a_6252]
-
Busuioc uitat în grindă Pipăit de mine cu fereală, mirosit cu evlavie Cînd ploaia fu să mă prindă În cătunul Săliște - ca un manuscris sfînt Sub doasca de șindrilă... Poezia, să-ți spun, Se întîmplă s-o scriu în genunchi Răstignit peste muchia patului Însă nu din umilință, Ci ca să-mi astîmpăr cumva Viscerele arzătoare - presîndu-le pe stinghie - Așa se estompează durerile trupești și nu rămîn decît eu, în coate și în genunchi, scrutînd peretele Foaia, nimicul. Poemul. Dacă-ți spun
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
pleacă: TRANSHUMANTA ! “Oameni buni, tristețea lumii uneori ne curge-n lacrimi Ca ni-i scris de ursitoare orice clipă s-o plătim Ba cu fericiri de-aiurea, cu trișări, iubiri sau pătimi, Legi nescrise lângă care zi de zi ne răstignim. Dus În pribegie lăsând râuri și Carpații, Nu ne căutați pricina, codrii, doinele-s cu noi; Numai dorul ne apasă navigând prin emigrații Și ne pierdem după soarta, printr-al timpului șuvoi... (Exodul) Așadar Poetul există Într-un cerc de
Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă ..., p. 66. footnote>. Sfânta Euharistie este Cina cea de Taină, În care Hristos Se jertfește Într-un chip nesângeros. Această jertfire reală a Lui În Sfânta Euharistie nu Înseamnă că El Se răstignește a doua oară, vărsându-Și iar sângele; prezența lui Hristos În Sfânta Liturghie ca jertfă reală se realizează prin faptul că El ÎȘi retrăiește, În veșnicia Sa, ca un prezent continuu, frângerea trupului Și vărsarea sângelui pe cruce pentru noi
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
au că există cuvîntul singurătate ca un virus pe care mai tîrziu și-l vor dori ca pe o medalie de învingători, ascunsă apoi prin sipete suflete care zornăie ca niște zurgălăi cînd e nevoie de liniște - toată ziua vor răstigni scînduri pe trupul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit, de ce o mie de femei și nu una singură, de ce o mie de morți pe zi și nu una singură într-o viață, de ce diminețile scrijelit pe piele de o
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
și potrivitele mijloace proprii pentru asta: Amărăciunea plouă mărunt și rece / în ochii locuitorilor acestui oraș cenușiu / ce seamănă perfect cu o grădină de umbre, / cu o insulă verde părăsită de copii. / Orizontul și-a făcut bagajele / Cerul s-a răstignit pe pămînt. / Singurătatea a dovedit / să culeagă stelele" (Lumină insuportabilă). Iscoditoare mereu și pradă îndoielilor fără încetare, ea meditează, realist, în vechi catrene, asupra propriului său destin: "Gînduri sfîșiind curate-nserări. / În noapte dorul de mine mă-ngheață. / Demoni șireți
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Andrei Zanca Podul bătrînelor case, un timp răstignit în pulbere peste păpușa de lemn, cuferele pline cu hainele primilor pași, rămîi pironit de sfială, urmele-furcă ale turturelelor în praful gingaș, hieroglife repetabile în mireasma lină a zăpezii, cu smerenie întorcîndu-te înspre scară, învins de irecuperabil Lebede de-o
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
și ca un prizonier avid; parcă în același timp eram și Absalom și David. BATE CÂNTARUL Credința zilei de az’ toarnă nesiguranța zilei de mâine în ulcioare de lut arse bine pe al morții obraz. Sigiliul clipei pe chip îi răstignit. Bate cântarul și bate în jos... Firul de-ntuneric e tors cu trupul meu de spaime albit. Zilele și nopțile-s la fiere; urzelile sângelui sunt invadate de fluturi. Praful anevoios îl mai scuturi... Mâna lui Dumnezeu zugrăvește-nviere!
