2,546 matches
-
este schimbată în anul 1951. Orgona bisericii datează din anul 1839 fiind construit de către Binder János. Candelabrul din fier opera artistului Puskás Sándor este donata în anul 1966 de către pastorul Fekete János și Demeter József curatorul bisericii. Tot de către pastorul reformat al satului Periș și Protopopul Ghiurghiului, Fekete János este construit și noul portic situată în partea nordică al biserici în anul 1988. Gardul înconjurător al biserici este făcut de către comunitatea reformata din Periș în anul 1976. ► Clopotnița bisericii reformate din
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Protopopul Ghiurghiului, Fekete János este construit și noul portic situată în partea nordică al biserici în anul 1988. Gardul înconjurător al biserici este făcut de către comunitatea reformata din Periș în anul 1976. ► Clopotnița bisericii reformate din Periș În curtea bisericii Reformate mai este situată o clopotnița veche de aproximativ 300 de ani. Din 1741 deja era situată lângă o biserică reformata din împrejurimea localității studiate iar din 1786 aparține bisericii reformate din Periș. Ea stă până în zilele noastre în foarma să
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
anul 1976. ► Clopotnița bisericii reformate din Periș În curtea bisericii Reformate mai este situată o clopotnița veche de aproximativ 300 de ani. Din 1741 deja era situată lângă o biserică reformata din împrejurimea localității studiate iar din 1786 aparține bisericii reformate din Periș. Ea stă până în zilele noastre în foarma să originală. În anii 1931, 1391 și 1998 ea suferă renovații fără modificații sau adăugiri. ► Biserică Ortodoxă Periș Biserică construită în perioada interbelică 1937, este construit în stil baroc cu o
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
1,2% evrei ș.a. Ca limbă maternă în județ domina limba română (75,1%), urmată de maghiară (22,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional structura populației era astfel: 42,3% greco-catolici, 33,1% ortodocși, 14,4% reformați, 4,5% unitarieni, 4,1% romano-catolici ș.a. Distribuția populației județului pe orașe și plăși era următoarea: În anul 1930 populația urbană a județului era de 20.023 locuitori, dintre care 49,7% maghiari, 38,9% români, 4,3% evrei, 2
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
4% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba maghiară (53,1%), urmată de română (39,0%), germană (2,7%), idiș (2,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,9% reformați, 26,0% greco-catolici, 15,7% romano-catolici, 12,0% ortodocși, 9,2% unitarieni, 4,3% mozaici ș.a.
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
județului era de 334.991 de locuitori, dintre care 60,9% români, 30,1% maghiari, 5,1% evrei, 2,3% țigani, 0,8% germani ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 42,7% greco-catolici, 21,7% reformați, 19,3% ortodocși, 8,6% romano-catolici, 5,3% mozaici, 0,8% lutherani ș.a. 15,2% din populația județului se afla în orașul Cluj, 14,2% în Huedin, 8,8% în plasa Hida, 8,2% la Mociu, 8,1% în Gilău
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
evrei, 2,4% germani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară (54,6%), urmată de limba română (33,8%), de limba idiș (7,1%), germană (2,6%) ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 27,8% reformați, 22,2% greco-catolici, 19,5% romano-catolici, 13,7% mozaici, 11,7% ortodocși, 2,3% lutherani, 2,0% unitarieni ș.a.
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
română (ca limbă maternă), 3,9% au declarat germana drept limbă maternă, 2,2% limba idiș, iar 2,1% limba țigănească. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Mureș s-au declarat în proporție de 32,4% greco-catolici, 30,3% reformați, 14,5% ortodocși, 12,1% romano-catolici, 3,9% lutherani, 3,6% mozaici, 2,6% unitarieni ș.a. Populația urbană a județului număra 47.807 locuitori, dintre care 54,3% maghiari, 24,3% români, 13,4% evrei, 6,0% germani, 1,1
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
vorbită de 61,2% din populație ca limbă maternă, urmată de limba română, vorbită de 23,6% din populație ca limbă maternă, limba idiș (7,4%) și limba germană (6,2%). Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 32,6% reformați, 20,1% romano-catolici, 14,2% greco-catolici, 14,2% mozaici, 10% ortodocși, 5,9% lutherani, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
populația urbană a județului era de 7.841 de locuitori, dintre care 54,2% români, 26,7% maghiari, 12,4% germani, 4,9% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 34,9% ortodocși, 19,7% greco-catolici, 14,4% reformați, 13,5% romano-catolici, 9,9% lutherani, 5,0% mozaici, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
de locuitori, dintre care 90,4% români, 2,2% evrei, 2,0% maghiari, 1,7% țigani, 1,1% germani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 93,0% ortodocși, 2,4% romano-catolici, 2,4% mozaici, 0,7% reformați, 0,7% lutherani ș.a.
