141,440 matches
-
Îl încadra astfel pe fostul proscris unei serii din care făceau parte M. Sadoveanu, T. Arghezi, L. Blaga, Camil Petrescu, G. Călinescu, V. Voiculescu, Al. Philippide și alți importanți scriitori români din secolul XX, manifestați înainte și după al doilea război mondial, până în contemporaneitate. Pe toți criticul îi evalua cu măsuri exclusiv estetice. Și Eliade și ceilalți, rezulta din cartea lui Eugen Simion, aparțineau prin operă literaturii române, indiferent de circumstanțele biografice. Capitolul despre Mircea Eliade din Scriitori români de azi
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
de dresare a șoimului, pe Insula Șerpilor... Stigmatele într-una din nopți, de dincolo de Munții Pădurea Neagră, din pustia multă, apăru tata, cu stigmatele �n palme pe una din mîini, era crestată Medalia pentru Spadă și Credință din Al Doilea Război Mondial cum era în tăuri pîn' la brîu, "Să-ți văd mîna iubită", i-am zis " Aici este crucea, aici este spada iar, în asta,-i arcul cu săgeata al cărui vîrf e oțelit în veninul de viperă" "Unde-ai
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
Să-ți văd mîna iubită", i-am zis " Aici este crucea, aici este spada iar, în asta,-i arcul cu săgeata al cărui vîrf e oțelit în veninul de viperă" "Unde-ai văzut așa stigmate"-l întreb "Sunt din toate războaiele în care-au răpus ai noștri din urmă, pînă sub anul 100 după al nostru Hristos" Cînd să-l ating, strînsura de gheață din podul palmelor mi se topi la para focului tocmit de tata, pe șira munților, în patria
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
sub timpul de sus nemișcat, visează fierarii din precise tărîmuri, visează mazurii și harmăsarii lor, tot pe sub miazănoapte. Shama Shamiema femeia de dincolo de rîu vine și se uită-n oglinzile apei, noaptea pe timp de pace, ziua pe vreme de război se despletește-ndelung în ochiuri ale apei se piaptănă sub luceafărul de dimineață asemeni unei sălcii îndrăgostită de apă își desfiră părul în valuri îl clătește cu leșie, cu metale și pulberi de lumină și părul i se zvîntă la
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
murise. Apoi m-a luat în brațe legănându-mă ca pe un copil - spunând că trebuia să mă duc la înmormântare, să încerc să obțin viza de la Ambasada romană din Stockholm. Era aproape imposibil să fac asta - ambasada era în război cu editura noastră care publicase cărțile unui dizident român în suedeză și angajase toată presa, radio și TV suedez pentru a-l elibera pe scriitor din închisoare. Deveniserăm amândoi persona non grata pentru ambasada stalinistă. Cu toate că știam că era prea
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
Floarea de bronz a lui Linné povestea și despre nașterea mea, făcându-mă să-mi închipui cum m-am străduit să ies din "floare" pricinuindu-i atâta durere mamei - intrând direct în timpul îngrozitor al istoriei, când Europa era devastată de război, târându-se printre resturi de lumină zdrențuită. Linné îi invita pe toți trecătorii interesați de statui, să miroasă o floare, o floare de aceeași subtilitate unică precum sexul matern. Pentru a nu uita parfumul de la naștere, sosirea onirică pe un
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
putea să pătrundă. Pământul pare o bucată imensă de brânză care s-ar topi imediat, cu tot ce crește pe el, la o bombardare cu "pietre". Dar cui îi pasă de asteroide când se împlâmplă aici, pe pământ, lucruri îngrozitoare - războaie au loc non-stop, statele sunt înarmate până în dinți pentru a distruge planeta - oamenii se omoară între ei fără milă, alții se sinucid, poduri se prăbușesc, oceanele șterg de pe suprafața globului sate și orașe amintind potopul. Lăcomia puterii și a fiecărui
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
locul lui, până nu te agresează într-un fel ori altul și nu-ți face o măgărie cât de mică, nu se simte bine. N-are pace. Ai putea jura că ăsta e scopul vieții sale. Pacea se câștigă prin război. Și fiecare duce războiul lui. Suntem o adunătură de războinici. O țară războinică. Un continent și o planetă războinică. Am fost și am rămas. Mândria noastră e că suntem războinici! Și pacea?... Păi, pacea nu-i decât visul celor slabi
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
te agresează într-un fel ori altul și nu-ți face o măgărie cât de mică, nu se simte bine. N-are pace. Ai putea jura că ăsta e scopul vieții sale. Pacea se câștigă prin război. Și fiecare duce războiul lui. Suntem o adunătură de războinici. O țară războinică. Un continent și o planetă războinică. Am fost și am rămas. Mândria noastră e că suntem războinici! Și pacea?... Păi, pacea nu-i decât visul celor slabi. Al poeților. Iar visele