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
care tu mă opui echilibrului stăm în cumpăna neatingerii de prezent și uităm ferestrele deschise spre râu de fiecare dată când ne jurăm credință unul altuia, despărțirea de corporare se așterne pe puntea vaporului ca o pată de ulei apoi, răstigniți cu fața la cer, privim regatele norilor cum apar și dispar de pe hartă în timp ce fiara e acolo unele cuvinte pe care mi le aduci ofrandă mă fac să gâfâi și atunci te agăți de traheea mea ca de un arcuș ce scoate
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
ai mirelui, frunze pe care nu le mai calcă nimeni în picioare, la rîndul ei crucea iese din mine și se așează pe turlele bisericilor în care nu am intrat, a iubit și ea ca mine, pe mine a fost răstignită și acum geme în bătaia vîntului, mereu sub cer, nu în cer, sîngele ei îmi udă pielea mea foșnitoare ca o mireasă pe care o dezbrac în patul pe care o fac cruce în care mîini nevăzute bat cuie în
Pustia by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/4945_a_6270]
-
ieșit din pământ; ei se aseamănă deci prin natura lor, cu celelalte vegetale. Precum arborele crucii este un arbore comun, dar care se numește <<pomul mântuirii>>, pentru mântuirea ce ni s-a oferit prin credința în Cel care a fost răstignit pe el, astfel arborii aceștia sunt numai niște vegetale ieșite din pământ, dar din porunca lui Dumnezeu, unul s-a numit <<pomul vieții>> și celălalt, care a servit spre cunoștința păcatului, <<pomul cunoștinței binelui și răului>>. Acesta din urmă i-
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
grădinii în care se bănuia raiul, atît de frumoasă încît uitarea se așeza ca o zăpadă peste sîngele porcilor tăiați de sărbători și gurile flămînde ale copiilor sugeau laptele mamelor care l-au născut pe Isus să moară ca ea răstignită pe crucea din mine, pămînt în care mă așez să o simt cum mă zămislește și iarăși mă naște pînă la moarte și înviere, și iarăși mă învie pînă la moarte, atît de frumoasă, pe cît îmi așez gura pe
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
și să-Mi urmeze Mie“ (Marcu 8, 34), este adevărat, încă nu murise pe Cruce. Ba chiar, deși le prevestise Apostolilor patimile și moartea Sa (Marcu 8, 31), nu le vorbise încă în mod precis despre faptul că va fi răstignit. Dar, cum se știe, ascultătorii Săi știau foarte bine ce înseamnă Crucea. Nu aveau cum să se înșele asupra sensului exact al cuvintelor Învățătorului galilean. Iisus a avut în vedere exact acest înțeles radical al luării crucii. Căci, arată El
Agenda2004-11-04-stiri2 () [Corola-journal/Journalistic/282189_a_283518]
-
pentru o pictoriță cam împușcată-n creieri, ce terminase arhitectura, o femeie frumoasă, spectaculoasă, inimoasă, crăcoasă, dată-n mă-sa, o tipă beton (purta pe stern, între sînii în cădere liber-bombată și cu buton cafeniu fiecare, cruci cu brațe late, răstignind Iisuși împătimiți la carne dulce de muiere, legăna mărgele pe fire invizibile, în care aproape se împiedica - și fusese o vreme cînd se plimba pe rotile, tăind aerul cu bastoane subțiri de bambus, rasă-n cap și sugrumată într-un
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
mulți dușmani, fiind socotit iscoadă dacică; și-a făcut ucenici dintre schimnicii dacilor, închinători lui Zamolxe, arătându-le pe adevăratul „părinte al luminilor“ (Iacov 1, 17): Hristos - Lumina lumii (Ioan 8, 12). A murit la vârsta de 70 de ani, răstignit pe o Cruce în formă de „X“. preot HORIA ȚÂRU Adventul l Începutul anului bisericesc Cu patru săptămâni înainte de Crăciun, credincioșii romano-catolici, reformați și evanghelici sărbătoresc începutul noului an bisericesc. În această perioadă de Advent se fac pregătiri spirituale pentru
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
sălbăticiți noaptea pe străzi întunecate și sparte./ munți tociți, la nivelul caldarîmului./ inimi cu pînze de păianjen, inimi-șlepuri/ încremenite pe dune de nisip./ biserici plecate din propriile lor ziduri./ aici nimeni n-a înviat niciodată./ nimeni nu s-a lăsat răstignit pe cruce./ oraș confiscat de moarte" (Oraș sigilat în moarte). Pe bună dreptate, N. Manolescu observă că Gabriel Chifu aruncă o ancoră în generația '60. Dar pe cînd tematica și stilistica expresionistă a înaintașilor aveau de regulă o proiecție cosmică
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
bunuri carnale au fost creștinii, dovadă aproape toți părinții cei dintîi ai Bisericii care au nădăjduit să trăiască o mie de ani în noul Ierusalim, în mijlocul belșugului și al tuturor plăcerilor trupești. " Că este cu neputință ca evreii să fi răstignit pe noul mesia, avînd în vedere că profeții spun cu tot dinadinsul că mesia va veni să curețe Israelul de orice păcat, că nu va lăsa în Israel nici cea mai mică pată; că ar fi cel mai groaznic păcat
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
orice păcat, că nu va lăsa în Israel nici cea mai mică pată; că ar fi cel mai groaznic păcat și cea mai mare mîrșăvie precum și contradicția cea mai învederată ca DUMNEZEU să fi trimis pe mesia pentru a fi răstignit. " Că poruncile Decalogului fiind desăvîrșite, orice nouă misiune ar fi fost cu totul zadarnică. "Că legea mozaică nu a avut niciodată un înțeles mistic. " Că ar însemna să înșeli oamenii spunîndu-le lucruri ce ar trebui înțelese într-un sens diferit
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
10 septembrie - Șoftim, P. A.6. Înălțarea Sf. Cruci l În 14 septembrie Ne închinăm cu smerenie și sărutăm cu căldură sufletească Crucea ce ni se pune înainte, pentru că ne aduce aminte de Crucea aceea pe care Hristos a fost răstignit. Bucurie este azi în cer și pe pământ, căci prin prealuminata Cruce a Domnului împărăția diavolului s-a pierdut, blestemul a fost călcat, moartea a fost învinsă, Iadul s-a golit, morții au înviat și Raiul s-a deschis. Astăzi
Agenda2005-37-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284191_a_285520]