3,182 matches
-
de a instaura, prin cuvânt, prin metaforă, primatul purității sufletești într-o lume asaltată de clișee și impostură.Confesivă în datele ei primordiale, poezia Vasilicăi Ilie nu-și refuză, totuși, o anumită tentație a problematizării, nefiindu-i deloc străină dimensiunea reflexivă. Volumul "Reflecții" prefigurează, fără îndoială, un prag matur al poeziei Vasilicăi Ilie, anticipând un traseu liric în care esențializarea temelor, grefată pe o imagistică originală, anunță iminente surprize viitoare. Geo Galetaru
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
puse în două terezii opuse - limba arată drept la mijloc. Orice impresi[e]* din afară cade însă într-una din terezii a = a [plus] x. Numaidecât x caută scapare din ecuație, fie în țipăt, fie în vorbă, fie în gândire reflexivă. X devine agentul unei mașini intercalate. [ECHILIBRU ȘI PLICTIS] 2275B Er hat sich abgehaspelt - s-a dăpănat și se redeapănă. Aci e misterul pentru [care] un autor - foarte interesant la început - devine neinteresant mai târziu. Ajungem a cunoaște unul câte
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să-și învețe urmașii, să nu repete greșelile sale! Dar se poate? Nu este totul rotund ca o picătură? - Sfârșit - Un timp iremediabil Departe de noul val, experiența autorului dă dovadă în acest volum de debut, în mod cu totul reflexiv de cea mai bună școală specifică deja unei mitologii mai mult decât personale. Secvențe ale trecerii, în mod absolut hemografic, prin viață, găsim în cele optsprezece povestiri, dacă am numărat bine și unilateral, înainte de orice, pregnante, profunde și extraordinare. Cartea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ritualul stingerii cositorului) se realizează într-un întreg context gestual. Din acest motiv femeia care toarnă cositorul este surprinsă în întregime, împreună cu obiectele pe care le folosește în mediul său, și nu fragmentar. Cadrajul de bază al unor tehnici corporale reflexive poate varia, în funcție de desfășurarea acțiunii. Astfel, imaginea corpului poate fi întreagă, în plan apropiat (de exemplu, momentul ducerii mâinii la gură sau la tâmplă). În acest caz imaginea poate să cuprindă chipul persoanei și activitatea reflexivă a acesteia. Un alt
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
al unor tehnici corporale reflexive poate varia, în funcție de desfășurarea acțiunii. Astfel, imaginea corpului poate fi întreagă, în plan apropiat (de exemplu, momentul ducerii mâinii la gură sau la tâmplă). În acest caz imaginea poate să cuprindă chipul persoanei și activitatea reflexivă a acesteia. Un alt tip de imagine poate fi crearea unui prim-plan al activității propriu-zise (acest cadraj apare atunci când ne concentrăm pe însăși activitatea reflexivă). Putem avea însă și o imagine fragmentară sau în decupaj (prezentarea anumitor posturi ale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau la tâmplă). În acest caz imaginea poate să cuprindă chipul persoanei și activitatea reflexivă a acesteia. Un alt tip de imagine poate fi crearea unui prim-plan al activității propriu-zise (acest cadraj apare atunci când ne concentrăm pe însăși activitatea reflexivă). Putem avea însă și o imagine fragmentară sau în decupaj (prezentarea anumitor posturi ale unor segmente ale corpului, făcând abstracție de imaginea întregului de exemplu, se surprinde numai imaginea mâinii și a gurii). Aceste maniere de observare și surprindere pot
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unghiul de bază al filmării, el se situează perpendicular pe axa de acțiune a corpului uman. Mai poate să înconjure corpul uman doar în cazul în care elementul corporal nu efectuează mișcări de rotație. Dacă în cazul unei activități corporale reflexive putem realiza o prezentare fragmentară a corpului, acest neajuns poate fi compensat de unghiul de bază. Operatorul-observator trebuie să se poziționeze față de agentul observației în așa manieră încât să sugereze unitatea corpului, indiferent de distanța la care se află. Cadrul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau imagini video-live ale mitingurilor electorale din țară, ținând cont de faptul că utilizatorii, rareori, citesc manifestele politice sau programele ideologice. Contrastând cu spiritul neîngrădit al site-ului, transformat în forum de discuții, stilul puternic orientat este evidențiat prin forme reflexive și personale ale discursului, precum programul "Viziunea mea". Sloganul de campanie, "Băsescu pentru România", nu mai este la fel de percutant că sloganul din 2004, "Să trăiți bine!", caracteristic pentru stilul băsescian, putând fi considerat o parafrazare a primei părți din sloganul
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
a sprijinit, precum și promovarea implicării participative. Analiza discursului lui Traian Băsescu a arătat că și-a prezentat platformă politică fără a furniza informații personale despre el însuși, desi limbajul lui a fost constant personalizat (de exemplu: "Viziunea mea") la modul reflexiv, persoana I, singular, alternând cu persoana I plural pentru ideea asocierii cu poporul (exemplu: "să facem", "să vedem", "avem"), subliniind intenția asumată de a spori angajamentul utilizatorului prin personalizarea discursului și substituirea identității personale cu persoana publică a candidatului Băsescu
