2,720 matches
-
a oamenilor care Îi ucisese copilul, pe Malin. Să știe țară, să cunoască faptele Europa și lumea Întreagă... Prietenii, bună parte din populația Iașului și a județelor Învecinate știau de mult adevărul vieții familiei Tăcu. Presă din România a fost receptiva la dezvăluirile părintelui Îndurerat și a reacționat pe măsură. Publicistul Radu Părpăuță scria În ziarul ,,Monitorul de Iași”, la rubrică ,,Sub semnul lui Iona”: ,,Iartă-ne, Doamne!”: ,,Iartă-mă, Doamne, că nu pot ierta și nu pot uita. În genunchi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
așa ceva. Dar mi-am dat seama că trebuie să ai mereu o distanță, mică, dar să o ai tot timpul. Având acest control, e bine. Cu domnul Ilie Gheorghe cum este colaborarea? Foarte bună, e un partener excelent. E foarte receptiv, și el tot așa, se aruncă imediat, acceptă orice propunere, e extraordinar, un foarte bun partener. Sunt colegi ai tăi care spun că Ofelia face orice pentru un rol. Încă nu mi s-a întâmplat să îmi ceară ceva un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
nelimitată (la „nemurirea celulară“, cum o numea Alexis Carrel). Tot după 1970, oncologii au înțeles că spre deosebire de viziunile care fetișizau etiologia chimică, fizică sau infecțioasă, teoria cromozomială a carcinogenezei apare drept unificatoare, deoarece aduce în primul plan al atenției terenul receptiv, respectiv modificările pe care agenții cancerigeni le induc în structura ADN și ARN celular. Astfel, putem să ne dăm seama cu ușurință că la baza succesului ulterior al teoriei cromozomiale a neoplaziilor se află toate cuceririle de genetică celulară și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
secolele II-I î. Hr. Cultura Greciei Antice s-a remarcat în toate domeniile: știință, artă, filozofie, tehnică, mitologie, politică etc. Legată de vechea cugetare și de vechile îndeletniciri autohtone, precum și de organizările raționale ale unora dintre mituri, ea a fost receptivă față de influențele orientale, între care se remar-că influența culturii egiptene, care avea deja o tradiție milenară. Cultura greacă s-a constituit ca un fenomen profund original în secolele al VII-lea și al VI-lea î. Hr. și a fost stimulată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ale geniului grec și de asimilări din culturile și din civilizațiile altor popoare. De altfel, și acest al doilea aspect, asimilarea a ceea ce au realizat alții, ține tot de geniu, căci presupune putere de înțelegere, spirit critic, selecție și capacitate receptivă, astfel încît valorile create de alții să se poată converti în valori proprii. Astfel, de la popoarele din Orientul Apropiat, vechii greci au deprins organizarea vieții urbane, structura administrativă, comerțul și meseriile. Cetățile grecești din nordul Africii au oferit prilejul unor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
circula și de a cunoaște, dorința de a acumula valori materiale și de a trăi în belșug, aspecte care au avut drept urmare și atenuarea rigorilor pauperiste ale creștinismului. Ca atare, se poate constata că atîta timp cît mediul social era receptiv la valorile Greciei Antice avea asigurată calea spre progres și civilizație, căci romanii, arabii și creștinii au cunoscut perioadele de mare glorie atunci cînd au preluat și au dezvoltat aceste valori. Prin urmare, de-a lungul a mai multe veacuri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a treia, pronumelui personal obiect (himself, herself, itself și themselves). În domeniul lexicului, limbile germanice pot fi disociate mai întîi într-o grupă extinsă cu o accentuată conservare a elementului originar germanic, pe de o parte, și limba engleză, foarte receptivă la împrumuturile latino-romanice, pe de altă parte. Engleza are și o mai redusă manifestare a creației prin derivare, fiind aproape lipsită de posibilitatea de a realiza diminutive, așa cum se constată, în cadrul grupului limbilor romanice, în cazul francezei, în ambele idiomuri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
primitoare se îmbogățesc astfel, dar într-un mod diferit decît atunci cînd se realizează creații în chiar spațiul lor prin personalitățile grupului etnic pe care-l reprezintă. Reflectînd, pe de o parte, performanța traducătorului și, pe de altă parte, posibilitățile receptive ale limbii-scop (sau ale limbii-primitoare) în raport cu limba originalului, textul tradus este meritoriu dacă reflectă respectarea celor trei reguli identificate de Roger T. Bell110 în lucrările înaintașilor: 1) traducerea trebuie să realizeze o redare completă a ideilor din lucrarea originală, 2
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