Județul Argeș (interbelic) () [Corola-website/Science/300787_a_302116]
-
recensământului din 1930 populația județului era de 168.125 de locuitori, din care: 49,9% români, 26,6% maghiari, 19,8% germani, ș.a. Din punct de vedere confesional, 48,8% erau ortodocși, 27,8% lutherani, 9,9% romano-catolici, 7,6% reformați, 2,4% greco-catolici, 1,7% mozaici ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 59.232 locuitori, dintre care 39,3% maghiari, 32,7% români, 22,0% germani, 3,8% evrei ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
maternă în mediul urban domina maghiara (42,2%), urmată de română (32,7%), germană (22,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,0% ortodocși, 22,3% romano-catolici, 22,0% lutherani, 13,9% reformați, 4,4% mozaici, 3,5% greco-catolici, 3,2% unitarieni ș.a.
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
o cascadă minunată. În această localitate a funcționat una din cele mai vechi fabrici de sticlărie din țară. Locuitorii sunt de mai multe naționalități: români, maghiari și slovaci. Majoritatea sunt persoane mai în vârstă, foști sticlari. Religiile predominante sunt: romano-catolică, reformată și ortodoxă. Este o comunitate mică unde oamenii au trăit întotdeauna în pace și înțelegere, indiferent de naționalitate. A fost o comunitate prosperă și din punct de vedere economic cât timp a funcționat fabrica de sticlărie apoi, din păcate, a
Pădurea Neagră, Bihor () [Corola-website/Science/300858_a_302187]
-
din anul 1293. Astăzi, localitatea care este situată în comuna Teaca, jud. Bistrița Năsăud, nu mai are în cadrul școlii clasele V-VIII, elevii acestor clase fiind transportați cu microbuzul școlar la Liceul Teoretic ,C.R.VIVU" Teaca. Bisericile din localitate Ortodoxă, reformat (calvin) și romano-catolic ( vezi www.biserici.org ) Satul este situat la distanță de 7 km de localitatea Teaca. Drumul județean DJ 162, aflat în modernizare, care trece prin localitate face legătura între localitățile Teaca, Stupini și Sânmihaiu de Câmpie. “În
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]
-
apărut un adevărat mozaic de credințe religioase în cadrul unui număr relativ mic de locuitori. Din documentele de arhivă consultate am aflat că aproximativ prin anul 1800 și-au construit o biserică din pământ bătut, existând 856 de credincioși ortodoxi, 6 reformați și 30 de alte religii. Atât în Bălaia cât și în celelalte sate Bihorene, credincioșii ortodoxi români au păstrat toate datinele și obiceiurile strămoșești privind sărbătorile religioase de peste an, până la declanșarea celui de al doilea război mondial. Preotul Nicolae Buciu
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
-o ulterior ca și gaj. În 1551 Fráter György a discutat aici cu trimișii lui Ferdinand V despre predarea Transilvaniei; conform istoriei, Bocskay István a luptat victorios prima dată cu germanii în valea lui Nyúzó la 15 Octombrie 1604. Școala reformată vestită de aici a devenit mai târziu filiala Colegiului din Debrețin. În 1795 Diosigul avea și imprimerie. După eliberarea orașului Oradea, proprietarii așezării au devenit pe rând: camera din Sepeș, Heisler Donath, contele Grünsfeld Franz Johann și Breuner Miksa. Din cauza
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
Zichy sunt de asemenea motive de mândrie ale comunității din Diosig . Localitatea Diosig se caracterizează prin diversitatea socială cauzată de existența a 3 naționalități reprezentative, română, maghiară și rromă, precum și de diversitate religioasă: există aici 2 biserici ortodoxe, o biserică reformată, una catolică, o biserică baptistă și una penticostală. Cea mai răspândită religie de aici este cea reformată. Pe plan local și nu numai se face simțită emigrarea în străinătate, mai ales în rândul tinerilor mulți, dintre aceștia au ales în
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
