4,689 matches
-
scoică de râu se arde în foc, se pisează, se cerne de nouă ori prin sită deasă, se amestecă cu zahăr pudră și se suflă cu paiul în ochi. - Anghină. Se vindecă cu rachiu amestecat cu apă de var. - Aprinderea rachiului în om. Se stoarce balegă de cal în lapte dulce și se bea. - Aprindere de creieri. Se amestecă ghințură, două ouă bătute și rachiu de drojdie. Cailor li să dă băutura pe nări, cornutelor pe gură. - Aprindere de ochi (conjuctivită
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
suflă cu paiul în ochi. - Anghină. Se vindecă cu rachiu amestecat cu apă de var. - Aprinderea rachiului în om. Se stoarce balegă de cal în lapte dulce și se bea. - Aprindere de creieri. Se amestecă ghințură, două ouă bătute și rachiu de drojdie. Cailor li să dă băutura pe nări, cornutelor pe gură. - Aprindere de ochi (conjuctivită). Se suflă în ochi praf de corn de șarpe sau zahăr pisat mărunt. La miei li se face să sângereze pleoapa superioră și se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de foale. Zeama extrasă din frunze de giugiumă se bea, iar frunzele acestei plante se leagă cu un chindeu la foale. Tot așa se leagă pleava fiartă în vin. Sau se bea 15 g. cafea măcinată fiartă în 150 ml. rachiu de drojdie curat. Această boală mai poate fi tămăduită și cu ghințură fiartă înădușită într-o oală de pământ. Se bea cu vin sau cu rachiu, «pe inima goală». Durerea în gât. Se mănâncă mult usturoi sau se freacă cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fiartă în vin. Sau se bea 15 g. cafea măcinată fiartă în 150 ml. rachiu de drojdie curat. Această boală mai poate fi tămăduită și cu ghințură fiartă înădușită într-o oală de pământ. Se bea cu vin sau cu rachiu, «pe inima goală». Durerea în gât. Se mănâncă mult usturoi sau se freacă cu acesta partea dureroasă a gâtului. Durerea de inimă. Se bea oțet amestecat cu spuză, ori se mănâncă pâine sfințită cu apă proaspătă în ziua de Paști
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sau i se dă să bea vinars amestecat cu untdelemn. Dacă în timpul facerii i se ține la nas flori de Mâna Maicii-Domnului, femeia naște mai ușor. Boala florii albe (Leucorea). Floare de liliac alb furat se ține o vreme în rachiu de drojdie, apoi se bea. Frântură. Se face o alifie din săpun, albuș de ou și drojdie de vin și se unge cu ea organul frânt. Friguri. Floarea de friguri se fierbe cu vin sau cu lapte dulce și se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dulce și se bea. Lopețică, se pisează mărunt, se sară binișor și se bagă în ciorapi ca să atingă tălpile picioarelor. Se bea ceai din foliolele frunzelor de siminichie, vin fiert cu sare și piper, foi de oleandru pisate, macerate în rachiu, sau ceai de urzici crăiești. Pentru ca acestea să aibă efect, bolnavul trebuie să stea la căldură. Se mai poate folosi zeama de mușețel dreasă cu unsoare și ouă. Gălbinare. Se ard crengi adunate de la nouă nuci, iar din cenușa lor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se face o leșie în care bolnavul se scaldă de mai multe ori. Se mai poate folosi și rădăcina de ștevie, fiartă în lapte dulce, și apoi lăsată o zi întreagă undeva la răcoare. Rezultate bune dă și băutura de rachiu în care a stat trei zile rădăcină de aloe. Gâlci. Se mănâncă hrean și se bea rachiu. Ca să spargă se înfășoară în jurul gâtului bostan prăjit cu untură de porc. Gușă. Ața cu care au fost legate mâinile mortului se dă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și rădăcina de ștevie, fiartă în lapte dulce, și apoi lăsată o zi întreagă undeva la răcoare. Rezultate bune dă și băutura de rachiu în care a stat trei zile rădăcină de aloe. Gâlci. Se mănâncă hrean și se bea rachiu. Ca să spargă se înfășoară în jurul gâtului bostan prăjit cu untură de porc. Gușă. Ața cu care au fost legate mâinile mortului se dă Traian Cânduleț • Ilie Costache 48 gușatului ca să și-o lege la gât, cu credința că precum seacă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