p 385). Actorul revine cu o propunere serioasă, demnă de niște oameni de afaceri, spre a încheia rivalitatea dintre ei : artiștii sunt dispuși să-i plătească regelui orice sumă pentru ca el să părăsească Micene, oraș ideal, cu un popor supus, receptiv, sensibil, care ar constitui, așadar, un public desăvârșit (II, p. 385). Agamemnon nu se arată dispus la negocieri, căci are alte treburi decât să asiste la reprezentația dată după un scenariu scris, parcă, de altcineva decât Sofocle (II, p. 385
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
scriitor, oricât de talentat, o operă oricât de valoroasă, fără public cititor, sunt asemenea unui tablou celebru așezat în întuneric.” Ion Dodu Bălan 70. „Când cartea bună se întâlnește cu o critică bine intenționată, de autoritate și cu un public receptiv, se realizează un incontestabil act de cultură, un moment decisiv în evoluția unei spiritualități.” Ion Dodu Bălan 71. „Arta de a citi înseamnă spirit critic și discernământ, puterea de a corela diverse lecturi, capacitatea de a pătrunde în intimitatea universului
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
să funcționeze, ca cea din Italia, în cadrul strict al economiei de piață, impulsionările puterii și înregimentarea acestei activități industriale și artistice au fost aici mai puternice decît în peninsulă. Scopul său declarat fiind acela de a stimula afectivitatea maselor puțin receptive la ideile abstracte și să le convingă nu să le instruiască, facîndu-se apel mai mult la forța sentimentelor decît la cea a rațiunii, trebuia să se stabilească o bază nouă care să marcheze ruperea definitivă de tot ce era considerat
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de la Marea Mînecii și pînă la Triest, în nordul căreia se întindea domeniul pacifismului de masă. S-a căutat explicația fenomenului în trăsăturile specifice, politice și religioase din această parte a Europei în majoritate protestantă, avînd puternice partide so-cial-democrate, foarte receptive la idealurile pacifismului și neutralității, și unde curentul comunist este foarte slab reprezentat. Adevărul este că aici, "mișcarea pentru pace" a căpătat o amploare deosebită, fie că este vorba de Țările de Jos, unde campania dusă de IKV (Consiliul Interconfesional
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de cărți neclintite. Înseamnă o bibliotecă esențializată care atrage, încântă, luminează sufletul și mintea ieșeanului, locuitor al acestui spațiu generos, cu o identitate afectivă inconfundabilă. Aici operele scriitoricești se suprapun cu însăși viața și cu reverberațiile ei, într-o urbe receptivă, plină de culoare, gând și spirit. Lumea noastră de azi trebuie să se ridice exigent la sentimentul grandorii trecutului istoric și cultural, răbdătoare să se aplece cu admirație asupra memoriei iluștrilor înaintași. Am asistat cândva la un cordial sfat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ignorăm complexele și paradoxurile de fiecare zi. Volens-nolens. De ce? Nu avem timp pentru fleacuri. Fleacuri am zis? De-ar fi un zodiac (a se citi oracol) care să-și strige până și destinele mărunte, am fi și noi poate mai receptivi la ceea ce-i ascuns între faldurile clipelor mereu grăbite. Când te gândești ce uriașe și pline (pline de ce?) pot fi complexele noastre cotidiene și năstrușnicele paradoxuri de care ne împiedicăm ca de o confrerie solidă a vremurilor, născută nu din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a devenit și mai agresiv și mai controversat, articulînd percepția corectă de către negri a faptului că ei vor continua să fie lăsați în afara sferei de acțiune, că noua administrație a Partidului Democrat nu ar avea de gînd să fie mai receptivă față de preocupările lor decît a fost administrația republicană a lui Bush și Reagan. Rezultatul a constat într-o creștere a violenței și provocării în muzica rap și o violență gata să explodeze în ghettouri. Într-adevăr, folosirea obscenităților, a termenilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
exemplu în Tanzania (Hopkins, 1970: 754-71; Barkan și Okumu, 1979: 64-91). Impactul general nu poate fi măsurat doar prin numărul succeselor, din moment ce presiunile de acest gen pot avea efectul de a forța administrația să fie mai puțin indiferentă și mai receptivă față de publicul larg. Aceste acțiuni specifice influențează așadar în mod semnificativ relația dintre guvernare și cetățeni. Influența la nivelul intermediar Mai generale decât chestiunile specifice sunt aspectele "intermediare", care nu privesc obiectivele generale ale unei politici, ci unele dintre aspectele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Pe parcursul unei alese conviețuiri au apărut și copiii: Ana Maria și Dănuț Sorin, care le-au umplut viața cu bucurii, satisfacții și împliniri. Toată strădania părinților a fost pentru creșterea, educarea și realizarea copiilor. Copiii fiind dotați, s-au dovedit receptivi la solicitările părinților și stabilindu-se adevărate relații între ei, finalul fericit n-a întârziat să se arate. Ana Maria a absolvit Liceul "Eudoxiu Hurmuzachi" din Rădăuți, Facultatea de Jurnalistică din Iași, apoi a completat cu diferențe "Științele Comunicări" susținând
