111,719 matches
-
ce-a de-a doua că are un "gust de fum". Evident, nu poți să bei prea mult din aceste soiuri de bere. Și poate că tocmai de aceea circulă în Bamberg, prin Kneipen (adică prin cârciume), legea nescrisă, dar recunoscută de toți: "A unsprezecea bere e gratis!" Nu am văzut pe nimeni care să fi ajuns în acest stadiu, dar stau să mă gândesc că se poate ajunge la acea stare și pe altă cale. Un exemplu îmi e la
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
la București Lingvistica matematică și Gramatici și automate finite, urmate la câțiva ani de monografii invitate de lingvistică matematică la Academic Press (New York), Dunod (Paris), Nauka (Moscova) și Akademia (Praga). Care a fost ecoul lor? Prin aceste cărți, am fost recunoscut drept unul dintre inițiatorii noii discipline (azi, numite uneori îlingvistica computațională') iar mari enciclopedii ca Encyclopedia Universalis, Brockhaus, Enciclopedia Italiana, Enciclopedia Einaudi, Soviet Encyclopedia, Larousse, la bibliografia de numai câteva titluri pe care o indică la sfârșitul articolului despre lingvistică
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
toată vecia./ Nici un zbor./ Nici un neabsent./ Ca din ulcior în ulcior,/ un exordiu de flori bâiguitoare/ picura-n nebunia/ celuilalt sau a acelui moment/ halucinant" (moment halucinant). Cu o gesticulație uranică, poetul angajează stihiile în viziunea unui subiect ce se recunoaște demențial în abisalitatea sa clocotitoare de contraste: "o spumă/ în trecere pe malul acestui lac de stele/ făcându-le mai simple, mai bune, mai ciudate/ și iarăși paralele/ contrastele și tocmai când pare mai cuminte/ alaiu-atâtor stihii, mai fără de ecou
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
mare parte din suspiciunea care încă bântuie în lumea postcomunismului românesc (dar nu numai) provine tocmai din faptul că trecutul este încă ignorat, neglijat ori distorsionat. Accesul cât mai liber la arhive, renunțarea la clișee patriotarde și curajul de a recunoaște momente mai puțin glorioase drept parte a experienței naționale sunt acele premise fără de care ne vom menține într-un teritoriu al ambiguităților conformiste și al traumelor inavuabile". După schimbarea de putere rezultată în urma alegerilor din 2004, lucrurile au început să
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
s-a părut interesant și mai mult decît o coincidență. De aceea, vă propunem să-i citiți în acest număr pe Liviu Dănceanu și Dan Dediu vorbind despre clopote. Și nu numai. (Red.) Nu m-am dat niciodată în vânt, recunosc, după muzica lui John Lennon. Cu atât mai puțin după avatarurile lui biografice. Mai ales că excentricitatea ori insolitul existențial au fost cu mult peste măsură mediatizate, retușate, chiar prefabricate. Cu alte cuvinte, umflate cu pompa sinistră, în acest caz
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
nedescoperind nimic îndeajuns de jignitor, imită, greșit, strigătul anterior al Tanasâcului) Banavagico! OLIMPIA: Aâââh! Văzutăr-ați?!... Păi, cum să ciufuliți?! Cine-i păcătoasa să vă lase?... Că și țicnitele e înlănțuite la pavilionul lor. Ar vedea ele pijama de bărbat... Ar recunoaște la caroserie de cordaci..." (pp. 10-11). Râdem cu poftă la lectura unor asemenea scene, în care vulgaritatea sănătoasă a Olimpiei distonează cu variatele tulburări mentale ale subiecților. Autorul le întocmește acestora adevărate fișe clinice, acordându-le roluri bine precizate, câte
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
putea spune dacă este mai curajos cel ce se încăpățânează să înțeleagă lumea înconjurătoare și să arate ce a înțeles, încercând să creeze o altă lume identică, după chipul și asemănarea celei reale sau cel ce are orgoliul de a recunoaște că opera lui nu îl poate, în mod fatal, exprima decât pe el însuși, că între lume și el va exista întotdeauna, și orice ar face, lentila deformatoare a ochiului său care privește și interpretează totul?" întrebare retorică. Deoarece, așa cum
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
continuă, intransigența punctului propriu de vedere, opoziția de plano, refuzul ca strategie au un miez distructiv, dizolvant. Susțin necondiționat puterea spiritului critic. Dar nu în sine, ci ca factor de ameliorare a intervenției noastre asupra mediului social, instituțional, cultural etc." Recunosc în acest solfegiu al dlui Iorgulescu vechi arii, neliberale, ale activiștilor din cultură care îi somau pe intelectuali să termine cu critica "neconstructivă" și cu "negativismul" lor "subiectivist". Am auzit-o odată, prin 1988, pe una dintre sopranele culturii de
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