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
să îl judece în Procesul Marii Trădări Naționale. în locul lui s-a instalat provizoriu Cartierul general al Armatei Roșii, înlocuit curînd de o o centrală a Sovromurilor, care monitoriza trenurile cu cereale, lemn și petrol trimise în contul datoriilor de război față de Uniunea Sovietică. După un timp, Sovromurile au găsit o locație mai adecvată și în salonul Mariei Obrenovici au început să se țină concerte de muzică sovietică și spectacole de teatru în limba rusă, sub auspiciul Asociației Culturale Româno- Sovietice
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
Ion Buzași Puține reviste literare au consemnat centenarul nașterii lui Emil Giurgiuca (1906 - 1992), unul dintre cei mai importanți poeți ardeleni din generația interbelică și de după al Doilea Război Mondial. În schimb, orașul Brad, unde Emil Giurgiuca a fost profesor, a publicat prin îngrijirea și coordonarea regretatului Tudor Giurgiuca, fiul poetului o cuprinzătoare (Editura Corvin din Deva), menită să ofere o imagine veridică a vieții și activității scriitorului ardelean
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
sub semnul îndoielii (personaje și întâmplări) este înfățișat ca real și cert. Prințul aviator Șerban Pangratty, personaj absent în Vladia, dar invocat ca un reper esențial, a cărui existență este negată tocmai pentru că nu a fost văzut niciodată acolo după război, își desfășoară în Stăpânirea de sine o biografie senzațională, de om politic de extrema stângă, urzind comploturi și dispărând misterios pe timpul verii, când evadează în Vladia. Dacă în Vladia politica nu există (sau, mai precis, pare să nu existe), în
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
E un orășel de provincie, undeva în sudul Moldovei, o regiune exclusiv viticolă, mărginită de pustiu sau de câmpie, într-o parte de orașul și băile Comana. E o margine de lume, un loc abstras din fluxul evenimentelor (pe aici războiul nu a ajuns). În privința spațiului, accentul este pus pe ideea de marginalitate: " Era o margine a marginii, care se ocrotea singură, poate se topea încet și dorea să fie lăsată în liniștea amurgului ei" (p. 254, în ed. 2004). Aceeași
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
o margine a marginii, care se ocrotea singură, poate se topea încet și dorea să fie lăsată în liniștea amurgului ei" (p. 254, în ed. 2004). Aceeași doză de aproximație persistă și în privința temporalității: Vladia se află în declin, după război, dar nu este atinsă de convulsiile unor prefaceri sociale sau, cel puțin, acestea sunt ocultate de narațiune. Spre final, apare ca un reper identificabil cutremurul din 1977, unde își află sfârșitul unul dintre personaje. Perioada de glorie a Vladiei se
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
este atinsă de convulsiile unor prefaceri sociale sau, cel puțin, acestea sunt ocultate de narațiune. Spre final, apare ca un reper identificabil cutremurul din 1977, unde își află sfârșitul unul dintre personaje. Perioada de glorie a Vladiei se situează înainte de război, după cum rezultă foarte clar din prima parte a romanului Stăpânirea de sine: în 1919, prințul Șerban Pangratty și-a construit aici vila "Katerina", un refugiu de vară din fierbințeala și intrigile Capitalei, iar în vilă și-a așezat succesiv amantele
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
Pangratty și-a construit aici vila "Katerina", un refugiu de vară din fierbințeala și intrigile Capitalei, iar în vilă și-a așezat succesiv amantele sale de lux: Sophie, sfârșită prematur, și misterioasa K. F., trăind mult și după al doilea război. În romanul Vladia, Prințul aviator a dispărut, nimeni nu știe unde și cum, despre el circulă numai legende, a devenit o amintire de invidiat; K. F., bătrână, îl așteaptă în continuare pe prinț; locuitorii Vladiei bănuiesc că acesta vine pe
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
lumea... Schimbi pe dracu. |știa vin și pleacă; astăzi sunt și mâine nu. Mereu vin alții. Lasă-i să joace, nu te prinde în horă. Mai bine aruncă francul la lăutari. Circul se plătește, cum am făcut și eu înainte de război: băteau la ușă liberalii să mă abonez la ziarul lor. M-am abonat. După ei, legionarii cu invitații de bal. Am luat. Apoi țărăniștii, cu înscrieri la o tombolă. M-am înscris. Dar am stat deoparte, nătăntocule. Măscăricii sunt aceiași