caldă și zahăr sau oloiu cu făină de cari. Junghiuri. Pentru junghiuri, vătămături, fracturi etc., se folosește atât pentru oameni cât și la animale leacul de nouă feliuri. Se compune din următoarele nouă materii : 1,5 l. vin, 200 ml. rachiu de drojdie, 200 ml. miere de albine, puțin balzam de Ierusalim, 100 g. zahăr galben, 1 g. zinabor măcinat, 1 g. șofran, 100 ml. camfor și 50 ml. untdelemn. Toate acestea se amestecă într-o oală curată care se astupă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cele mai eficiente diuretice, fiertura de pătrunjel și chimen. De asemenea de rădăcina grâului și de coajă de mesteacăn. Ceapa fiartă se leagă pe pântece. Se bea ridiche fiartă cu vin sau rădăcină de spânz, 7 - 10 fire, plămădită în rachiu. Se mai vindecă zăpreala cu ceai de mătasea cucuruzului, sau se mai poate bea substanța unsuroasă amestecată cu sânge, adunată pe fundul vasului în care a stat carnea sărată. Păducel. La degetele de la picioare, acolo unde se simte mâncărimea, se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în care a stat carnea sărată. Păducel. La degetele de la picioare, acolo unde se simte mâncărimea, se pun felii de mere pădurețe coapte. Sau se spală locul cu apă rece se usucă și se umezește cu picuș de la cazanul de rachiu. Păduchii. Se fac spălături abundente pe cap cu fiertură de omeag. Pojar. Trupul bolnavului se freacă cu rachiu de drojdie și se învelește apoi cu un cearșaf muiat în moare caldă. Răceală la animale. Zeamă de mușețel, două ouă și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
felii de mere pădurețe coapte. Sau se spală locul cu apă rece se usucă și se umezește cu picuș de la cazanul de rachiu. Păduchii. Se fac spălături abundente pe cap cu fiertură de omeag. Pojar. Trupul bolnavului se freacă cu rachiu de drojdie și se învelește apoi cu un cearșaf muiat în moare caldă. Răceală la animale. Zeamă de mușețel, două ouă și o lingură de unsoare se bat bine și se dau animalului pe gură. Imediat apoi se freacă animalul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
rândul lor de toate relele. - deasemenea tot omul când începea o lucrare de mai mare importanță, construcția unei case, a unei șuri, punerea la cale a unei afaceri, deschiderea unei bolte, a jilipului la o moară, la un cazan de rachiu, la un joagăr sau la un pisălug, preotul era nelipsit de la acțiune unde în calitatea sa de om al bisericii solicita bunăvoința divină, pentru ca inițiativa gospodarului să aibă sorți de izbândă, inițiativa lui să fie cât mai eficientă. Dar în afară de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
focului, Din pământu-ai vint, în pământ să te duci Și pe (numele bolnavului) să-l lași, curat luminat, Ca de Dumnezeu lăsat. Tot de dalac. Buba dalacului, buba dracului ce ești, așa te sorocesc, Și cu miere te ndulcesc, Cu rachiu te amorțesc, Ieși din (numele pacientului), să-l lecuiesc. Bubă rea, bubă sor’ cu ciuma și cu moartea, Să te-ndulcești ca mierea, Și ca izvorul vacii, și al oii, Să ieși din osu în carne. Și din carne-n
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
câte un om care avea sarcina să care desagii în care se colectau toate darurile primite la casele pe la care colindau, aceste daruri putând fi pe lângă bani, dărabe de slănină, colaci, carne de purcel, fructe, copuri cu vin sau cu rachiu și altele. Apoi ceata mai avea în vedere cinstea pe care o mai primeau de la mersul cu zoritul la cei ce își serbau ziua onomastică în perioada în care ceata era constituită și în stare de funcționare, adică de Sfântul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
oameni și femei în vârstă care se simțeau bine în preajma tineretului. «Fata cu colacu», era un obicei al locului, care consta în faptul că în prima zi a crăciunului, ceata mergea și ducea părinților uneia dintre fete o glajă de rachiu și închinând îi rugau pe aceștia să-și lase fata să vină «cu colacul» la petrecerile lor, arătând totodată și care-i feciorul care o cere și care-i va purta grija pe tot timpul cât durează sărbătorile, o va
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
