2,274 matches
-
suferite de alimentele introduse în gură. Începând cu prehensiunea, act conștient, și continuând cu masticația și insalivația, în cavitatea bucală au loc formarea voluntară și pregătirea bolului alimentar ce va ajunge în stomac prin actul deglutiției. Secreția salivară reglată pe cale reflexă participă atât la formarea bolului alimentar în timpul masticației, cât și la hidroliza enzimatică a amidonului, ca fenomen chimic ce întregește manifestările mecanice ale digestiei bucale. II.4.2.1. Saliva este produsul de secreție al celor trei perechi de glande
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
amidonul până la stadiul de maltoză; - secreția salivară prezintă proprietăți bactericide; - reprezintă o cale de eliminare a unor substanțe toxice, microorganisme și uree. II.4.2.2. Reglarea secreției salivare. Secreția salivară este subordonată impulsurilor nervoase vegetative plecate de la nivelul centrilor reflecși din protuberanță și bulb (fig. 105). Glandele salivare sunt lipsite de control umoral, dar unii hormoni pot influența funcționalitatea acestora. Secreția poate fi stimulată pe căile: - reflexă, prin stimularea mecanică a receptorilor tactili sau prin stimularea chimică a receptorilor gustativi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secreției salivare. Secreția salivară este subordonată impulsurilor nervoase vegetative plecate de la nivelul centrilor reflecși din protuberanță și bulb (fig. 105). Glandele salivare sunt lipsite de control umoral, dar unii hormoni pot influența funcționalitatea acestora. Secreția poate fi stimulată pe căile: - reflexă, prin stimularea mecanică a receptorilor tactili sau prin stimularea chimică a receptorilor gustativi din mucoasa bucală și cea linguală; - asociată, prin activitatea musculaturii masticatorii și a deglutiției; - psihică, prin vederea, mirosirea sau aducerea aminte a alimentelor; - umorală, directă asupra centrilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mecanică a receptorilor tactili sau prin stimularea chimică a receptorilor gustativi din mucoasa bucală și cea linguală; - asociată, prin activitatea musculaturii masticatorii și a deglutiției; - psihică, prin vederea, mirosirea sau aducerea aminte a alimentelor; - umorală, directă asupra centrilor salivari. Arcurile reflexe excitosecretoare salivare sunt constituite de: - căile aferente senzitive, reprezentate de ramurile nervilor lingual, glosofaringian și vag; - centrii salivari din substanța reticulată de la nivelul joncțiunii dintre bulb și protuberantă; - căile aferente secretoare, care se împart pentru următoarele glande astfel: • glanda parotidă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
efectelor concertate ale celor două inervații, nu în sens antagonist, ci complementar. Substanțele parasimpatomimetice (acetilcolina) și cele parasimpatotrope (pilocarpina) măresc secreția salivară, în timp ce parasimpatoliticele (atropină), o reduc. Declanșarea secreției salivare se realizează prin trei mecanisme principale: a) Secreția prin mecanism reflex necondiționat, care este cea mai importantă. Mișcarea maxilarelor în timpul masticației, mobilizarea corpilor străini în gură, contactul mucoasei bucale și a celei linguale cu substanțe pulverulente insipide sau alimente sapide, cu produse acide sau amare, declanșează o salivație a cărei intensitate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
străini în gură, contactul mucoasei bucale și a celei linguale cu substanțe pulverulente insipide sau alimente sapide, cu produse acide sau amare, declanșează o salivație a cărei intensitate se adaptează cantitativ și calitativ la condițiile care au provocat-o. Secreția reflex necondiționată este declanșată de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi și tactili. Actul masticației contribuie la întreținerea secreției salivare. Există, de asemenea, reflexe esofago-salivare și gastro-salivare determinate de distensia esofagului și stomacului (sialoreea din aerofagie) și ale căror căi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