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
-și manipula propriul comportament...", iar Fingarette (1969:1) identifică "enorma capacitate a omului de a se auto-înșela", ca una din caracteristicile de bază ale ființei umane. Snyder și Higgins (1990:216) se referă la "un public interior", însă acest angajament reflexiv este rareori o discuție pașnică; Raphael Demos (1960:588) vorbește despre "conflictul interior" (cf. Greenwald 1988). Fingarette postulează nu atît un dialog, cît un duet silențios, în care două sau mai multe părți ale personalității evită să comunice între ele
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pot fi interpretate și înțelese doar făcând referință la un cadru conceptual. Teoria relațiilor internaționale ne furnizează o alegere în privința unor astfel de cadre. Procesul teoretizării este de asemenea obiect de dispută și, după cum insistă și Bull, examinarea critică și reflexivă este întotdeauna necesară. Gellner (1974:175) întreabă dacă este posibil sau dacă are sens să se facă distincția între "o lume a faptelor și un domeniu cognitiv al teoriei, care ordonează și dă sens în mod retrospectiv (sublinierea autorilor) datelor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este "efortul de a înțelege dinamica istorică ce a generat condițiile în care s-au născut aceste întrebări". În mod similar, Bohman (2002: 503) propune o formă de reflectivitate teoretică bazată pe "perspectiva unui participant critic-reflexiv". Prin adoptarea acestor atitudini reflexive, teoria critică este mai degrabă o încercare metateoretică de a examina cum sunt situate teoriile în ordinile sociale și politice predominante, cum afectează această situare teoretizarea, și, cel mai important, posibilitățile de a teoretiza într-o manieră care contestă nedreptățile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de studiu în favoarea realiștilor și instituționaliștilor neoliberali. Această agendă nu trebuie să ia o formă raționalistă, ci, în consonanță cu obiectivele reconstructive ale feminismului, cere studii empirice conduse de teorie și teorii normative mai bine fundamentate empiric, care să exploreze reflexiv și să apere abordările feministe ale Relațiilor Internaționale. Acest capitol a început cu întrebarea "ce este distinctiv la o perspectivă feministă asupra relațiilor internaționale ?". Deși Harding (1987: 258) susține că nu există o metodologie feministă distinctă, pentru că fiecare metodologie poate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Treptat, școlarul mic va înțelege de ce în propoziția Copiii s-au dus la teatru cuvântul s-au se scrie altfel decât în propoziția: Copiii merg la teatru sau la film. În primul caz este vorba de contragerea silabică a pronumelui reflexiv se și alăturarea perfectului compus a verbului a duce, pe când sau din a doua propoziție este cuvântul de legătură Ăconjuncție coordonatoare disjunctivă). Mulți copii, în acest caz particular se orientează asupra prezentării ortogarfice a lui sau probând dacă se poate
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
în dependență de care trebuie tratată și însușită. În ortografia părților de vorbire am avut în obiectiv greșelile tipice săvârșite de elevi în scriere: pluralul substantivelor și adjectivelor cu articol hotărât și nehotărât, ortografia formelor neaccentuate ale pronumelui personal și reflexiv, despărțirea cuvintelor în silabe la sfârșit de rând. Pornind de la constatarea că elevii ajung destul de repede să stabilească o corespondență regulată între foneme și grafeme și de la faptul că încă din perioada primei școlarități își pot da seama de structura
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
verb și pronume. mia spus spunândumi spunândumise a arătat arătându arătându a scris scriindu scriindu Le cer copiilor să dea exemple de propoziții în care să se afle pronumele personal, formă neaccentuată sub următoarele forme: ne, ne-, ne: Ortografia pronumelui reflexiv impune discutarea unor situații asemănătoare cu cele ale pronumelui personal. Formele accentuate se scriu într-un singur cuvânt Ăsie, sieși), iar formele neaccentuate se ortografiază cu liniuță de unire când formează silaba cu un cuvânt. Dispunând de un înalt grad
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
efectiv, demersul din Tudor Arghezi. Discursul polemic se prevalează de ceea ce Tudor Vianu numea cândva "dubla intenție a limbajului": "Cine vorbește "comunică" și "se comunică". O face pentru alții și o face pentru el". Faptul lingvistic era, pentru estetician, deopotrivă "reflexiv" și "tranzitiv", cele două intenții ale limbajului fiind invers proporționale: "Cu cât o manifestare lingvistică este menită să atingă un cerc omenesc mai larg, cu cât crește valoarea ei "tranzitivă", cu atât scade valoarea ei "reflexivă", cu atât se împuținează
