5,519 matches
-
exemplu, a ce înseamnă alergarea și pasul alergător de viteză sau alergarea și pasul alergător de rezistență; ■ exprimarea profesorului la un anumit nivel - cel specific unei școli și unei clase din viața civilă - conduce la neînțelegere din cauza nivelului posibilităților de receptare; ■ minorilor internați le place competiția - ca la orice copil și chiar mai mult; ■ în activitățile organizate inclusiv în cele competiționale este de dorit să se evite contactul direct întrucât există tendința de agresivitate (precizare profesor de educație fizică). Ramuri de
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
fizică a urmat programe de formare centrate pe problematica formativă specifică școlilor din sistemul civil, fără obligația unor cunoștințe legate de particularitățile copiilor instituționalizați în centrele de reeducare și de cadrul normativ de realizare a acestora. 5. Nivelul posibilităților de receptare al cunoștințelor transmise de profesor, combinat uneori cu cel al interesului manifestat, conduc la neînțelegerea de către elevi a cunoștințelor transmise. În domeniul educației fizice și sportului deprinderile motrice (de bază, utilitar-aplicative și specifice unor discipline sportive) ce ar fi trebuit
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
Sf. Sava, în prezența domnitorului Gheorghe Bibescu, ele au provocat reacția celui din urmă. Acesta l-a corectat pe vorbitor spunând: „Filosofia trebuie să fie întemeiată pe religie, fără de care este fără folos”8. Încă și mai clar se profilează receptarea gândirii kantiene drept mesaj al luminării în lucrarea mai sus citată a lui Zalomit. Ideile pe care le afirmă ea trebuie să fi fost reluate în profesoratul lui Zalomit la Colegiul Sf. Sava și apoi la Facultatea de Litere și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
kantiene a rațiunii pure îi scapă în mod evident lui Maiorescu. Un lucru totuși de înțeles, căci el a scăpat și unor reputați critici ai lui Kant pe care îi urmează profesorul român. Mai puțin scuzabilă va fi o asemenea receptare a lui Kant câteva decenii mai târziu. Universitari de formație junimistă, ca Petre P. Negulescu și Ion Petrovici, au cultivat mai departe tema kantiană a „răsturnării copernicane” într-o înțelegere psihologistă: modul nostru de a vedea și de a gândi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și-au dovedit utililtatea. Preferința lui merge însă neîndoielnic spre cea din urmă. Rezultatele filosofiei critice, afirmă Negulescu, deși mai puțin impresionante, sunt mai statornice 22. Acestei motivații a unei activități de prezentare și de comentariu, care să favorizeze o receptare adecvată a ideilor lui Kant, i se mai poate adăuga una. Sistemul lui Kant, cu deosebire filosofia lui teoretică expusă în Critica rațiunii pure, este un monument al gândirii filosofice de o amploare și complexitate fără egal. Perceperea lui corectă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
vorba de sublinierea anteriorității structurilor a priori în raport cu experiența, oarecum în sensul teoriei ideilor înnăscute, în al doilea caz formele a priori sunt caracterizate drept condiții de posibilitate constitutive cunoașterii și gândirii în genere 27. Este o indicație semnificativă a receptării corecte a literaturii contemporane despre Kant, pe care Petrovici nu o citează într-un mod ostentativ. Este, pe de altă parte, intereasant de observat că Petrovici, extrem de sensibil la unele tendințe din filosofia epocii, are rezerve în a-l urma
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lăsat urme adânci și statornice în cultura, în opinia cultă dominantă și în mentalitatea populară românească. Preferința pentru tradițiile romantice și postromantice în raport cu formele de gândire și expresie ce stau sub semnul luminării și al liberalismului este evidentă în procesul receptării culturii occidentale deja în secolul al XIX-lea. Influența spirituluui romantic se făcea simțită atunci îndeosebi prin preocupările unor mari personalități creatoare pentru explorarea filonului mitologiei autohtone și a literaturii populare. La începutul secolului XX, orientarea spre valori locale și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
e prea realist ca să se complice cu o imposibilitate ontologică. O asemenea trăsnaie nu i-ar fi putut da prin minte lui Kant. Să încercăm a confrunta epigonismul transmodern eminescian cu cel postmodern nietzschean, sau mai exact spus cu modul receptării lui de către filosofii diferenței. În 1870, Eminescu tipărea în "Convorbiri literare" poema Epigonii. Poetul preluase termenul tot din literatura germană, cum va face și Nietzsche, dar cei doi îl interpretează diferit, contrapunctic. E nevoie, așadar, de o nouă lectură a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
