12,047 matches
-
ansamblu, se pare că se produce o deconexiune între timpul psihologic (subevaluat) și cel fiziologic. Organismul trece singur în stare de somn și, dacă ne transformăm siestele în nopți, ciclul „biologic” atinge aproximativ 25 de ore. Pentru a explica această reglare temporală fără repere exterioare, unii cercetători au considerat că posedăm un „ceas biologic”. Așa s-ar putea explica decalajele orare din timpul lungilor călătorii cu avionul. Cercetătorii neurobiologi (Denis, 1992; Jouvet, 1995) localizează acest ceas într-o zonă a creierului
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de vedere, se poate vorbi, într-adevăr, de „întoarcerea realului”, chiar dacă esențial în poezia lui Mircea Cărtărescu nu este totuși - așa cum autorul se străduiește să ne convingă prin textele sale teoretice - procesul de (re)familiarizare cu lumea reală, de (re)reglare a simțurilor 407. Până și în pasajele în care interesul este acaparat în mod evident de universul obiectelor mărunte, iar discursul capătă aspectul celei mai „transparente” proze, ceea ce frapează este o anumită opulență barocă, proprie numai virtuozilor imaginarului, din speța
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sau sector social (Meyer și Scott, 1991). DiMaggio și Powell definesc conceptul de câmp organizațional ca fiind: acele organizații care, În ansamblul lor, formează o arie cunoscută a vieții instituționale surse de soluții, consumatori de resurse și produse, sisteme de reglare și alte organizații care oferă servicii și produse similare (1983:143). Pe aceeași linie, Scott și Meyer folosesc sintagma sector social, definindu-l mai degrabă prin referire la conceptul de industrie: „o populație de organizații care operează În același domeniu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituțional ar putea fi o formă hibridă de cooperare, situație În care firme partenere presupun, implicit, ca orice situație neprevăzută de contract va fi soluționată pe bază de reciprocitate fie În cadrul rețelei de relații În care este implicată, fie prin reglarea balanței, pe termen lung, Între cei doi actori. În astfel de cazuri, datorită incertitudinii, relațiile individuale dintre actori nu pot fi decât incomplete. Insuficiența relațiilor particulare dintre actori este completată social, fiind soluționată prin mecanisme instituționale: dreptul real asupra lucrurilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
contestare, investitorii urmează regula de pe Wall Street: „dacă nu-ți place conducerea, vinde-ți acțiunile”. În acest caz, relațiile interne dintre proprietari (acționari) și manageri se transformă mai degrabă În relații de piață Între furnizori și beneficiari de capital, iar reglarea performanței se face prin mecanisme specifice pieței, În speță: abandonul. Prețul acțiunilor pe piața de capital poate scădea ca urmare a unor vânzări masive efectuate da mai mulți deținători. Acest fenomen Îi poate determina pe acționarii aflați Încă În posesia
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
contract În soluționarea problemelor. În relațiile de lungă durată, soluționarea conflictelor se realizează prin negociere și există Înțelegere de ambele părți. Reciprocitatea Între parteneri joacă un rol important. Referindu-se la importanța contractului, mai degrabă birocratică și mai puțin În reglarea relației dintre parteneri, unul dintre managerii intervievați spunea: În primul rând este Încrederea reciprocă. Contractele se fac mai mult pentru probleme, să zicem birocratice: că trebuie să vadă vama, că nu-i dă aprobarea de scutire de taxe vamale și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
abilități) se cer a fi formate, stimulate, cultivate, urmărite, pentru a facilita adaptarea - integrarea. Ca proces, integrarea este complexă, dinamică și constă Într-un ansamblu de mecanisme și operații care pregătesc, finalizează și desăvârșesc acțiunea propriu-zisă. Etapele, nivelurile proceselor de reglare și autoreglare În sistem sunt În atenția psihopedagogilor pentru analiza și proiectarea programelor educaționale raportate la specificitatea și individualitatea copilului. Ca rezultat, integrarea este legată mai ales de munca educativă și viața socială, de evoluția unor fenomene aflate sub influența
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Într-un program specific de instruire; - motivațională, adică de stimulare a Învățării, având la bază rezultatele oferite de realizarea operativă și eficientă a conexiunii inverse care ajută la Îmbunătățirea demersurilor instructiv-educative; - de feedback, funcție care asigură conexiunea inversă rapidă, facilitând reglarea proceselor de Învățare și predare; - de ameliorare, de perfecționare, dar și de optimizare a activității, prin clarificarea ideilor și adoptarea celor mai bune modalități de ameliorare și recuperare; - de supraveghere (de control sau de monitorizare), prin efectuarea unor verificări obiective
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de reacție la stres ale persoanei în cauză: o dimensiune care se centrează pe aspectele emotive inerente și o alta axată pe rezolvarea problemei. Funcția de coping (Lazarus et. al., 1996, p. 1992Ă consecutivă stresului se constituie ca o funcție de reglare a problemelor emotive și de asigurare a modificărilor ce se impun noii situații. Așadar, vorbim de instalarea unui nou echilibru, satisfăcător și eficient, în „interiorul persoanei”, precum și în mediul ei social. În general, mecanismele de coping instalate utilizează, în același