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
era, pentru estetician, deopotrivă "reflexiv" și "tranzitiv", cele două intenții ale limbajului fiind invers proporționale: "Cu cât o manifestare lingvistică este menită să atingă un cerc omenesc mai larg, cu cât crește valoarea ei "tranzitivă", cu atât scade valoarea ei "reflexivă", cu atât se împuținează și pălește reflexul vieții interioare care a produs-o". Aplicate lui Arghezi, tezele lui Vianu fac din el un autor care comunică, dar mai ales se comunică. Pentru Arghezi, actul publicistic este totodată și unul literar
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
din urmă cel mai pertinent și aplicat -, autori care vor face considerații valoroase asupra semnificației polemicii, ca realitate social-discursivă, dar și ca act literar). Am aminti, în acest punct al demersului nostru, și o altă abordare, de asemenea meditativ-eseistică și reflexivă asupra polemicii, și anume cea a lui Karel Čapek, mai ales pentru intuiția și luciditatea penetrante cu care "atacă" problematica polemicii contemporane, în cel mai scurt și cuprinzător mod cu putință 31. Textul său poate fi citit ca un avertisment
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
modurile de expresie succesive, a căror înșiruire compune "istoria artei", se înlătură unul pe altul, ci expresia artistă însăși dispare, iar "arta este ceva ce aparține trecutului"*. Nevoile spirituale pe care ea le satisface sunt potolite de ambianța acestei culturi reflexive orientate spre universal, general, rațional. Judecata estetică succede atunci emoției estetice. Odiseea cu sens unic nu este repetabilă, nici istoria artei nu se mai întoarce. În ambele cazuri, ordinea timpurilor funcționează ca judecată de valoare, cronologia este o axiologie. Refolosirea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a conferi obiectivitate științifică, precizez de la bun început că aceasta nu poate fi absolută și nici unică, în sensul impunerii unui standard de obiectivitate și rigoare. Mă refer aici prin atitudine „critică“, pornind de la înțelesul kantian al cuvântului, la gestul reflexiv de interogare cu privire la posibilitățile de înțelegere oferite de orice demers care poartă amprenta personalizată și moștenirea unică a contextului din care crește. Pentru a ilustra sugestiv și plastic imposibilitatea desprinderii de propriul context și, deci, necesitatea gestului critic, voi cita
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pot institui rituri, practici și simboluri care, la rândul lor, pot da naștere unor curente ori tradiții religioase. Noutatea repezentărilor ce survin în relație cu divinul constă în aceea că formele prin care se nasc aceste reprezen tări nu trimit, reflexiv, la ele însele, ci se prezintă din prima clipă ca „vehicule“ ce exprimă realitatea ultimă în mani fe starea ei (pentru noi). Aceste reprezentări, transparente la nivelul semni ficației, oglindesc astfel ceea ce este de neîntru chipat. Sălășluirea în prezență, prin
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
dacă moare, aduce mult rod.“ „Dao este gol ca un vas, / dar folosit, nu poate fi umplut: / o! cât de adânc, / el pare strămoșul / celor zece mii de lucruri.“ Consider că sunt esențiale și necesare, în acest moment, două gesturi autocritice, reflexive, de situare și adecvare metodologică: 1. Un prim gest este celaladecvării în privința atribuirii unui „conținut“ termenilor-cheie utilizați într-un studiu. Astfel, precizarea înțelesurilor și delimitarea conceptuală ori, după caz, categorială sunt decisive. Nu pot fi utilizați fără discernământ metodologic termeni
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
dorințelor altora ("semnificativi" pentru el, în primul rând părinții), dar și normelor comunității de apartenență, constrângerilor instituționale, regulilor sociale. Când "interiorizează exterioritatea" în mod conștient, individul poate deveni subiect social, subiect existențial (cu dorința de a fi așa cum e), subiect reflexiv (cu capacitatea de a gândi, de a-și afirma ideile, de a accepta alteritatea și de a se confrunta cu ea), actor (cu capacitatea de a se realiza prin munca sa)41. Individul este produsul unei istorii, al ansamblului factorilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
celorlalți), datoria de a-și pune toate cunoștințele, abilitățile, competențele în serviciul persoanelor, grupurilor, comunităților, obligația de a păstra secretul profesional, responsabilitatea de a se informa corect asupra principiilor exercitării profesiei etc. 396 P. Bourdieu, L. Wacquant, An Invitation to Reflexive Sociology, University of Chicago Press, 1992, p. 159. 397 O instituție în care membrii sunt obligați să trăiască o perioadă de timp, izolați de restul societății, diferit de viața lor obișnuită (în închisori, lagăre, orfelinate, armată, sanatorii, azile, mânăstiri etc.
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]