noii paradigme antropologice, a eliminat dimensiunea invizibilă a lumii, care ține de sacru, instalându-se comod numai în lumea vizibilă, în profan. Într-adevăr, cum am remarcat în paginile de până acum, nu altul este sensul morții lui Dumnezeu, în receptarea postmodernistă a lui Nietzsche. "Omul recent", care nu diferă esențial de descrierea din 1987 a tipului jeune / zombie al lui Alain Finkielkraut, este mutantul mentalității postmoderne. Câțiva dintre comentatorii favorabili ai cărții lui Patapievici au observat abordarea filosofico-teologică, subliniind că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lăsându-se impresia unui filosof anacronic prin "naționalismul" său, prin pariul tradiției și printr-o închipuită "antieuropenitate". Nu mai vorbesc de învinuirea de "pactizare" cu comunismul, rezultată, după unii, și din cartea postumă Rugați-vă pentru fratele Alexandru. Despre asemenea receptare aberantă (vezi, de exemplu, reacția Monicăi Lovinescu) am scris imediat după apariția cărții, în 1990. Se pare că abia în ultimii ani păltinișenii Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu au început să-și înțeleagă maestrul, transformându-se ei înșiși în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
exista, Nietzsche declară moartea Zeului, însă pentru a-l dezgropa pe defunctul Dionysos. Practic, Nietzsche pare să fi trecut din monoteismul macrofizic al tradiției și modernității în politeismul biologic al eterogenității liberalismului modern și al postmodernității. Asta cel puțin în receptarea curentă a operei sale. Postmodernii, de la care ne-am fi așteptat să depășească impasul modernității, au restrâns și mai mult sfera realului la acea zonă a concretului sterilizant, privat, adică, de sacru. Dar cele mai importante descoperiri ale fizicii cuantice
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de la-nceput". În definitiv, poetica rupturii ca translingvistică e confirmată de cel puțin două mari personalități ale secolului al XX-lea care au schimbat paradigma poeticii. E vorba de Umberto Eco și de Mihail Bahtin. În Numele trandafirului, Eco pune problema receptării poeziei invocând un celebru exemplu din Wittgenstein, care spunea că, spre a contempla catedrala, trebuie date jos schelele. Nichita Stănescu privește cuvintele ca pe schelele lui Wittgenstein, numindu-le "rotițe", "curele de transmisie": cititorul trebuie să le dea jos spre
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
câte a crezut poetul că-l reprezintă în pragul celor șapte decenii de existență lumească. Și între alte precizări mai zice că "Volumul de față ilustrează întâia mea vocație, poezia. E cu putință ca, urmărită de-a lungul unei vieți, receptarea ei să lase impresia de a fi fost trădată în favoarea altor îndeletniciri scriitoricești. Nimic mai neadevărat, dar dacă un anume cititor nu se va putea desprinde de această părere, evocând argumentele obiectivării, îl voi ruga să ia seama la faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
s-au concentrat în special asupra adoptării formale, lăsând deoparte analiza implementării acestor norme. Din această cauză nu s-a tratat procesul de stabilizare și înghețare a instituțiilor politice, care are loc propriu-zis în faza de implementare, succesivă celei de receptare formală (Piana 2004). Trebuie să subliniem că, după cum recunosc și Schimmelfennig și Sedelmeier, multe norme europene au fost adoptate de aceste țări numai în ultimii ani și, dat fiind că există un gol de timp fizic între adoptarea formală și
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
perioada contemporană. Critic mereu avizat, la curent cu noutățile din teoria și critica literară, în Lesezeichen (1986) el își amplifica aria de cuprindere. Pe langă studii despre Oscar Walter Cisek și Adolf Meschendörfer, își fac loc reflecții teoretice privind estetică receptării, sociologia literaturii comparate, raportul dintre poetica și realitate, cu referiri la nume cunoscute precum Hans Robert Jauss, Manfred Durzak, Klaus Schuhmann, Heinrich Vormweg. Un capitol îi este dedicat lui Rilke (receptarea istorică, scrierile sale de comentator al literaturii germane și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288262_a_289591]
-
Adolf Meschendörfer, își fac loc reflecții teoretice privind estetică receptării, sociologia literaturii comparate, raportul dintre poetica și realitate, cu referiri la nume cunoscute precum Hans Robert Jauss, Manfred Durzak, Klaus Schuhmann, Heinrich Vormweg. Un capitol îi este dedicat lui Rilke (receptarea istorică, scrierile sale de comentator al literaturii germane și europene, un aprofundat studiu despre sonetul Apollo timpuriu din Poezii noi). Literaturii române i se acordă un spațiu distinct, cu prilejul unor traduceri de referință în limba germană, fie din prozatori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288262_a_289591]
-
retard) legate și de suferințe patologice: anomalii ale limbajului oral (tulburări de vorbire, tulburări de articulare, tulburări ale debitului verbal), disfuncții în asimilarea limbajului scris (dislexie, disortografie, disgrafie), în reprezentarea gesturilor care trebuiesc făcute cu un anumit scop (dispraxie), în receptarea firească a noțiunii de timp (discronie), sau perceperea senzorială (vedere, auz deficitar).Aceste manifestări pot să exprime și nevoia de a se afirma sau de a delimita exigențele adulților, nevoia de atenție a părinților, lipsa de încredere în sine, frica
Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
spirit îl numesc Mintea Universală. Bunii și străbunii noștri daci creatori, care au lăsat dovezi despre momentele fertile ale activității lor spun - vorbe lăsate în cronicile zalmoxiene că Inspirația Divină este împletită cu cea a Mamei Naturi. În procesul de receptare se includ ideile, valorile, credințele, obiceiurile și obișnuințele, tradițiile, inteligența, gradul de interceptare, elementele memoriei colective, comunicativitatea acestor forme cu diferite alte medii socio-culturale și mai ales spiritualitatea. Exegezele de teoria și sociologia culturii înregistrează dispute aprinse în jurul conceptului de
Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
P. se arată un critic subtil, decriptează sensuri noi și ajunge la concluzii originale, cum sunt acelea despre doamna T., personaj în continuă transformare și, într-un fel, eroina principală a acestui eseu. Altă carte, Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române (1999), are un caracter mai teoretic, cel puțin în prima parte. Spre a obține definiția conceptului, exegeta apelează și la alte discipline, precum filosofia, sociologia lecturii, istoria mentalităților. Trece în revistă și delimitează o lungă serie a prejudecăților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
în Bucureștiul interbelic normalitatea a fost posibilă prin existența a două coordonate esențiale ale democrației: libertatea și proprietatea. SCRIERI: Lenevind într-un ochi, București, 1990; Alfabetul doamnelor. De la Doamna B. la Doamna T., București, 1999; Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române, București, 1999; Întoarcere în Bucureștiul interbelic, București, 2003. Traduceri: Angelus Silesius, Cherubinicher Wandersmann-Călătorul heruvimic, postfața trad., București, 1999; Maurice Nadeau, Să fie binecuvântați, București, 2002. Repere bibliografice: Tania Radu, „Lenevind într-un ochi”, LAI, 1991, 8; Alex. Ștefănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
Hermeneutica lui Adrian Marino (1993) comentariul este descriptiv, explicativ și rezumativ, de informare concisă, util pentru inițierea în opera teoreticianului. Tot despre Adrian Marino a publicat, în 2001, o monografie, însoțită de o antologie comentată și de un dosar al receptării critice. În Noaptea lui Vincent (1998) sunt adunate pagini de jurnal. SCRIERI: Replay, București, 1980; Clasici și contemporani, Craiova, 1987; Cui i-e frică de comentariul literar ?, Craiova, 1991; The Paradoxist Literary Movement, Phœnix-Chicago, 1992; Hermeneutica lui Adrian Marino, Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
apar în secolul al XVIII-lea, cum, la data respectivă, se mai credea, ci în cel precedent, ca urmare a contactelor culturale cu Polonia și Ucraina; al optsprezecelea veac înregistrează doar a treia, și ultima, etapă a unui proces de receptare a stilului, cu sugestii italiene, venite pe filieră neogrecească, și cu mai multe contacte - acum directe - realizate cu literaturile apusene. Cercetătorul nu situează începuturile b. românesc mai devreme, considerând că în secolul al XVI-lea începe, la noi, cu Neagoe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
Cuvânt înainte Educația estetică urmărește pregătirea elevului pentru actul de valorificare (receptare asimilareă și cel de creare a valorii estetice. Pentru receptarea și înțelegerea mesajului unei opere de artă, este nevoie de cunoașterea limbajului artistic, care să permită privitorului să descifreze semnificația artistică, inclusă în actul artistic și prin care creatorul transmite
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
Cuvânt înainte Educația estetică urmărește pregătirea elevului pentru actul de valorificare (receptare asimilareă și cel de creare a valorii estetice. Pentru receptarea și înțelegerea mesajului unei opere de artă, este nevoie de cunoașterea limbajului artistic, care să permită privitorului să descifreze semnificația artistică, inclusă în actul artistic și prin care creatorul transmite mesajul său. Educația estetică nu este posibilă decât prin propriile
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
de care devenim conștienți în momentul în care suntem puși în rezonanță cu opera. În viziunea esteticii, orice operă de artă include un mesaj ce se transmite printr-un limbaj propriu. Caracteristic pentru acest mesaj este faptul că în procesul receptării lui se răsfrânge asupra laturilor și zonelor personalității umane: intelectuală, afectivă, morală. În esență, educația estetică urmărește pregătirea elevului pentru actul de valorificare (receptare, asimilareă și cel de creare a valorilor estetice. Sunt două componente ce se află în raport
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]