1,678 matches
-
Teatrul Național"Vasile Alecsandri" "Calul Verde" de Constantin Popa Constantin Popa nu este nici la debutul său literar, nici la prima întîlnire, în calitate de autor, cu scena; a publicat două volume de versuri, e autorul mai multor "poeme dramatice" și scenarii radiofonice, i s-a reprezentat o piesă Alegerea apelor la teatrul din Bîrlad. Pentru cunoscutul actor al Naționalului ieșean, așadar, literatura nu pare a fi doar un "violon d'Ingres", ci o vocație autentică și o pasiune constantă; perseverența i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
violență împotriva femeii. Se remarcă totuși anumite inițiative disparate. Cele mai importante sunt cele de la radio (de exemplu, inițiativa postului național de radio de a dezvolta un tip de hotline pentru victimele violenței domestice). De asemenea, putem menționa unele dezbateri radiofonice cu specialiști în domeniul violenței împotriva femeii. Un exemplu interesant și demn de menționat este emisiunea radiofonică dedicată în exclusivitate problematicii violenței domestice, organizată de un asistent social care dialoghează cu auditoriul. Revista Avantaje a promovat anumite discuții cu privire la violența
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
exemplu, inițiativa postului național de radio de a dezvolta un tip de hotline pentru victimele violenței domestice). De asemenea, putem menționa unele dezbateri radiofonice cu specialiști în domeniul violenței împotriva femeii. Un exemplu interesant și demn de menționat este emisiunea radiofonică dedicată în exclusivitate problematicii violenței domestice, organizată de un asistent social care dialoghează cu auditoriul. Revista Avantaje a promovat anumite discuții cu privire la violența împotriva femeii. De asemenea, Revista de Asistență Socială, încă de la debutul său, din 2002, a subliniat necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
familie. sau limitată la anumite aspecte: probleme școlare; probleme sociale, religioase, morale; dezvoltarea pshohologică a copilului; implicații psihologice ale statutului de părinte ș.a. Sursa: Stern, 1972, p. 38. Formele impersonale de educare a părinților, ca, de exemplu, cărți, broșuri, emisiuni radiofonice și televizate, articole publicate în presă, au o serie de avantaje, dar și dezavantaje. De exemplu, avantajul acestora constă în faptul că se adresează unui public larg, la care nu s-ar putea ajunge pe alte căi. Un alt avantaj
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Călătorie în doi (1980), O chestiune de onoare (Poansonul) (1981), Și mulțumesc pentru crizantemă... (1981), precum și compuneri mai lungi, printre care Moștenitorii, Șoc la mezanin, Pragul invizibil, Radiografia, Un rulment numit Calypso (1977). A scris și numeroase scenarii de teatru radiofonic și pentru televiziune: Fericire cu raze X, Un tânăr mai puțin furios, Bal la minus 13 grade, Ideea doctorului Bărăgan, Basm modern, Fata care a mutat Parângul, Labe de leu, Cei ce rămân mereu tineri, Odisee în gamă majoră, Atelierul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
ca fiu unic, visam la un univers al fraților. Politica a pătruns în viața mea în timpul unei recreații din februarie 1934, pe cînd aveam treisprezece ani, și din acel moment avea să invadeze iremediabil existența multora din generația mea. Vociferările radiofonice ale lui Hitler, defilările Frontului Popular, bombele din războiul Spaniei scandau marșul hipnotic al Europei către giganticul abator. Credeam în faptul că războiul trebuia evitat cu orice preț. Însă el a izbucnit, în trei etape, dezvăluindu-și abia în cea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ea fixează atitudini, stări de spirit, motivații în măsură a defini gesturile de protest politic, mult mai numeroase și mai diverse decât s-a crezut. Cele mai însemnate mărturii de acest fel s-au difuzat doar în exil, unele numai radiofonic, și ele constituie desigur un punct de sprijin. Nu e locul să le amintim. Trebuie spus numai că evocând întreaga perioadă postbelică, ele oferă o imagine destul de nuanțată asupra epocii în ansamblu și mai cu seamă asupra universului concentraționar. Rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
programată. Tot ce privește existența cronotopică a omului interesează și la recuperarea ei sistematică, anevoioasă, nedeplină, istoriografia participă cu instrumente proprii, alături de alte discipline antropologice. E un teren de reflecție inepuizabil care ar merita să ne rețină luarea-aminte. Text transmis radiofonic la 12 februarie 1990 O STRATEGIE CULTURALĂ Capitol mereu deschis, fiindcă deschisă rămâne dilema pe care o rezumă pilduitor, Maiorescu cere să fie abordat mai ales global, ca acțiune socio-culturală într-o etapă cu multiple întemeieri. Această acțiune, începută oadată
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