nostim, la care aș fi participat și eu, - că ar ieși un partid puternic de tot, întrucât toată lumea cere,... o cerșetorie în regulă, de toate categoriili, de la miniștri și deputați care și ăștia îți cer voturilii; atâta că omul nu recunoaște până ce nu are el un interes... Excelent. P-ormă, cioacele cu cine dă, lui își dă...; aiurea, da' ține!... Dar ce tot citea dumnealui acolo? Și cu bărbia îi făcui un semn spre broșurica jerpelită de lângă gamelă. A!..., exclamase el
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]
-
străinătate. Un amplu capitol este dedicat felului în care Securitatea controla mediul cultural. Una peste alta, prin frânturi de existență din medii exponențiale, cartea realizează un excelent tablou al societății românești de până în 1989. Cu siguranță, generațiile mai mature vor recunoaște aerul irespirabil al unei epoci pe care nostalgicii încearcă să o idealizeze, iar cei foarte tineri vor descoperi o realitate absurdă, despre care se poate spune însă că, din păcate, nu a fost deloc una fictivă. Pe de altă parte
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
frate plecat în străinătate, unui ofițer care venise să ia referințe despre mine, în absența mea. Dar au mai fost și unii, neștiuți, despre care am aflat cu imensă dezamăgire în ultimii ani.( Nici unul nu mai lucrează azi în redacție!) Recunosc că multă vreme nu mi-a prea păsat de lucrurile astea. S-a terminat, mi-am zis. Dacă au turnat, nu mai au cui să toarne, iar pe măsură ce aflam de un nume nou dintre cei pe care îi cunoșteam aveam
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
personal la Securitate, dacă nu cu nume de cod? Nici unul dintre ei n-a avut angajament? Nu că le-aș cobi dlor Năstase, Mitrea, Geoană sau dnei Rodica Stănoiu, ca să nu mai vorbesc de dl Alin Teodorescu, cel care a recunoscut că a fost interogat de Securitate și a dat declarații, după care a fost primit în PCR, dar și ei au fost guralivi și nesiguri, potrivit portretului robot realizat mai zilele trecute de Ilie Merce?
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
Nina Cassian. Ci vom insista mai departe pe raporturile d-sale similierotice cu Partidul, în cadrul cărora alternează (ori intră în sonor impact) timpii adeziunii pasionale și cei ai rezervei înciudate. Punctul de plecare al criticii actuale adresate comunismului e, să recunoaștem, nu o dată rezonabil, precum observația privitoare la antiintelectualismul endemic al demnitarilor comuniști, începînd cu cei din vîrful piramidei: "înainte de a deveni total sufocantă - Ceaușescu de dimineața pînă seara - se mai perindau și niște seriale: Dallas (Saga a rechinilor capitaliști) sau
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
frivolitate cinică, pentru a nu ne rosti mai drastic? E ca și cum cineva s-ar plînge de gerul iernii în luna august și de canicula verii în luna ianuarie... Și încă o întrebare ne stăruie în minte, în marginea lecturii, să recunoaștem, cursive, într-un fel formal agreabile, a unei cărți izvorîte din condeiul unei scriitoare capabile a seduce verbul așa cum ne încredințează că a sedus cohorte de bărbați. Oare d-sa și-ar putea susține în prezent o ruptură totală cu
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
nici dacă, precum se cere, chelnerii, eventual cu barbeți, apar mai distinși decât cei de pe la mese. Ceea ce mă intrigă este împrejurarea foarte specială a ultimelor săptămâni, de-a lungul cărora o seamă de personalități ale scrisului literar sau gazetăresc au recunoscut a fi fost, într-o epocă a vieții lor, informatori ai Securității. Pe zi ce trece numărul lor sporește, ei devin o categorie specială cu tot mai mulți eminenți aparținători. Afli că X., vajnic adversar al comunismului în cincinalele tranziției
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
de cap, că ceva trebuie să o fi determinat. Ceva, desigur, pornind de la mine. Și mă chemam în fața unui tribunal al conștiinței. Dar ce anume? Lucrurile s-au schimbat cumva de curând, de când persoane de certă notorietate din domeniile amintite recunosc cu brio a fi făcut poliție politică și anume cu documente în toată regula. Pe unii dintrînșii îi cunosc personal, le-am admirat fie erudiția, personalitatea în general, talentul, onestitatea. Caracterul. Ei sunt acum într-un număr și într-o
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
ani, acea primăvară... Vara: "flăcăul ajunsese bărbat." Viața cu anotimpurile e a lui, cel părăsit de Kaina. Viață care trece, în plină încordare-acordare a unui om cu o vioară. Se duce înainte pe note și sfîrșește într-un amestec - să recunoaștem, destul de greu de recitit - de dulceag și melancolic, cum e, de obicei, filosofia tocmită pe metafore. O poveste (aproape incredibilă, firește, cu tempo-ul ei, de la idilă piano la recviem) de lume senină, în care nici măcar drama n-are ascuțimea
