2,285 matches
-
acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, prin fenomenul de hiperpnee de cauză hipoxică și prin creșterea secreției de catecolamine din medulosuprarenală. Reflexul chemoreceptor ar putea fi implicat în undele Mayer (25-50 mHz) observate în hipotensiune. Reflexul voloreceptor Reflexul voloreceptor se bazează pe receptori de presiune joasă (de întindere), care sunt localizați în atrii și arterele pulmonare și detectează nivelul tensiunii parietale pentru a regla presiunea venoasă și returul venos. Receptorii atriali sunt de tip A, ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, prin fenomenul de hiperpnee de cauză hipoxică și prin creșterea secreției de catecolamine din medulosuprarenală. Reflexul chemoreceptor ar putea fi implicat în undele Mayer (25-50 mHz) observate în hipotensiune. Reflexul voloreceptor Reflexul voloreceptor se bazează pe receptori de presiune joasă (de întindere), care sunt localizați în atrii și arterele pulmonare și detectează nivelul tensiunii parietale pentru a regla presiunea venoasă și returul venos. Receptorii atriali sunt de tip A, ce descarcă mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
secreției de ACTH și ADH. Diureza crescută ce rezultă permite reducerea distensiei venoase. Fenomenul Bainbridge Controlul atrial al frecventei cardiace (Bainbridge) include o componentă directă locală, reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice în caz de prelungire (3-10 min). In cursul răspunsului ischemic central, reflexul baroreceptor activat determină bradicardie. Când aerul inspirat este bogat în CO2 vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic central contracarează chiar și vasodilația directă produsă de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
central contracarează chiar și vasodilația directă produsă de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un reflex vagal ce produce bradicardie, hipotensiune și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale Controlul rapid al presiunii arteriale se realizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale Controlul rapid al presiunii arteriale se realizează în special prin reflex baroreceptor, care este mai sensibil față de modificări decât față de valoarea propriu zisă a presiunii arteriale și se resetează rapid. In general orice mecanisme nervoase de control presional sunt eficace pe termen scurt și mediu. Pe termen mediu și mai ales
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fără exces de sare, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permitând re echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. In efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină pierdere de apă și sodiu, deci hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este bine compensată prin ingestie de apă, deoarece setea și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
vizibilă la nivelul pielii. Răspunsul simpatic în circulația cutanată este constricția; ne-existând inervație cunoscută cu efect opus, vasodilatația pare a fi simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
parasimpatică produce constricție bronșică. O scădere a PCO2 alveolar are ca rezultat hiperventilație sau o reducere locală a fluxului sanguin pulmonar care, de asemenea, produce bronhoconstricție, probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a căilor aeriene. Ei sunt activați (descarcă impulsuri) ca răspuns la distensia plămânului și activitatea lor este susținută când plămânul este umplut cu aer (prezintă o adaptare redusă). Impulsurile merg pe calea nervului vag prin fibre groase mielinizate. Principalul efect reflex al stimulării acestor receptori este reducerea frecvenței respiratorii ca urmare a unei creșteri a duratei expirului (reflexul Hering-Breuer, fig. 77). Umplerea cu aer a plămânului are tendința de a inhiba activitatea mușchilor inspiratori și invers, golirea de aer a plămânului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să apară spasmul laringeal. 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației Impulsurile provenite de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a mușchilor respiratori, în special în cursul somnului (de exemplu, mușchii toracici încearcă să realizeze inspirul pe când mușchii abdominali realizează expirul). Aceasta poate fi o cauză a morții subite la copil. 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii Mecanismele reflexe având substratul morfo funcțional reflex descris mai sus sunt utilizate în primul rând în procese complexe de adaptare a ratei de ventilație alveolară la necesitățile organismului privind aportul de O2 și eliminarea de CO2, dar pot fi integrate într-o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cronică de bioxid de carbon, pH-ul LCR are o valoare aproape de normal în ciuda pCO2 crescut. Scăderea pH-ului sanguin este aproape integral compensată prin mecanisme renale, ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic. Nu are nici o acțiune asupra chemoreceptorilor centrali; în absența funcției normale a chemoreceptorilor periferici hipoxemia deprimă ventilația. Hipoxemia prelungită poate însă duce la acidoză cerebrală ușoară, care va
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică a receptorilor parasimpatici. Aceasta va produce trecerea prin colul vezical a urinei, propulsată de presiunea internă generată de contracția reflexă a detrusorului la care se adaugă și presiunea abdominală (fig. 119). Relaxarea adaptativă (prin plasticitate), reprezintă capacitatea vezicii urinare a-și mări volumul fără a crește presiunea interioară (în limite fiziologice). Acest fenomen permite umplerea vezicii până aproape de capacitatea maximă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
