1,672 matches
-
nouă care a fost produsă în timpul ocupației germane. În limba engleză a fost tradusă prima dată de Herma Briffault în Barry Ulanov's "Makers of the Modern Theatre" (1961). În 2005, a avut premiera în limba română la Teatrul Național Radiofonic, regia artistică Toma Enache, adaptare de Costin Tuchilă. "Sodoma și Gomora" a avut premiera la 11 octombrie 1943 în Paris la Théâtre Hébertot într-o producție de Georges Douking. În distribuție au apărut vedetele populare Edwige Feuillère ca Lia și
Sodoma și Gomora (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/336270_a_337599]
-
Leana. El cere o găină și puțin foc dar apoi are sentimentul păcatului lăcomiei. Moare având viziunea unei bogății "„izvorând ca din gârlă”". "Hagi-Tudose" este cea mai veche înregistrare pe bandă magnetică a Fonotecii de Aur realizată de către Teatrul Național Radiofonic. Înregistrarea a fost realizată în 1951 în regia lui Ion Șahighian cu Nicolae Bălțățeanu în rolul titular.
Hagi-Tudose () [Corola-website/Science/336564_a_337893]
-
Vova - între paranteze (unde este cazul) este trecut (și) anul întregistrării radio. a primit Premiul Asociației Umoriștilor din România în 1991 pentru activitate creatoare în domeniul emisiunilor de comedie, Premiul Asociației oamenilor de știință - scenarii științifice (1994), Premiul UNCER - creații radiofonice în Fonoteca de aur (1999), Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic, acordat la Gala UNITER pentru stagiunea 1999 - 2000, Titlul de excelență al Culturii Române (2001), Diplomă de fidelitate față de Radio România - 50 ani (2002).
Ion Vova () [Corola-website/Science/336633_a_337962]
-
a primit Premiul Asociației Umoriștilor din România în 1991 pentru activitate creatoare în domeniul emisiunilor de comedie, Premiul Asociației oamenilor de știință - scenarii științifice (1994), Premiul UNCER - creații radiofonice în Fonoteca de aur (1999), Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic, acordat la Gala UNITER pentru stagiunea 1999 - 2000, Titlul de excelență al Culturii Române (2001), Diplomă de fidelitate față de Radio România - 50 ani (2002).
Ion Vova () [Corola-website/Science/336633_a_337962]
-
avut o distribuție formată din Raúl Lavié, María Rosa Fugazzot, Miguel Habud, Julia Zenko, Rubén Ballester, Alejandro Viola (înlocuit ulterior de Gustavo Monje), Marcelo Trepat, Andrea Mango și Roberto Fiore. Romanul a fost dramatizat de Rodica Mandache pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în 2005 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 88 de minute în regia artistică a lui Dan Puican. Distribuția a fost formată din Mircea Albulescu (Zorba), Adrian Pintea (scriitorul), Rodica Mandache (Bubulina), Petre Lupu, Valentin
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
Fugazzot, Miguel Habud, Julia Zenko, Rubén Ballester, Alejandro Viola (înlocuit ulterior de Gustavo Monje), Marcelo Trepat, Andrea Mango și Roberto Fiore. Romanul a fost dramatizat de Rodica Mandache pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în 2005 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 88 de minute în regia artistică a lui Dan Puican. Distribuția a fost formată din Mircea Albulescu (Zorba), Adrian Pintea (scriitorul), Rodica Mandache (Bubulina), Petre Lupu, Valentin Teodosiu, Boris Petrof, Mihai Fotino, Mitică Popescu, Dumitru Chesa
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