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
vecinătatea regiunilor bogate în gene, se găsesc regiuni de până la 30 000 baze C și G care se repetă, formând o barieră între genele propriu-zise și ADN-ul de balast. Se consideră că funcția acestor „insule” ar fi aceea de reglare a activității genelor propriu-zise. 4.1.2. Cromozomii umani În timpul diviziunii celulare, are loc condensarea cromatinei, cromozomii umani devenind vizibili sub forma unor bastonașe. Elementele morfologice și funcționale comune tututor cromozomilor sunt: cromatidele, centromerul și telomerele (Watson, Baker, Bell, Gann
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
reprezintă unul dintre dezideratele actuale. „Al doilea cod genetic” Cercetătorii antrenați în căutarea unui posibil „al doilea cod genetic” pornesc de la premisa că importante nu sunt atât genele în sine, ci mecanismele sofisticate de la nivelul genomului care permit controlul sau reglarea activității fiecărei gene (vezi Pennisi, 2004). O aceeași genă activată la un alt moment dat, într-o altă celulă sau în alte condiții de mediu, poate duce la variații fizice sau de comportament. Deși mulți cercetători rămân „genocentrici”, există și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cu talamusul, hipotalamusul și formația reticulată, iar acesta nu reprezintă exclusiv proiecția aferențelor olfactive, limitată la tuberculul olfactiv, a cortexului piriform, periamigdalian sau a nucleilor corticomediali ai amigdalei. Restul cortexului și formațiilor subcorticale ale sistemului limbic au funcțiuni legate de reglări viscerale și vasculare complexe, supraordonate, în raport de hipotalamus precum și rol în producerea expresiilor vegetative: reacții motorii viscerale; hipertensiune; dilatarea pupilei; inhibiția respirației; inhibiția expresiilor somatice (vocalizarea emoțiilor). Sistemul limbic este în strânse relații funcționale cu hipotalamusul, de care este
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
existenței unui sector public, pentru a răspunde direct nevoilor sociale ale populației. Această concepție folosește fundamentul valorilor "serviciului public" și apăra garanțiile funcționarilor. * Concepția liberală care pune în evidență necesitatea delegării activităților publice și limitarea rolului statului privind controlul și reglarea unor activități. Pe scara acestui liberalism există mai multe grade. Adepții extremelor consideră că statul nu trebuie să intervină decât pentru a arbitra sau pentru a constrânge, cănd relațiile și contractele interindividuale sau inter-organizaționale nu functioneaza. Argumentele concepției liberale sunt
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
particulară 5. acționează Într-o ambianță clasică (clasa) 5. acționează Într-un spațiu nonconvențional, organizat În funcție de nevoi Pentru elevii cu cerințe educative speciale, teatrul Îndeplinește următoarele funcții: funcția de comunicare recreează o bază psihologică care favorizează adaptarea socială; funcția de reglare - anulează dezechilibrul și reface homeostazia ( prin catharsis); funcția expresivă oferă copiilor posibilitatea de a conferi mesajului trăirile lor afective; funcția persuasivă - copilul este influențat pozitiv În timpul participării la activitate; funcția de comprehensiune simpatetică - copilul Înțelege trăirile partenerului, poate face schimb
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
sau nedorit, demn de îngrijiri și protecție din partea altora, disponibili sau indisponibili spre a i-o oferi. Modelul internalizat de reprezentare a atașamentului mamă-copil constituie doar o primă etapă, ființă umană orientându-se spre un sistem individual, caracterizat printr-o reglare internă a sinelui atât la nivel cognitiv, cât și emoțional. Reglarea emoțională, atât la nivel intrapsihic, cât și interpersonal, reprezintă o achiziție fundamentală a dezvoltării psihologice a copilului. Emoțiile joacă un rol important pentru a ajuta la evaluarea mediului înconjurator
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
indisponibili spre a i-o oferi. Modelul internalizat de reprezentare a atașamentului mamă-copil constituie doar o primă etapă, ființă umană orientându-se spre un sistem individual, caracterizat printr-o reglare internă a sinelui atât la nivel cognitiv, cât și emoțional. Reglarea emoțională, atât la nivel intrapsihic, cât și interpersonal, reprezintă o achiziție fundamentală a dezvoltării psihologice a copilului. Emoțiile joacă un rol important pentru a ajuta la evaluarea mediului înconjurator, a disponibilității figurilor de atașament și, nu în ultimul rând, în
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
achiziție fundamentală a dezvoltării psihologice a copilului. Emoțiile joacă un rol important pentru a ajuta la evaluarea mediului înconjurator, a disponibilității figurilor de atașament și, nu în ultimul rând, în a menține un sens al siguranței interioare. Aceste funcții de reglare operează pe două niveluri: * la un nivel de bază al emoțiilor, precum teama și disconfortul, activează sistemul de atașament și comunică mamei/persoanei de îngrijire nevoia copilului de protecție și confort; * la un nivel mai înalt, emoțiile asigură copilului feed-back-uri