studii de mare interes pe această temă (R. Abelio, John Bowlw, Altiero Spinelli, M. Richonnier etc.) noile eseuri strânse laolaltă de G. Duby invită stăruitor la definirea unei identități. N-am făcut decât să atrag luarea-aminte asupra lor. Text transmis radiofonic, februarie 1990 NOSTALGIA SIGURANȚEI Cine se interesează de noile teme ale istoriografiei află în palmaresul lui Jean Delumeau, profesor la Collège de France și membru al Institutului, indicații dintre cele mai semnificative. Modernist ca formație, el a aruncat sonde mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
care creierul le produce din imaginile mentale plecând de la cuvinte. Radioul se află la mijloc: creierul poate produce imagini mentale plecând de la cuvintele auzite, dar nu poate alege ritmul formării acestora, care este dictat de ritmul elocuțiunii și de programarea radiofonică. Acesta este poate și motivul pentru care internetul se dezvoltă astăzi atât de repede. Modelul unor mass-media centralizate, care difuzează informația în timp ce masele o primesc pasiv, s-ar putea să fie depășit. Blogurile, forumurile de discuții, emisiunile pe internet atrag
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a fost un utilizator tenace al metodelor cantitative. El a analizat mai ales impactul campaniilor mediatice asupra indivizilor (studii finanțate de Fundația Rockefeller), în cadrul institutului său de cercetare aplicată. A nuanțat viziunea simplistă a "auditorului-burete" în anchetele privitoare la ascultarea radiofonică (1942-1943) și a evidențiat partea de autonomie a ascultătorilor (The People's choice, 1944); În Franța, Jean Stoetzel (1910-1987), titularul catedrei de sociologie de la Bordeaux după al Doilea Război Mondial (cel mai ilustru predecesor al său fiind Durkheim), și-a
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
venituri și se prezintă sub forma rețetelor zilnice de sănătate, fericire, dragoste, împliniri materiale și profesionale. Este vorba, în principal, de rubricile de astrologie care populează mai toate aparițiile de presă scrisă, dar și audiovizualul. În viziunea responsabililor de programe radiofonice și de televiziune, ziua trebuie să înceapă cu bună dispoziție și cu un set de previziuni astrologice. Formulările lor sunt lacunare și lapidare. Nimic din dimensiunea magico-religioasă și metafizică a divinației de altădată nu poate fi regăsit aici. Rețetele astrologice
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Școala de la Târgoviște (1992; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul pentru debut al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca și Premiul pentru eseu la Salonul Național al Cărții, Cluj-Napoca). În 1993, este distins cu Premiul Marconi pentru emisiuni literare radiofonice. Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca, din 1998, cu teza Literatura fragmentară. De asemenea, este membru al ASPRO. Format în ambianța revistei „Echinox”, D. a colaborat mai întâi la rubricile „Eseu” și „Proza”, comentând îndeosebi scriitori pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
ori politehnică. Ideea nu-i lipsită de strălucire! Dar mă-ndoiesc că Barreau, în elanul său reeducator, și-a dat seama de comicul involuntar al propunerii sale. Dar nu era oare luată în serios prin invitația la o prestigioasă emisiune radiofonică animată de un celebru gânditor? După adminstratorul parașutist, să cităm altă soluție, de data aceasta mai comună: cea a școlii-fortăreață. O reprezentare foarte frecventă a violenței în școală este că aceasta provine exclusiv din exterior, că fortăreața este asediată. Pentru
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
au fost montate instalații de radio cu căști pentru bolnavi, făcându-i astfel să mai uite suferința și singurătatea. Unul din asistenții Institutului remarca într-un articol de prezentarea Institutului că acest serviciu era primul din țară care poseda căști radiofonice la capătul fiecărui bolnav. Ceea ce este de multe ori mai dificil azi, când domeniul chirurgiei s-a întins asupra celor mai multe maladii interne, spunea profesorul Traian Nasta, este de a preciza când trebuie să intervenim într-o maladie și să cunoaștem
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sunt frecventabili. 12. Presa israeliană de limbă engleză a transliterat inițial greșit numele lui Mircea Eliade, apărut în publicațiile de limbă ebraică. Chiar excelentul supliment literar în engleză al cotidianului Ha’aretz a făcut această greșeală, corectată de informata emisiune radiofonică „Bună dimineața, Tel Aviv!” și de serviciul său complementar online. 13. „Vela” e inspirată de Alexandra Bagdasar, om de știință de origine română, fostă soție a „soțului în serie” - trimitere autoironică a lui „Chick” la „ucigaș în serie” - Bellow (au
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