roluri menționate mai sus), premiul pentru scenografie (Constantin Simionescu, Călin Papura, Petrică Veniamin), premiul pentru coloana sonoră (Sotir Caragața) și o mențiune de debut (Gabriela Baciu, pentru rolul Aglaie Argintar). Românul a fost dramatizat de Antoaneta Tănăsescu pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în octombrie 1983 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 106 minute în regia artistică a lui Cristian Munteanu. Distribuția a fost formată din Alexandru Repan (Lai Cantacuzin), Mirela Gorea (Daria Mazu), Gina Patrichi (Aglae Argintar
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
Papura, Petrică Veniamin), premiul pentru coloana sonoră (Sotir Caragața) și o mențiune de debut (Gabriela Baciu, pentru rolul Aglaie Argintar). Românul a fost dramatizat de Antoaneta Tănăsescu pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în octombrie 1983 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 106 minute în regia artistică a lui Cristian Munteanu. Distribuția a fost formată din Alexandru Repan (Lai Cantacuzin), Mirela Gorea (Daria Mazu), Gina Patrichi (Aglae Argintar), George Constantin (generalul), Dorina Lazăr (Frosa Barboni), Constantin Dinulescu (Rudi
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
de scanare a imaginii mecanico-optică, metodă la a cărei realizare contribuise și Nipkow cu discul său; el putea solicita o recunoaștere a meritului său la realizarea invenției. Nipkow a relatat prima vizionare a unei transmisii de televiziune la o emisiune radiofonică din Berlin în 1928: "televizoarele se aflau în încăperi întunecoase. Sute de persoane ședeau și așteptau răbdătoare momentul în care vor vedea pentru prima dată o transmisie de televiziune. Am așteptat printre ei, tot mai nervos. Acum, pentru prima dată
Paul Nipkow () [Corola-website/Science/337089_a_338418]
-
ziarului, "Literatura", până în anul 1984. În această calitate i-a încurajat pe scriitorii aflați la început de carieră și a promovat temele literare preferate. Predecesorii săi au fost Avraham Shlonsky și Lea Goldberg. În anii 1951-1952 a realizat o emisiune radiofonică despre literatura franceză la BBC. Mai târziu, în anii 1954-1965, a lucrat la postul de radio "Vocea Israelului". Între anii 1977 și 1982 a reprezentat Israelul la organizația PEN International. Ca membru al Partidului Unit al Muncitorilor (Mapam) și-a
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
Cumhuriyet Kitap, Notos, Sıcak Nal, Roman Kahramanları și Yasak Meyve. A scris articole în ziare pentru o anumită perioadă de timp. Nuvelele sale au fost tipărite de către Inkılap Yayınları sub titlul "Babalar ve Kızları" ("Tați și fiice"), în 2005. Piesa radiofonică, "Çalınan Tez" (Teza furată) a primit un premiu din partea Radioteleviziunii turce (TRT). În plus, el s-a aventurat și pe tărâmul ficțiunii pentru tineret cu "Güzelçamlı ' nın Kayıp Panteri" (Pantera pierdută a lui Güzelçamlı), care a fost publicată în 2006
Hikmet Temel Akarsu () [Corola-website/Science/337196_a_338525]
-
a primit un premiu din partea Radioteleviziunii turce (TRT). În plus, el s-a aventurat și pe tărâmul ficțiunii pentru tineret cu "Güzelçamlı ' nın Kayıp Panteri" (Pantera pierdută a lui Güzelçamlı), care a fost publicată în 2006 de Can Yayınları. Piesa radiofonică "Tașhan" a fost difuzată pe TRT 1 între 14-22 iulie, 2006. Teatrul de Stat din Antalya a pus în scenă o adaptare după piesa Ömer Seyfettin; Asilzadeler (Nobili), în sezonul 2008-2009. El este membru al fundației Pen Club, al Sindicatului
Hikmet Temel Akarsu () [Corola-website/Science/337196_a_338525]
-