salivație a cărei intensitate se adaptează cantitativ și calitativ la condițiile care au provocat-o. Secreția reflex necondiționată este declanșată de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi și tactili. Actul masticației contribuie la întreținerea secreției salivare. Există, de asemenea, reflexe esofago-salivare și gastro-salivare determinate de distensia esofagului și stomacului (sialoreea din aerofagie) și ale căror căi aferente sunt fie nervii pneumogastrici, fie sistemul simpatic. Calea eferentă excitosecretorie este reprezentată de fibrele parasimpatice ale corzii timpanului pentru glandele submaxilară și sublinguală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dorsale superioare prin rădăcinile anterioare ale D1-D6. Acestea se articulează sinaptic în ganglionul cervical superior pentru ca apoi să se distribuie parenchimului glandular pe calea plexurilor perivasculare. Făcând excepție de la antagonismul simpatico-parasimpatic clasic, cele două căi eferente se completează, activând secreția reflexă salivară. Aceasta se adaptează calitativ și cantitativ după circumstanțe și diverșii factori declanșatori (contactul cu corpi străini, alimente uscate, acide, amare etc.). Excitațiile nociceptive, cum sunt cele plecate de la capătul central al nervului sciatic sau splanhnic, determină, de asemenea, o
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Aceasta se adaptează calitativ și cantitativ după circumstanțe și diverșii factori declanșatori (contactul cu corpi străini, alimente uscate, acide, amare etc.). Excitațiile nociceptive, cum sunt cele plecate de la capătul central al nervului sciatic sau splanhnic, determină, de asemenea, o salivație reflexă. b) Secreția prin mecanism reflex condiționat realizată experimental la animale și om. La câinele, purtător al unei fistule permanente a canalului Wharton, de exemplu, aplicarea câtorva picături de acid acetic diluat ca excitant necondiționat, determină o scurgere abundentă de salivă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cantitativ după circumstanțe și diverșii factori declanșatori (contactul cu corpi străini, alimente uscate, acide, amare etc.). Excitațiile nociceptive, cum sunt cele plecate de la capătul central al nervului sciatic sau splanhnic, determină, de asemenea, o salivație reflexă. b) Secreția prin mecanism reflex condiționat realizată experimental la animale și om. La câinele, purtător al unei fistule permanente a canalului Wharton, de exemplu, aplicarea câtorva picături de acid acetic diluat ca excitant necondiționat, determină o scurgere abundentă de salivă apoasă. Dacă se colorează soluția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale dinților, iar cu ajutorul salivei se realizează constituirea bolului alimentar. Introducerea alimentelor în gură declanșează reflexele bulboprotuberanțiale de masticație și salivație prin mecanismul excitării receptorilor sensibilității gustative, tactile și proprioceptive de la nivelul mucoasei și musculaturii bucale. Căile aferente ale acestor reflexe sunt reprezentate de filetele senzitive ale corzii timpanului și glosofaringianului în cazul receptorilor gustativi și ale trigemenului pentru sensibilitatea tactilă și proprioceptivă. Dacă la nivel periferic aceste căi sunt distincte, la nivelul releului talamic și zonei de proiecție corticală, ele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prehensiunea alimentelor și masticația. Centrii corticali nu sunt însă indispensabili. La iepuri cu centrii corticali distruși, Bremer (1923) constată existența a trei tipuri de reflexe de masticație: de ronțăire, masticație verticală și masticație orizontală. Acestea depind de locul de stimulare reflexă, mergând dinainte îndărăt, de la nivelul mucoasei incisivilor spre zona receptoare din jurul molarilor. Centrii superiori intervin ca facilitatori ai mecanismului reflex de bază, bulboprotuberanțial. Prezența bolului alimentar în gură determină inhibiția reflexă a mușchilor masticatori, permițând căderea mandibulei. La rândul său