între un șurub și o piuliță, nu arată nici o clipă ca foști iubiți, ci, poate, ca foști colegi de cenaclu politico- literar. De altfel, dacă se difuza doar coloana sonoră a filmului nu era nici o pierdere, se obținea un teatru radiofonic inteligibil și mult mai ieftin. Finalmente, înțelegem și cine e personajul pur, eroul pozitiv : inginerul Cozma, care și- a depus la magazie dragostea pentru Irina, a luat o fată sănătoasă, din popor, are trei copii cu ea și muncește fericit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Iași care în numărul 3/2006 pe pagina întâi și pe întreaga pagină cinci publica un text pe care l-a citit Ioan Marina Vasluianul viitorul patriarh ortodox român Iustinian, pe atunci doar episcop vicar al Mitropoliei Moldovei, la emisiunea radiofonică „Ora satului", din ziua de duminică l iulie 1945, de la ora 13, aducându-i-se învinuirea nefondată, că „făcea o înflăcărată propagandă cooperației", susținând „poziția guvernului comunist român" (!), anticipând și susținând „politicile sociale și economice ale regimului comunist față de țărănime
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Franța, Polonia, Rusia, Olanda, Elveția, Germania, Canada, Belgia, Italia, Statele Unite ale Americii, Austria, Finlanda, Republica Moldova. Activitatea dramatică i-a fost răsplătită cu numeroase premii, între care Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, 1992, 1996, 1998), Premiul UNITER (1991), Marele Premiu de teatru radiofonic al Societății Autorilor și Compozitorilor Dramatici din Franța (1994), Premiul Academiei Române (1998), Premiul Național de dramaturgie, acordat de Ministerul Culturii (2002). Deși V. se numără printre fondatorii Cenaclului de Luni, poezia sa e departe de a face corp comun cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
ca preot al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America. La întoarcere, în 1976, este numit director al Institutului Biblic din București. În 1992 a fost înscăunat arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului. Debutează în dramaturgie la 17 ani, cu scenariul radiofonic în versuri Jocul fulgilor. În 1939, cu sprijinul lui N. Iorga, i se joacă piesa La furcărie pe scena Teatrului Ligii Culturale, iar în 1940, pe scena Teatrului Național Studio, poemul dramatic Dochia. În stagiunea 1967-1968, i se pune în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
figurat, cu prezențe episodice, în distribuția unor filme. Este, poate, și o nevoie de compensație în râvna lui B. de a scrie versuri - dorința de a-și pune în relief vocea lirică, alta decât aceea de pe scenă sau de la teatrul radiofonic. Meloman - compune poemul în proză Năluca ascultând un cvartet de Debussy -, el caută să imprime poemelor lui, lucrate într-o tehnică impresionistă, o anume muzicalitate. O calitate, inventivitatea imagistică, elaborație a unui diletant prețios, se transformă în contrariul ei, câtă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
în 1972, în volumul Teatru, va fi editată comedia Gimnastica sentimentală, scrisă în aceeași perioadă și jucată în stagiunea 1969-1970 la Teatrul de Stat din Baia Mare. „Comedia sentimentală” Trandafir agățător, ca și altele nu s-au tipărit antum, nici scenariile radiofonice Darul domnișoarei Amalia și Două furtuni. Prezentată Comitetului de lectură al Teatrului Național din București în 1943, piesa mitico-istorică Pribeaga apare în 1967 în „Steaua”, de unde intră în același volum Teatru. După 1944 semnătura lui V. (care își va oficializa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
de la Paris, în 1985, condusă de V. Ierunca 15. Avem motive să credem că astfel de dezvăluiri vor continua. 5. Și mai neobișnuite evocate în acest cadru exclusiv sub emblema unor (cum să le spunem?) efectiv riscate, periculoase chiar, escapade radiofonice sunt și unele colaborări, sub pseudonim, bineînțeles, la Europa Liberă. Nu există încă, în mod regretabil, o minimă evidență nici a unor astfel de colaborări ocazionale din țară. Ele au fost expediate redacției de la München pe diferite căi, sau scrise
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și prima carte care a apărut la Paris? înțeleg la limită și invidia, și antipatia personală, și procesele de intenții, dar o minimă solidaritate dacă nu pentru autor, măcar pentru subiectul cărții parcă se impunea. Trec peste boicotul publicistic și radiofonic, peste influențarea negativă a recenzenților străini, peste nu puține acte ostile, pentru a reține în primul rând un document de mentalitate sectară, primitivă, josnică: reacția primară a fiicei unui ilustru dramaturg francez-român. Interesându-mă la telefon dacă au primit cartea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
condiții publicistice, orice sens real. Mai întâi, personalitatea critică unică a dispărut. Autoritatea sa, câtă a existat în cazul unor critici de real talent și de îndelungată activitate, n-a trecut niciodată în realitate de cercul unor redacții și audiții radiofonice, în condiții ideologice restrictive speciale (Europa liberă etc.). Sfera audienței efective era, oricum, inevitabil restrânsă. După 1989, această categorie nu și-a încheiat activitatea, pretins centrală. Dar monopolul central a dispărut în mod firesc în noile condiții publicistice, amplificate enorm
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]