Stat din Antalya a pus în scenă o adaptare după piesa Ömer Seyfettin; Asilzadeler (Nobili), în sezonul 2008-2009. El este membru al fundației Pen Club, al Sindicatului scriitorilor turci și al Camerei turce de Arhitectură. "Çalınan Tez, "Teza furată"", Piesă radiofonică, TRT "Tașhan, "Tașhan"", Piesă radiofonică, TRT Yurtdıșı Sevdası, "Adorație pentru străinătate", Piesă radiofonică, TRT
Hikmet Temel Akarsu () [Corola-website/Science/337196_a_338525]
-
în scenă o adaptare după piesa Ömer Seyfettin; Asilzadeler (Nobili), în sezonul 2008-2009. El este membru al fundației Pen Club, al Sindicatului scriitorilor turci și al Camerei turce de Arhitectură. "Çalınan Tez, "Teza furată"", Piesă radiofonică, TRT "Tașhan, "Tașhan"", Piesă radiofonică, TRT Yurtdıșı Sevdası, "Adorație pentru străinătate", Piesă radiofonică, TRT
Hikmet Temel Akarsu () [Corola-website/Science/337196_a_338525]
-
Asilzadeler (Nobili), în sezonul 2008-2009. El este membru al fundației Pen Club, al Sindicatului scriitorilor turci și al Camerei turce de Arhitectură. "Çalınan Tez, "Teza furată"", Piesă radiofonică, TRT "Tașhan, "Tașhan"", Piesă radiofonică, TRT Yurtdıșı Sevdası, "Adorație pentru străinătate", Piesă radiofonică, TRT
Hikmet Temel Akarsu () [Corola-website/Science/337196_a_338525]
-
texte de muzică ușoară, romane, versuri, cărți de copii. A scris textele pentru cântecele din filmele "Eu, tu și Ovidiu" (1977) și "Mama" (1977). A realizat peste 300 de emisiuni de televiziune și a scris multe scenarii pentru Teatrul Național Radiofonic. A jucat în filmele:
Flavia Buref () [Corola-website/Science/337334_a_338663]
-
milion dacă acesta spune lumii că el a jucat biletul câștigător. După ce ia milionul, viața liniștită a lui Manole se complică foarte mult... A fost radiodifuzată în regia lui Dan Puican, regia muzicală Romeo Chelaru, regia tehnică Vasile Manta, adaptare radiofonică de Marina Spalas. În rolurile principale au jucat actorii Mitică Popescu ca Manole, Tamara Buciuceanu ca Eleonora, Ștefan Mihăilescu-Brăila ca Morărescu Tarabana, Stela Popescu ca Miss Tulcea, Mircea Albulescu ca Nacu, Mariana Buruiană ca Maria, Șerban Cellea ca Puiu și
Trenurile mele () [Corola-website/Science/335851_a_337180]
-
Acțiunea filmului se petrece la Gdańsk în 1980. Greva muncitorilor de pe șantierul naval continuă, iar un rol important îl are activistul grevist Maciej Tomczyk (interpretat de Jerzy Radziwiłowicz). Directorul adjunct al Radiodifuziunii Poloneze (Janusz Gajos) îl trimite acolo pe redactorul radiofonic Winkel (Marian Opania) pentru a strânge informații compromițătoare despre Tomczyk. Ziaristul este întâmpinat la Gdańsk de un reprezentant al autorităților pe nume Badecki (Franciszek Trzeciak), care înțelege importanța sarcinii sale. Winkel nu reușește să intre în curtea șantierului, fiind considerat
Omul de Fier () [Corola-website/Science/335899_a_337228]
-
nevoie de suflu nou și modernizare tehnologică. Pe data de 5 Aprilie 2016, Radu Dinulescu a primit din partea Patriarhului României Ordinul „Sfinții Împărați Constantin și Elenă” pentru activitatea desfășurată că regizor și scenarist în cadrul proiectului cultural, social și educațional „Culori radiofonice în 1001 de voci”
Radu Dinulescu () [Corola-website/Science/335950_a_337279]
-
artă. Evenimentul se va desfășura în prezența autorului - David Esrig, invitat special al Festivalului - și a traducătorului cărții, Victor Scoradeț. Sunteți invitați, desigur, și la deja obișnuitele audiții on-air a trei spectacole de teatru la microfon, produse de Teatrul Național Radiofonic și difuzate ca în fiecare zi a Festivalului pe frecvențele Radio România Cultural. Masterclass-ul condus de celebra coregrafă Carolyn Carlson, dedicat actorilor-dansatori, coregrafilor și balerinilor din România - continuă astăzi, oferind participanților oportunitatea unică de a asista, alături de echipa coordonată de
