1,919 matches
-
ediții incluzând capitole ce tratează aplicarea integralelor de drum în marketingul financiar și econofizică. Această carte a primit evaluări entuziaste . După primul său an ca student la Universitatea Hannover și la Institutul de Tehnologie Georgia, a învățat ca și student Relativitatea Generală de la George Gamov, unul din părinții teoriei cosmologice Big Bang. Ca tânăr profesor în 1972, Kleinert a vizitat Caltech și a fost impresionat de Richard Feynman, unul dintre cei mai remarcabili fizicieni ai Statelor Unite. Astfel a descoperit cum să
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
al universului numit World Crystal sau cristal Planck-Kleinert ce prezintă, la distanțe de ordinul lungimii lui Planck, o fizică chiar diferită decât cea din teoria stringurilor. În acest model, materia creează defecte în spațiu-timp care generează curbura și toate efectele relativității generale. Această teorie a inspirat artista italiană Laura Pesce de a crea sculpturi de sticlă intitulate "world crystal"(vezi de asemenea stânga jos în această pagină). Kleinert este membru senior al facultății pentru proiectul International de Doctorat în Astrofizică Relativistă
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
îl opriți!") Cercetătorii de la CERN au făcut public faptul că ar fi observat că neutrinii se deplasează cu o viteză superioară celei a luminii și, mai mult decât atât, au proprietatea de a-și schimba aroma. Potrivit teoriei restrânse a relativității, niciun corp cu masa de repaus nenula nu poate depăși viteza luminii. Experimentul efectuat la CERN a constat în trimiterea cu viteză mare a unor fluxuri de neutrini dintr-un accelerator aflat la sediul CERN din apropierea Genevei către un detector
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
sub numele de "aproximarea electrostatică". Când are loc mișcarea, sunt produse câmpuri magnetice care modifică forțele asupra fiecărei componente. Interacțiunea magnetică dintre sarcinile în mișcare poate fi considerată o manifestare a forței din câmpul electrostatic, dar ținând cont de teoria relativității a lui Einstein.
Legea lui Coulomb () [Corola-website/Science/311431_a_312760]
-
în adevărate entități nosologice sau se va orienta către o încadrare multidimensională. Anti-psihiatria reprezintă un curent cu origine în jurul anului 1960 care se opune psihiatriei clasice și interpretează bolile mintale dintr-o perspectivă sociologică. Problema centrală ar fi constituită de relativitatea noțiunilor de "„normal și patologic”", anti-psihiatria având ca obiectiv invalidarea dihotomiei bazate pe paradigme anatomice și sanitare. Se pune mai mult accentul pe variabilele sociale, morale, filosofice și politice, decât pe obiectivul unei „salubrități publice”, propriu psihiatriei tradiționale. Această mișcare
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
s-a ajuns la un acord general asupra continuării experimentelor pentru a verifica rezultatele lui Miller. Lorentz a recunoscut că rezultatele, oricare ar fi cauza lor, nu se potriveau nici cu versiunea lui, nici cu cea a lui Einstein a relativității restrânse. Einstein nu a fost prezent la întâlnire și credea că rezultatele se datorează erorilor experimentale . Până astăzi, nimeni nu reușise să replice rezultatele lui Miller, și experimentele moderne au precizii care le contrazic. Recent, au devenit comune repetări ale
Experimentul Michelson-Morley () [Corola-website/Science/310155_a_311484]
-
Relativitatea restrânsă ( sau teoria restrânsă a relativității) este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare. Ea generalizează principiul relativității al lui Galilei — care spunea că
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
Relativitatea restrânsă ( sau teoria restrânsă a relativității) este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare. Ea generalizează principiul relativității al lui Galilei — care spunea că toate mișcările uniforme sunt relative, și
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
Relativitatea restrânsă ( sau teoria restrânsă a relativității) este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare. Ea generalizează principiul relativității al lui Galilei — care spunea că toate mișcările uniforme sunt relative, și că nu există stare de repaus absolută și bine definită (nu există sistem de referință privilegiat) — de la mecanică la toate legile fizicii, inclusiv electrodinamica. Pentru a evidenția acest
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
relative, și că nu există stare de repaus absolută și bine definită (nu există sistem de referință privilegiat) — de la mecanică la toate legile fizicii, inclusiv electrodinamica. Pentru a evidenția acest lucru, Einstein nu s-a oprit la a lărgi postulatul relativității, ci a adăugat un al doilea postulat: acela că toți observatorii vor obține aceeași valoare pentru viteza luminii indiferent de starea lor de mișcare uniformă și rectilinie. Această teorie are o serie de consecințe surprinzătoare și contraintuitive, dar care au
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
postulat: acela că toți observatorii vor obține aceeași valoare pentru viteza luminii indiferent de starea lor de mișcare uniformă și rectilinie. Această teorie are o serie de consecințe surprinzătoare și contraintuitive, dar care au fost de atunci verificate pe cale experimentală. Relativitatea restrânsă modifică noțiunile newtoniene de spațiu și timp afirmând că timpul și spațiul sunt percepute diferit în sensul că măsurătorile privind lungimea și intervalele de timp depind de starea de mișcare a observatorului. Rezultă de aici echivalența dintre materie și
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
măsurătorile privind lungimea și intervalele de timp depind de starea de mișcare a observatorului. Rezultă de aici echivalența dintre materie și energie, exprimată în formula de echivalență a masei și energiei "E" = "mc", unde "c" este viteza luminii în vid. Relativitatea restrânsă este o generalizare a mecanicii newtoniene, aceasta din urmă fiind o aproximație a relativității restrânse pentru experimente în care vitezele sunt mici în comparație cu viteza luminii. Teoria a fost numită "restrânsă" deoarece aplică principiul relativității doar la sisteme inerțiale. Einstein