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
umplut fântână pribegiei S-adape lutul sterp în care-mi cresc cuvintele Sa-nece ciutura melancoliei. Doamne! Ai strâns sihăstria pădurii și-a haiducilor vină Si-ai făcut pântec de liniște S-adune-n hârbul de ură chirpic de hodina S-adoarma războaie pe tăcutele flinte. Doamne! Ai strâns în ulcele sămânță de ler Si-ai sadit-o în tâmpla mea arsă Sa-nfrunzeasca mlădițe pe lujer de fluier Din dor și jelanii rămase acasă. ac CIREȘII În cireșii târzii de afară Inflorit
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
mai Întotdeauna, luându-se pe sine ca reper, nu În puține cazuri, punctând bolile trupului reumatism, accident cerebral, inimă bolnavă, picioare... neajutorate ș.a.); b) de epatare eseistică În orizontul culturii, civilizației, politicilor și ideologiilor lumii, Începând din Grecia antică, până la războaiele din Afganistan și Irak, ori până la America sieși contemporană. Din această perspectivă, intervențiile lui Octavian Paler, deși segmentate (cum altfel?), se reunesc pe podiumul unui „sceptic mântuit”. El nu a fost mizantrop, dar nici optimist a' la G. Călinescu), mai
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
rămână un diletant. Singura mea specialitate e să bat câmpii și să perseverez pe drumuri Înfundate. Încât nu pot da vina pe alții, pentru ce nu am reușit”. O bună parte a ...jurnalului conține Însemnări despre politică, văzută ca un război devastator; cu imoralitatea afișată și susținută nu numai În campanii, ci la scenă deschisă, În parlamente, prelungită În reuniuni internaționale sau de castă (adică de partid). Sub auspiciile unei democrații mimate, jugulate sau chiar existente, vezi globalizarea, toți și toate
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
jos, pe partea dreaptă. Cât despre purtătorul uman al numelui Robert de Flers, acesta a fost un onorabil descendent al nobilimii normande, autor dramatic, director literar la ŤFigaroť, ofițer al Legiunii de onoare, membru al Academiei Franceze. În anii primului război mondial, în calitate de consilier al lui de Saint-Aulaire, ministrul Franței la București, se prinde în aventurosul joc diplomatic desfășurat pe axa Iași-Paris. Ulterior este unul din cei care transpun în practică planul Quai d'Orsay-ului de transformare a României în bază
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
și neînțeleasă. Fraged sub chiparosul rostirii, iată-mă, Într-o nouă și nesperată ipostază a inimii, temător și nedumnezeit ateu... Imaginați-vă! În umbra secundei stau eu, arhanghel al nemuriririi, cocoțat pe calcanul de ardezie al unui prezent sugrumat! Nici un război, nici o murire nu mă mai poate intimida. Nici lacrima urzicilor din comuna Balaci, nici sângele vărsat pe câmpul de luptă al Dorului, nici chiar ochiul luminii apuse din inima ta... Azi, mai mult decât ieri, aștept ghilotina precum ultima replica
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
așezat cuminte la picioarele stăpânului său așteptând poate un ultim ordin pentru a se năpusti amarnic Într-o ultimă luptă, Într-o ultimă bătălie. Dar ecoul luptelor s-a stins. Timpul a trecut și totul s-a schimbat! Au fost războaie, vremuri de glorie și vremuri de restriște. Popoare si neamuri au trecut dinspre trecut spre viitor, au venit pe lume și s-au petrecut din lume generații, iar colțul de rai unde i-a Încremenit Dumnezeu pe voevodul de piatră
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
SUA, acest caz (Eliade) ea îl consideră ca fiind cel mai important pentru securitatea Statelor Unite. S-a convins după ce i-a citit cărțile și și-a dat seama că cel mai important lucru pentru securitatea Statelor Unite erau nu armele de război, ci cei cu idei care definesc ce este o ființă omenească (human being) ceea ce ar trebui să fie principiul fundamental la baza Statelor Unite (what the UȘA should be all about). Ca atare el, Eliade, a fost cea mai importantă persoană
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
Danielopol, În prezent rezident la Paris, este o adevărată „legendă vie”, ca participant de f r u n t e l a d r a m a t i c e l e evenimente care au dus România În ultimul război planetar, iar apoi sub călcâiul sovietic. L-a cunoscut Îndeaproape, copil fiind, pe Nicolae Titulescu, bun prieten al tatălui său, care le-a fost chiar naș de cununie, și, după studii la renumitul Colegiu al Iezuiților din Évreux (departamentul Eure
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]