Arta se învață în Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104430_a_105722]
-
Spectacolul se înscrie în programul evenimentelor dedicate aniversării zilei de naștere a Majestății Sale Regele Mihai, pe 25 octombrie 2016, zi în care se va difuza, în premieră, la ora 23.05, la Radio România Actualități. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Ion Andrei Puican. Asistența tehnică: Mirela Anton și Monica Wilhelm. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și producător: Domnica Țundrea. În distribuție: Ion Caramitru, Victor Rebengiuc, George Mihăiță
O piesă scrisă de Regele Mihai și Regina Ana, la Radio România by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104692_a_105984]
-
studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și producător: Domnica Țundrea. În distribuție: Ion Caramitru, Victor Rebengiuc, George Mihăiță, Marius Bodochi, Dorin Andone, Marius Călugărița, Marcelo Cobzariu și Daniela Ioniță Marcu. „Pentru Teatrul Național Radiofonic și pentru Societatea Română de Radiodifuziune, montarea piesei Alegerea, scrisă de Majestățile Lor Regele Mihai I și Regina Ana, a reprezentat o importantă datorie etică și estetică, o continuare firească a parteneriatului „istoric și simbolic" dintre Casa Regală și Radio
O piesă scrisă de Regele Mihai și Regina Ana, la Radio România by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104692_a_105984]
-
ne atinseseră și pe noi. Finalul a venit din sufletul și mintea amândurora, stând și reflectând împreună. Soluția era [...] iubirea. Așa am hotărât și noi să facem cu personajele și povestea noastră din piesă: să-i îndreptăm către iubire." Adaptarea radiofonică realizată de Ion Andrei Puican păstrează caracterul simbolic și filosofic al textului dramatic, iar viziunea regizorală amplifică ideile piesei, așezându-le într-un context sonor sugestiv și atent alcătuit. Marii actori prezenți în distribuția spectacolului radiofonic, prin excepționala lor capacitate
O piesă scrisă de Regele Mihai și Regina Ana, la Radio România by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104692_a_105984]
-
îndreptăm către iubire." Adaptarea radiofonică realizată de Ion Andrei Puican păstrează caracterul simbolic și filosofic al textului dramatic, iar viziunea regizorală amplifică ideile piesei, așezându-le într-un context sonor sugestiv și atent alcătuit. Marii actori prezenți în distribuția spectacolului radiofonic, prin excepționala lor capacitate de transfigurare, prin vocile extrem de bine individualizate, reușesc să redea profunzimea ideilor cuprinse în text, să ni le apropie, să ne îndemne la reflecție. Spectacolul radiofonic Alegerea reprezintă un remarcabil act de cultură, de mare profunzime
O piesă scrisă de Regele Mihai și Regina Ana, la Radio România by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104692_a_105984]
-
sugestiv și atent alcătuit. Marii actori prezenți în distribuția spectacolului radiofonic, prin excepționala lor capacitate de transfigurare, prin vocile extrem de bine individualizate, reușesc să redea profunzimea ideilor cuprinse în text, să ni le apropie, să ne îndemne la reflecție. Spectacolul radiofonic Alegerea reprezintă un remarcabil act de cultură, de mare profunzime și intelectualitate și, totodată, un gest de iubire și de gratitudine față de Famila Regală a României.
O piesă scrisă de Regele Mihai și Regina Ana, la Radio România by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104692_a_105984]