9 grupe, rezultând un total de 897 de copii. În unitățile de învățământ își desfășoară activitatea cadre didactice tinere, proaspăt absolvenți ai unităților de învățământ superior, cadre calificate cu experiență în procesul educațional Localitate are două biserici ortodoxe, o biserică reformată, una catolică, o biserică baptistă și una penticostală. Cea mai răspândită religie de aici e cea reformată cu biserica construită în 1604, iar forma actuală o are din anul 1864. Biserica baptistă există din 1888 (era una din cele trei
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
mănăstirii și Piscolt respectiv Ecseg la depărtare. Domnia paulinilor în ținuturile noastre n-a dăinuit prea mult. Contele Telegdy Miklós pătrunde în mănăstire cu câțiva soldați în anul 1556, ucide 7 călugări paulini și ia abația în stăpânire în numele Bisericii Reformate. Cetatea Sâniobului a fost pomenită în documente abia în anul 1475 ca și cetate a abației. Nu sunt date concrete documentate, dar se pare că, după unele indicii, cetatea a fost ridicată cu mult timp înainte, în jurul anului 1241 ca
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
În ziua de azi urmele mănăstirii și ale cetății sunt greu de definit. Pe dealul din imediata apropiere a bisericii se ridică o cruce mare de piatră cu vedere splendidă spre întreaga vale a Barcăului și spre bisericile catolice și reformate înălțate pe locul unde cândva trona vechea cetate a Sâniobului. În anul 1994 pe zidul micuței biserici (în maghiară "kapolna"), din cimitirul romano-catolic, a fost pusă o placa comemorativă în cinstea Sfintei Mâini (SZENT-JOBB) la ordinul și sub directa îndrumare
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
organizat arhivele orașelor Bistrița, Cluj și Brașov. În anul 1602 localitatea a fost prădată și distrusă aproape în întregime de mercenarii generalului Giorgio Basta. La data de 8 august 1999 Biserica Evanghelică a fost predată de comunitatea săsească împuținată bisericii reformate din localitate, care nu dispunea de lăcaș de cult. Este o zonă cu tradiție în cultivarea viței de vie. Substratul litologic se caracterizează prin faciesuri argiloase, mănoase și conglomeratice, aparținând panonianului, sarmațianului, prezente atât pe culmile dealurilor, cât și pe
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
biserici, fiecare având câte o casă parohială: Clădiri și monumente istorice Sporul natural al satului Nimigea de jos este negativ, populația find îmbătrânită . Diversitatea etnică, lingvistică și culturală este foarte mare în localitate . Conform recensământului din 2002 majoritatea locuitorilor sunt Reformați(812 adică 51,32%), dar mai sunt și minorități de Ortodocși (659 adică 41,68%), Penticostali (84 adică 5,31%), Romano-Catolici(14 adică 0,89%), Greco-Catolici (13 adică 0,82%), iar 43 nu au dorit să-și declare religia sau
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
partizanilor lui Ferdinand de Habsburg. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.505 locuitori, dintre care 1.052 germani, 1.046 români, 191 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.231 ortodocși, 1.038 evanghelici, 110 reformați, 62 romano-catolici ș.a. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Feldioara se ridică la 6.154 de locuitori; majoritatea locuitorilor sunt români (81,65%). Economia locală este bazată în principal pe agricultură (cultivarea terenurilor, creșterea animalelor) și industrie (fabrica de
Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/300942_a_302271]
-
pentru cei defavorizați, introducerea telefoniei fixe și mobile, acțiuni de protecție a mediului, introducerea rețelei de electricitate în zonele locuite de minoritatea romă. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.253 locuitori, dintre care 908 luterani, 274 ortodocși, 36 reformați, 15 romano-catolici ș.a. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt foarte exploatate și anume: apele minerale carbogazoase,argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia pârâurilor necesare în construcție. Producția este diversificată, de la
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]