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
lipsită de vreo finalitate practică. Cum arată criticul literar ideal? În urmă cu douăzeci de ani, Mircea Martin îi schița portretul din câteva linii: "...aș admira mult pe criticul care ar avea tăria să nu-și principializeze particularitățile, să-și recunoască defectele constitutive, să-și depășească prejudecățile atunci când o operă literară autentică i-o cere. La noi, Lovinescu a fost mai aproape decât alții de un asemenea ideal". Iată o definiție la care se poate subscrie și astăzi fără nici un fel
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
lipsită de vreo finalitate practică. Cum arată criticul literar ideal? În urmă cu douăzeci de ani, Mircea Martin îi schița portretul din câteva linii: "...aș admira mult pe criticul care ar avea tăria să nu-și principializeze particularitățile, să-și recunoască defectele constitutive, să-și depășească prejudecățile atunci când o operă literară autentică i-o cere. La noi, Lovinescu a fost mai aproape decât alții de un asemenea ideal". Iată o definiție la care se poate subscrie și astăzi fără nici un fel
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
comentează Hagen Schulze 18 această concepție: "națiunile sunt entități spirituale, comunități care există atâta vreme cât există și în mințile și inimile oamenilor și care se sting când nu mai sunt gândite și dorite; națiunea se întemeiază pe conștiința națională. Ea își recunoaște identitatea în istoria, gloria și sacrificiile comune - fapt la care trebuie să adăugăm că o istorie comună este de regulă doar într-o anumită măsură reală, fiind mai degrabă o istorie imaginata, construită". În aceeași direcție putem aminti definiția națiunii
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
sunt entități absolute, dar rămân repere ale existenței mele atunci cand prima nu este redusă la etnie iar celei de-a doua nu i se uită caracterul de convenție. Ele sunt două modalități în care omul ultimelor două secole s-a recunoscut". Pătrunderea ideii naționale în conștiința maselor a făcut ca națiunea și democrația să devină "fete ale aceleiași monede", statul națiune dovedindu-se a fi "atât un cadru adecvat epocii respective, cât și o garanție de democrației și a sistemului parlamentar
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Faptele lui Petru) și 3) cele 13 codice găsite în decembrie 1945 la Nag Hammadi, aflate astăzi în proprietatea muzeului copt din Cairo. În ciuda dificultății de care se izbește încercarea de a da gnosticismului o definiție precisă, o trăsătură distinctivă recunoscută de specialiști se regăsește chiar în termenul din care se trage numele curentului: gnosis. Se poate considera drept gnostic orice credincios care are convingerea că misterul divin poate fi descifrat printr-o cunoaștere inițiatică, printr-o gnoză aparte înzestrată cu
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
Cunoașterea e garanția salvării credinciosului din această lume coruptă, a cărei istorie se află în întregime sub stăpînirea Diavolului. În fața unei asemenea trăsături distinctive, prima reacție nu va fi aceea de a condamna gnosticii ca fiind eretici, ci de a recunoaște că aproape tot ce mișcă astăzi în domeniul cunoașterii umane este de natură gnostică. Toți suntem gnostici fără să o știm. E grăitor în această privință un citat din cartea lui Culianu: "Pe vremuri credeam că gnosticismul e un fenomen
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
Ana Pantea Îtâlnirea erudiției cu angajamentul în viața publică este semnul distinctiv al unui intelectual veritabil. Pentru un autor capabil de o asemenea performanță, scrisul devine o obligație morală față de semeni. Jürgen Habermas este recunoscut pe plan internațional ca unul dintre cei mai importanți filosofi implicați în soluționarea problemelor teoretice și practice cu care se confruntă societatea contemporană. Tot astfel, Andrei Marga, prin opera filosofică de primă mărime și prin acțiunile de reformare a instituțiilor
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
are nici un motiv să le închidă ușa în nas. Ei rămîn ortodocși, contabilizabili ca atare și la viitorul recensămînt. Dacă, în schimb, statul admite să-i căsătorească, Biserica Ortodoxă ori ia decizia să-i cunune și religios, ori nu le recunoaște căsătoria și atunci trebuie să-i șteargă de pe listele sale. O eventuală legiferare a relației dintre homosexuali ar putea avea însă efecte imprevizibile chiar și printre acei slujitori ai bisericii care au probleme cu opțiunile lor sexuale. În mănăstiri, izbucnesc
Crucea contondentă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10564_a_11889]