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și masticație orizontală. Acestea depind de locul de stimulare reflexă, mergând dinainte îndărăt, de la nivelul mucoasei incisivilor spre zona receptoare din jurul molarilor. Centrii superiori intervin ca facilitatori ai mecanismului reflex de bază, bulboprotuberanțial. Prezența bolului alimentar în gură determină inhibiția reflexă a mușchilor masticatori, permițând căderea mandibulei. La rândul său, coborârea mandibulei stimulează receptorii de întindere de la nivelul tendoanelor și mușchilor feței, declanșând contracția reflexă a acestora. Sensibilitatea proprioceptivă a maseterului, de exemplu, constituie baza de plecare a unui reflex miotatic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intervin ca facilitatori ai mecanismului reflex de bază, bulboprotuberanțial. Prezența bolului alimentar în gură determină inhibiția reflexă a mușchilor masticatori, permițând căderea mandibulei. La rândul său, coborârea mandibulei stimulează receptorii de întindere de la nivelul tendoanelor și mușchilor feței, declanșând contracția reflexă a acestora. Sensibilitatea proprioceptivă a maseterului, de exemplu, constituie baza de plecare a unui reflex miotatic, monosinaptic (Huguelin și Bonvallet, 1957). Aplicarea unui stimul unic pe limbă provoacă, de asemenea, căderea mandibulei (reflex linguomaxilar). Masticația, ca act reflex, rezultă așadar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
declanșând contracția reflexă a acestora. Sensibilitatea proprioceptivă a maseterului, de exemplu, constituie baza de plecare a unui reflex miotatic, monosinaptic (Huguelin și Bonvallet, 1957). Aplicarea unui stimul unic pe limbă provoacă, de asemenea, căderea mandibulei (reflex linguomaxilar). Masticația, ca act reflex, rezultă așadar din alternanța reflexelor de coborâre și ridicare a mandibulei, cu participarea căilor aferente și eferente ale trigemenului, hipoglosului și glosofaringianului. Componenta reflexă este subordonată influențelor centrale reticulare, hipotalamice, limbice și corticale cu rol deosebit în corelarea funcției masticatorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Aplicarea unui stimul unic pe limbă provoacă, de asemenea, căderea mandibulei (reflex linguomaxilar). Masticația, ca act reflex, rezultă așadar din alternanța reflexelor de coborâre și ridicare a mandibulei, cu participarea căilor aferente și eferente ale trigemenului, hipoglosului și glosofaringianului. Componenta reflexă este subordonată influențelor centrale reticulare, hipotalamice, limbice și corticale cu rol deosebit în corelarea funcției masticatorii cu celelalte manifestări digestive. II.4.3.2. Deglutiția este fenomenul mecanic prin care substanțele alimentare sunt deplasate din gură în stomac. El se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
trec din esofag în stomac în intervalul scurt al undei primare, distensia esofagiană constituie factorul de declanșare a undelor peristaltice secundare. Acestea vor continua din sus în jos până la golirea esofagului. Spre deosebire de unda peristaltică primară care este indusă de excitarea reflexă a zonei sensibile faringiene, cu participarea căilor aferente și eferente vagale, undele secundare rezultă din distensia musculaturii netede de la nivelul celor 2/3 inferioare ale esofagului. Progresiunea undelor este controlată de nervii simpaticoparasimpatici. În timp ce fibrele vagale stimulează peristaltica și relaxează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatic exercită efecte inverse, de inhibare a peristaltismului gastric și de tonifiere a sfincterului piloric. Deschiderea intermitentă a pilorului se realizează astfel sub controlul balansat al celor două sisteme, simpaticul menținând orificiul închis atât timp cât parasimpaticul nu impune evacuarea. La mecanismul reflex, dependent de aciditatea chimului gastric, se adaugă înfrângerea rezistenței sfincterului piloric de către contractilitatea maximă a stomacului. Contracțiile peristaltice și evacuarea ritmică persistă după denervare completă gastrică, demonstrând existența unei reglări periferice prin reflexe intramurale scurte generate de sistemul nervos enteric
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lungi, de asociație, centrale și intercentrale, ale căror căi eferente sunt reprezentate de nervii simpatici și parasimpatici. De fiecare dată când chimul gastric ajunge în duoden, distensia acestuia declanșează un reflex enterogastric, care inhibă peristaltismul antral, limitând evacuarea. Căile arcului reflex sunt formate de fibrele aferente și eferente vagale, subordonate centrului gastrosecretor bulbar. Reflexul este declanșat atât de distensia duodenului și aciditatea excesivă a chimului, cât și de hipo- sau hiperosmolaritatea acestuia. Intestinul poate inhiba peristaltismul antral și prin eliberarea din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