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
înțelege emergența fenomenelor la scară largă ne-a condus pe terenuri puțin frecventate de etnologi: spații rezidențiale urbane cu locuri de producție a căror natură specifică ne obligă să gândim articularea lor cu structurile economice. Astăzi, amploarea noilor procese de reglare economică ne incită să revenim la chestiunea economiei în antropologie, care a traversat disciplina cu momente de apogeu și absențe periodice și simptomatice. Faptul că economicul trece în prezent drept un discurs preponderent care acoperă o realitate probabil la fel de hegemonică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să ne pierdem armonios în universul propriu actorilor 63. Mai global, cazul examinat evidențiază dificultățile intrinsece unei imersiuni etnologice în întreprindere și mizele în vederea cărora cercetătorul care se inserează pentru o lungă durată în microcosmul constituit în jurul ordonării și al reglării ierarhice ale acesteia devine o oglindă deformantă, într-o anumită măsură fără voia lui. Aici, fără nicio îndoială, într-un mod mult mai acut decât în altă parte, etnologul e obligat să-și construiască statutul combinând subtil distanța și proximitatea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dinspre Japonia spre Thailanda și chiar spre Vietnam, unde "socialismul de piață" trezea se pare capacități "ancestrale" pentru investiție... Aceste construcții etnoculturale, a căror miză părea a fi mai puțin ierarhizarea apartenențelor, cât o cartografiere ordonată a intereselor și a reglării lor, par a deveni deosebit de labile în 1999. De aceea, în loc să examinez în detaliu argumentările aprofundate despre o regiune sau alta, aș creiona schimbările tabloului global în care acestea din urmă capătă sens. Ștergerea diferențierii ierarhice interne a întreprinderii se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de control și evaluare 111, într-o optică hegemonică față de tipurile de activitate pe care le situează într-o relație de subordonare sau prezentată ca o alternativă de salvare în raport cu logicile de comercializare. Impunerea ficțiunii eficienței piețelor ca mod de reglare a schimburilor și producției care însoțește de douăzeci de ani progresul neoliberal se traduce mai ales prin forța prescrierii grilelor formale, adesea golite de conținut, de contabilizare a bogățiilor 112. Să observăm, pe de o parte, că această respingere în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mondial. Aceste procese, care înșiruie în combinații logice noi o serie de metafore extrase din spațiul propriu economiei, fac din aceasta un idiom major al construcției raporturilor sociale. Îndeosebi, categoria metonimică a pieței desemnând, de exemplu, o instanță imanentă de reglare sau de distrugere, "forțe", periculoase sau benefice, de eliberare, de combatere sau de îmblânzire, un spațiu de schimb și totodată un operator de unificare al statului-națiune de ieri, al lumii de astăzi etc. ocupă o poziție centrală în producerea mitologiilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Un prim nivel este reprezentat de transformările țesutului economic: declinul anumitor activități, înflorirea unor sectoare noi, deplasarea și concentrarea întreprinderilor, restructurarea filierelor de activitate. Ele corespund, pe scurt, unei noi diviziuni internaționale a muncii și unei uniformizări a modurilor de reglare publică a activității economice. Aceste schimbări se caracterizează mai ales printr-o tendință de dereglare și liberalizare, printr-o accentuare a competiției internaționale, prin fluiditatea transferurilor de capitaluri și mărfuri și prin practicile corelative de delocalizare a investițiilor. Ele țin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
publice, de exemplu, pentru a evita retragerea sau pentru a încuraja implantarea unor firme pe teritoriile plasate sub competența lor (după importanță, stat, consilii regionale sau municipalități etc.); se modifică, la nivel general, rolul central al statului ca mod de reglare în instituția pieței. Astfel, se manifestă noi spații economice, în discordanță parțială cu remodelarea teritoriilor politice, chiar o dispariție parțială a suveranității statelor în folosul, pe de o parte, al acordurilor, tratatelor și organizațiilor internaționale, pe de altă parte, al
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Miza esențială a acestui circuit monetar ar putea fi denaturarea completă a grupului familial prin organizarea acestuia în raport cu bogăția; asistăm la negarea grupului însuși prin posibilitatea pe care o are individul de a se lipsi de ajutorul părinților săi în reglarea problemei raporturilor cu ceilalți. În raport cu dezvoltarea economică, în ce fel poate fi apreciat acest fenomen? O condamnare mai întâi: este vorba de o mulțime de bani neproductivi deturnați de la vocația lor economică. Investiția individuală devine imposibilă; economiile fiecăruia se pierd
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]