-l să piardă, prin perpetuarea comenzii, ceea ce el are deja: libertatea. Pentru că obosește și renunță, cel care caută se transformă în „cel mereu supus“ și îl constrânge pe cel puternic să perpetueze comanda. Supunerea devine reflex al supunerii și comanda reflex al comenzii. Supunerea care a uitat că e supunere în vederea eliberării a indus celui puternic uitarea comenzii puse în slujba libertății. Agentul puterii pervertite nu face decât să slujească uitarea căutării. Dar uitarea căutării este vina celui ce rămâne mereu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
articulația umărului, datorită unei îngroșări a capsulei articulare care aderă strâns la capul humeral. Videoscopia articulară indică o micșorare a spațiului articular gleno-humeral. Când la capsulita umărului se adaugă tumefierea dureroasă a mâinii, însoțită de tulburări vasomotorii („sindromul distrofiei simpatice reflexe”), vorbim de „sindromul umăr-mână”(12). După o evoluție de câteva săptămâni, în regiunea afectată pielea prezintă semne de atrofie, în special datorită scăderii sau topirii țesutului subcutanat, care permite punerea în evidență a reliefului tendoanelor contracturate. La examenul tomodensitometric al
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
până în 1931, anul morții sale (9, 10). Facultatea de Medicină din București 1901 - Gheorghe Marinescu (1863-1938) , fondator al Școlii Române de Neurologie, a abordat în mai multe rânduri probleme legate de complicațiile nervoase ale diabetului zaharat. A emis teoria „troficității reflexe”, care are o largă aplicare în patologia „piciorului diabetic”. În 1901, publică „Alterațiuni în nervii periferici și în mod secundar în celulele coarnelor anterioare ale măduvei în caz de diabet. Pseudostepaj” (Spitalul 21: 12, 321). În 1909, publică la Paris
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
uterului și cervixului, care ajung la nivelul măduvei spinării, iar de aici la nivelul hipotalamusului și a scoarței cerebrale ( BOGDAN AL. și col. 1981, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991). S-a constatat că, parturiția poate fi realizată în mod reflex, în conditii normale la animale, care au suferit secționarea măduvei spinării la limita toraco-lombară, întrerupându-se legătura cu centrii nervoși. Diferite investigații au indicat că parturiția poate avea loc și la animale narcotizate (PINTEA, V., MANTA, D.A., COTRUȚ, M., 1982
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sistată. Cu alte cuvinte, estrogenii sensibilizează, iar progesteronul desensibilizează celulele musculare ale uterului față de ocitocină. Ocitocina ajută pe calea hipotalamusului la eliberarea de gonadotropine, astfel încât, potențează eliberarea LH-ului în timpul ovulației la vacă. Eliberarea ocitocinei se realizează, în principal, pe cale reflexă. Excitațiile de la nivelul mamelei în timpul suptului sau mulsului, excitațiile cervico-uterine din timpul parturiției, precum și excitațiile mecanice ale uterului, cervixului și clitorisului (masajul) constituie factorii cei mai importanți care induc eliberarea ocitocinei. Dilatarea căilor genitale (vagin și cervix) produce contracții uterine
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de mediatori, molecule biologic - active, care induc și întrețin reacția inflamatorie. - Stadiul vascular este caracterizat prin fenomene active ale microcirculației, care permit modularea fluxului sanguin în zona afectată. Într-o primă fază, la nivelul vaselor are loc o vasoconstricție arterială reflexa ca răspuns direct al mușchilor netezi arteriolari. Este urmată rapid de vasodilatație și creșterea cantității de sânge în teritoriul afectat. Aceste modificări sunt sub dependența a numeroși mediatori, în primul rând histamina și serotonină (5-hidroxi-triptaminaă secretata de granulocitele bazofile, mastocite
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
prezent și în titlul cărții sale, Cinci fețe ale modernității, nu include simbolismul printre celelalte cinci: modernismul, kitschul, decadentismul, avangardismul, postmodernismul. Mai mult, simbolismul și decadentismul constituie fețe ale aceleiași modernități, și într-un complicat joc de oglinzi, schimbă permanent reflexe ale unuia în mediul specular al celuilalt. Reformulând, prin ele se reflectă o anumită vârstă a modernității, o anumită etapă a ei, care se separă de altele printr-o formă specifică de sensibilitate. Două incoveniente se ivesc numaidecât cu acești
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dumneavoastră 39 CAPITOLUL 2 Ghidul pas cu pas pentru studiul hărților reflexologiei palmare 41 Reflexologia palmară este ușor de folosit 41 Explicarea hărții zonelor de energie 48 Analiza hărții zonale 48 Diviziunile corpului și ale palmei 49 Ghidul hărții punctelor reflexe ale palmei 50 Prezentarea pe scurt a hărților 51 CAPITOLUL 3 Tehnici simple de reflexologie palmară 53 Câteva repere pentru folosirea tehnicilor reflexogene 54 Acțiunea degetului mare asupra punctelor de presiune 54 Acțiunea celorlalte degete asupra punctelor de presiune 57
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
aplicată presiunea 61 Cât timp trebuie să aplicați presiunea 62 Care sunt punctele pe care trebuie să le stimulați 62 Practica duce la performanță 63 CAPITOLUL 4 Cum acționăm asupra punctelor de presiune din palme și degete 65 Manipularea punctelor reflexe din degete 65 Masarea pieliței dintre degete 68 Tehnici ușoare de localizare a punctelor reflexe din palmă 71 Stimularea punctelor reflexe de pe dosul palmei 73 Anumite puncte de presiune ar putea fi greu de localizat 74 Darul naturii de a
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
trebuie să le stimulați 62 Practica duce la performanță 63 CAPITOLUL 4 Cum acționăm asupra punctelor de presiune din palme și degete 65 Manipularea punctelor reflexe din degete 65 Masarea pieliței dintre degete 68 Tehnici ușoare de localizare a punctelor reflexe din palmă 71 Stimularea punctelor reflexe de pe dosul palmei 73 Anumite puncte de presiune ar putea fi greu de localizat 74 Darul naturii de a alina durerea 74 CAPITOLUL 5 Cum să folosim instrumentele ajutătoare la domiciliu pentru calmarea durerii
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]