său în fundul stomacului devenit aton, dublată de deschiderea cardiei, contracția diafragmului și musculaturii abdominale. Comprimând stomacul relaxat, mușchii presei abdominale determină expulzarea conținutului prin esofagul relaxat. Voma se însoțește și de modificări respiratorii reprezentate de inspir profund, urmat de oprirea reflexă a respirației. Laringele este adus înainte, glota se închide și vălul palatului se ridică, protejând căile respiratorii. În plus, apar greață, sialoree, sudori reci, slăbiciune, tahicardie și paloare. Unde antiperistaltice se remarcă numai în regurgitațiile sugarului. Centrul vomei se găsește
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vecinătatea centrilor salivari, respiratori și vasomotori. Impulsurile motorii sunt transmise la periferie pe calea nervilor cranieni V, VII, IX, X și XII, iar la diafragm și mușchii abdominali prin nervii spinali. Excitarea centrului vomei poate fi realizată fie prin mecanism reflex, ca urmare a iritației filetelor senzitive din faringe, stomac, apendice, colecist, miocard, uter sau labirint, fie prin mecanism direct central, de natură compresivă, psihică sau medicamentoasă (apomorfină, emetină, glucozide etc.) (fig. 110). . II.4.5. REGLAREA SECREȚIEI GASTRICE Fenomenele chimice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
modifică secreția de mucus în funcție de necesități. Reglarea și adaptarea activității secretorii a stomacului se realizează pe cale nervoasă și hormonală. Mecanismele nervoase ale secreției gastrice sunt similare cu cele care reglează secreția salivară. Ca și aceasta, secreția gastrică este stimulată pe cale reflexă. Pneumogastricul fiind nervul secretor, dubla vagotomie reduce secreția de suc gastric, în timp ce stimularea capătului său periferic declanșează o secreție abundentă, acidă și cu putere peptică mare. Excitarea splanhnicului provoacă efecte inverse, inhibitorii, exceptând secreția de mucus a glandelor pilorice, care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cec. În mod normal, acest sfincter este închis, dar undele peristaltice din porțiunea terminală a ileonului produc relaxarea sfincterului și mici cantități din chim trec în cec. De asemenea, distensia ileonului terminal relaxează reflex sfincterul. În schimb, distensia cecului produce contracția acestui sfincter, prevenind golirea suplimentară a ileonului. În condiții normale, sfincterul ileo-cecal permite chimului ileal să pătrundă în colon, astfel încât să poată avea loc procesele de absorbție a apei și a sării la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mecanice intestinale segmentare stă activitatea miogenă spontană a însăși fibrelor musculare netede. Ea este dependentă numai de factori metabolici în condițiile absenței reglării nervoase și umorale (condiții experimentale) și influențată, modulată și reglată neuro-umoral în condiții fiziologice. Reglarea nervoasă este reflexă și se realizează prin inervația intrinsecă și extrinsecă. Reglarea locală intrinsecă asigură îndeosebi mișcările peristaltice, fapt dovedit de persistența acestora în condițiile denervării extrinseci vago-simpatice. Undele peristaltice sunt declanșate îndeosebi de plexurile Auerbach, ai căror receptori se găsesc în mucoasă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a administrării sării de aur a tioglucozei, ce distruge toxic acești neuroni glucocaptatori. II.4.10.2. Alte mecanisme reglatoare ale comportamentului alimentar La producerea reacțiilor complexe din cadrul comportamentului alimentar, o participare deosebit de importantă o are motivația psihoafectivă de origine reflexă cortico-subcorticală, al cărei substrat material este reprezentat de o serie de formațiuni nervoase, căi și neurosecreții. Din asocierea și întrepătrunderea acestora rezultă un șir de senzații și reacții neurovegetative, la baza cărora stau fenomene complexe de integrare diencefalo-rinencefalică, descifrate în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]