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dreapta măsură. Câte dintre cele șaptezeci de nume din Antologia poeților de azi (I, 1925; II, 1928) de I. Pillat și Perpessicius sunt, în continuare, reprezentative? Nici o treime! În critica de recomandare, sincronă, comentatorii pot greși. Sainte-Beuve n-a fost receptiv la evoluția unor contemporani ca Victor Hugo, Vigny și Baudelaire. Dar Albert Thibaudet neînțelegându-l pe Paul Valéry? Dar Albert Thibaudet neînțelegându-l pe Paul Valéry? Dar N. Iorga "demolându-l" pe Arghezi? Câți critici au, oare, tăria să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
denunțați pentru legături din trecut. Încercând să ofere o explicație pentru comportamentele din timpul acțiunii, Lucinescu afirmă că tortura și privarea de somn induc oamenilor o stare mai deplorabilă decât cea creată de substanțele halucinogene, astfel că victimele deveneau involuntar receptive la ordinele agresorilor: dacă mai agresaseră oameni ori animale, puteau tortura la comandă, dar dacă nu, atunci nu puteau fi hipnotizați în acest sens. El consideră că, la Gherla, acțiunea a avut mai puțină intensitate și că a fost preluată
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
proză, elemente atât de Îndrăgite de publicul românesc Încă de la Creangă Încoace, dar poate și de la scrierile apocrife de la Alexandria până la gigantul europeist care a fost D. Cantemir. Îndrăgite și de critica literară română postbelică, ce a numărat spirite Înalt receptive și luptătoare și care m-a sprijinit la primele mele texte. Aș putea spune că „tânărul Breban” a fost posibil și datorită complicității, dar și prieteniei, unor L. Raicu, Matei Călinescu, I. Negoițescu, Eugen Simion sau N. Manolescu și Mircea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
culori diferite. Așezat la răscruce de drumuri și civilizații, spațiul românesc este prin excelență deschis; l-au caracterizat o permanentă instabilitate și o neîncetată mișcare de oameni și valori. Există În toate o măsură. Depășirea măsurii poate provoca reacții adverse. Receptiv la modelele străine, dar simțindu-se uneori covârșit de ele, românul Încearcă În același timp să se apere, salvându-și fondul autohton. Unii români privesc spre Europa, alții nu vor să privească În afară. Europenismul și autohtonismul ilustrează o polarizare
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Oamenii nu se Îmbracă oricum, ci În funcție de ideile și atitudinile lor. Îmbrăcămintea „europeană“ a fost avangarda modelului occidental În societatea românească. Gravuri de pe la 1840 Înfățișează saloane pestrițe unde, cel puțin prin vestimentație, se confruntau două lumi. De regulă, femeile — mai receptive — și bărbații tineri apar Îmbrăcați „europenește“, În timp ce boierii mai vârstnici nu renunțaseră Încă la Îmbrăcămintea orientală. Tranziției În modă Îi corespunde și o tranziție a scrisului. De pe la 1820, scrierea cirilică (slavonă) Începe să fie Împestrițată cu litere latine. Acest curios
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de Întemeietor a lui Cuza era astfel aproape anulată. Dar Cuza și-a luat revanșa odată cu comunismul, când Carol a fost exclus din Panteon (deși a trebuit să aștepte și el un număr de ani, până când comunismul a devenit mai receptiv la valorile naționale). Carol a revenit după 1989, Însă forța mitului dinastic era mult diminuată. În conștiința românească, pe primul loc ajunsese Cuza; câștigase, postum, bătălia Împotriva celor care l-au detronat și Împotriva lui Carol I. Miturile acestea, firește
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
te muta aici cu traiul este însă mai greu decât a-ți imagina cealaltă posibilitate, la Chișinău. Poți, în definitiv, să-ți imaginezi orice. Nu costă nimic. După excursia revelatoare prin zona veche, privim cu alți ochi - mai îmblânziți, mai receptivi - și restul orașului. Piața Charles de Gaulle și Piața Operei, din centru, alcătuiesc, în paralelismul lor complice, cotiledoanele unei placente urbane, palpitând de o viață intensă, nucleul de unde țâșnesc mai multe străzi în toate direcțiile. De acum încolo și stilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dintre ei înțeleg că au fost și mai sunt încă ocupați de ruși. VITALIE CIOBANU: La Biblioteca Municipală ajungem cu taxiul, eu, Vasile, Andrei Bodiu și Adrian Popescu, ghidați de Datze - o fată blondă din stafful local, foarte ageră și receptivă. O cafea preliminară cu șefele bibliotecii. Tot aici ne reîntâlnim cu Gheorghe Tofan, președintele Asociației moldo-letone, care ne întâmpinase cu flori pe peronul gării. În sala de conferințe se adună cam vreo 30 de persoane. Începe întâlnirea, cu noi, protagoniștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]