feciorii din ceată. Se încingeau atunci jocuri cu chef, cu cântece și veselie, se legau prietenii între feciori, între băieți și fete, iar petrecerile durau până târziu după miezul nopții, servindu-se mâncare, ciorbă, sarmale, fripturi, gătite din darurile adunate, rachiu și vin fiert. Nu se cunoștea la vremea aceea nici televizorul, nici radioul, nici casetofonul, nici «Sidiul», dar oamenii știau să petreacă, să se simtă bine, mai ales fără să provoace scandaluri, buna creștere fiind la ea acasă ca și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lapte, Ori cu două mere-n mână Bine coapte, Pentru noapte... Și primarul pe-nserate, Lasă legi și lasă toate Și pe la crâșmă s-abate - Că și el e tot om viu. Și «trebe» să aibă parte De un păhar de rachiu, Ca Ionu lui Zahiu... Iarnă-n Cârțișoară Pe Dealu’ Morii nu-i chip să treci... Copiii și-au făcut poteci... Unii urcă-alții coboară, Precum îngerii pe-o scară. Morarul, îmbrăcat în cojoc, încearcă să facă apei loc, Sloii de gheață
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să bage sama unde calcă, și mi-o fărâmat dosu palmei cu cizma, no !». Confuzie Intr-o altă bună zi, de februarie de data aceasta, îl întreabă acelaș Gheorghe pe acelaș Ion : Ia zâi măi Ioa, cum ți-o ieșit rachiul ?» -« D’apoi să știi tu că mi-o ieșit așe un rachiu fain, are treizeci și șepte de graduri. Vino numai să-l guști». -« Nu viu măi Ioa, c-acela nu-i rachiu, aceea-i temperatură, mă !» Glumă faină. -«Măi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cizma, no !». Confuzie Intr-o altă bună zi, de februarie de data aceasta, îl întreabă acelaș Gheorghe pe acelaș Ion : Ia zâi măi Ioa, cum ți-o ieșit rachiul ?» -« D’apoi să știi tu că mi-o ieșit așe un rachiu fain, are treizeci și șepte de graduri. Vino numai să-l guști». -« Nu viu măi Ioa, c-acela nu-i rachiu, aceea-i temperatură, mă !» Glumă faină. -«Măi Ioa, zice într-o zi vecinu Pavăl, putea-r-ai tu-mi spune, câte
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
zâi măi Ioa, cum ți-o ieșit rachiul ?» -« D’apoi să știi tu că mi-o ieșit așe un rachiu fain, are treizeci și șepte de graduri. Vino numai să-l guști». -« Nu viu măi Ioa, c-acela nu-i rachiu, aceea-i temperatură, mă !» Glumă faină. -«Măi Ioa, zice într-o zi vecinu Pavăl, putea-r-ai tu-mi spune, câte ouă poți mănca pre nemâncate ?» Stă Ion și cujetă lento și profund și în sfârșit se hotărăște: -«D’apoi eu zic
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sigură și a doua oară din mâinile poliției. Curând după aceea se va întoarce în țară cu valori care i-au permis să-și facă în sat o casă cum nu era alta, un joagăr de apă, piuă, cazane de rachiu. A fost și primar liberal al satului vreme de câteva legislaturi. 57.Budac Iancu, stabilit în America. 58.Grovu Petru a lui Arone, stabilit în America. 59.Gheța Ioan, plecat fără pașaport, stabilit în America. 60.Gheța Nicolae, a revenit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
rizibilă și de doi bani. Cum altfel să califici un "dicționar" din care lipsesc cuvinte esențiale (floare, ochi, mână, creer, minte etc. etc.) iar altele primesc explicații derivate aiuritoare, de tipul "inimă" = măduva unui trunchi, chinga fierăstrăului, "cinste"= băutură, vin, rachiu (!!), "a înflori"= a încărunți ș.a.m.d. Cel mai ades nici nu ne aflăm în fața unui dicționar dialectal, ci a unuia explicativ (cum, de altfel, se menționează și pe pagina de titlu, astfel dezvăluindu-se adevăratul punct de plecare al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
din urmă de-a dreptul capabile să rezume întreg secretul unei vieți în patru versuri, ce pot convinge pe oricine că românul s-a născut poet: "În această groapă Zace un sicriu. În sicriu e-un popă Și-n popă... rachiu." În cimitirul suedez contemporan pare să se fi realizat acea pace și egalitate la care visa odinioară Emmanuel Kant atunci când, plimbându-se seara pe străzile orașului său natal, Königsberg, când ajungea la periferia urbei se oprea și privea inscripția de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
puse la cale cu minunea aia de fiertură, În contul căreia nu trage nimeni de noi nici măcar să mutăm o sticlă d-aia de colo până dincolo. Sfărâmăturii de pământ Îi luaseră locul sticlele goale cu etichetele de Rom Extra, Rachiu de Drojdie, Vodcă Cristal și câte și mai câte, risipite prin toate colțurile camerei și Începând deja să se prăfuiască. Dar În nici un caz n-aș schimba grajdul și țarcul ăsta pe hangarul lui moș Victor și toată Încropeala aia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]