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
de aici echivalența dintre materie și energie, exprimată în formula de echivalență a masei și energiei "E" = "mc", unde "c" este viteza luminii în vid. Relativitatea restrânsă este o generalizare a mecanicii newtoniene, aceasta din urmă fiind o aproximație a relativității restrânse pentru experimente în care vitezele sunt mici în comparație cu viteza luminii. Teoria a fost numită "restrânsă" deoarece aplică principiul relativității doar la sisteme inerțiale. Einstein a dezvoltat relativitatea generalizată care aplică principiul general, oricărui sistem de referință, și acea teorie
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
este viteza luminii în vid. Relativitatea restrânsă este o generalizare a mecanicii newtoniene, aceasta din urmă fiind o aproximație a relativității restrânse pentru experimente în care vitezele sunt mici în comparație cu viteza luminii. Teoria a fost numită "restrânsă" deoarece aplică principiul relativității doar la sisteme inerțiale. Einstein a dezvoltat relativitatea generalizată care aplică principiul general, oricărui sistem de referință, și acea teorie include și efectele gravitației. Relativitatea restrânsă nu ține cont de gravitație, dar tratează accelerația. Deși teoria relativității restrânse face anumite
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
o generalizare a mecanicii newtoniene, aceasta din urmă fiind o aproximație a relativității restrânse pentru experimente în care vitezele sunt mici în comparație cu viteza luminii. Teoria a fost numită "restrânsă" deoarece aplică principiul relativității doar la sisteme inerțiale. Einstein a dezvoltat relativitatea generalizată care aplică principiul general, oricărui sistem de referință, și acea teorie include și efectele gravitației. Relativitatea restrânsă nu ține cont de gravitație, dar tratează accelerația. Deși teoria relativității restrânse face anumite cantități relative, cum ar fi timpul, pe care
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
care vitezele sunt mici în comparație cu viteza luminii. Teoria a fost numită "restrânsă" deoarece aplică principiul relativității doar la sisteme inerțiale. Einstein a dezvoltat relativitatea generalizată care aplică principiul general, oricărui sistem de referință, și acea teorie include și efectele gravitației. Relativitatea restrânsă nu ține cont de gravitație, dar tratează accelerația. Deși teoria relativității restrânse face anumite cantități relative, cum ar fi timpul, pe care ni l-am fi imaginat ca fiind absolut, pe baza experienței de zi cu zi, face absolute
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
deoarece aplică principiul relativității doar la sisteme inerțiale. Einstein a dezvoltat relativitatea generalizată care aplică principiul general, oricărui sistem de referință, și acea teorie include și efectele gravitației. Relativitatea restrânsă nu ține cont de gravitație, dar tratează accelerația. Deși teoria relativității restrânse face anumite cantități relative, cum ar fi timpul, pe care ni l-am fi imaginat ca fiind absolut, pe baza experienței de zi cu zi, face absolute unele cantități pe care le-am fi crezut altfel relative. În particular
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
relative, cum ar fi timpul, pe care ni l-am fi imaginat ca fiind absolut, pe baza experienței de zi cu zi, face absolute unele cantități pe care le-am fi crezut altfel relative. În particular, se spune în teoria relativității că viteza luminii este aceeași pentru toți observatorii, chiar dacă ei sunt în mișcare unul față de celălalt. Relativitatea restrânsă dezvăluie faptul că "c" nu este doar viteza unui anumit fenomen - propagarea luminii - ci o trăsătură fundamentală a felului în care sunt
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
experienței de zi cu zi, face absolute unele cantități pe care le-am fi crezut altfel relative. În particular, se spune în teoria relativității că viteza luminii este aceeași pentru toți observatorii, chiar dacă ei sunt în mișcare unul față de celălalt. Relativitatea restrânsă dezvăluie faptul că "c" nu este doar viteza unui anumit fenomen - propagarea luminii - ci o trăsătură fundamentală a felului în care sunt legate între ele spațiul și timpul. În particular, relativitatea restrânsă afirmă că este imposibil ca un obiect
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
chiar dacă ei sunt în mișcare unul față de celălalt. Relativitatea restrânsă dezvăluie faptul că "c" nu este doar viteza unui anumit fenomen - propagarea luminii - ci o trăsătură fundamentală a felului în care sunt legate între ele spațiul și timpul. În particular, relativitatea restrânsă afirmă că este imposibil ca un obiect material să fie accelerat până la viteza luminii. Această teorie a fost formulată pentru a explica aspecte legate de electrodinamica corpurilor în mișcare, acesta fiind titlul articolului original al lui Einstein de la care
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
care a dedus niște rezultate surprinzătoare și aparent incredibile din două presupuneri simple bazate pe analiza observațiilor. Un observator care încearcă să măsoare viteza de propagare a luminii va obține exact același rezultat indiferent de cum se mișcă componentele sistemului. Principiul relativității, care afirmă că nu există sistem de referință staționar, datează de pe vremea lui Galileo Galilei, și a fost inclus în fizica newtoniană. Însă, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, existența undelor electromagnetice a condus unii fizicieni să sugereze că universul
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
experiența Michelson-Morley, au indicat că Pământul este mereu în repaus în raport cu eterul — ceva dificil de explicat, deoarece Pământul era pe orbită în jurul Soarelui. Soluția elegantă dată de Einstein avea să elimine noțiunea de eter și de stare de repaus absolută. Relativitatea restrânsă este formulată de așa natură încât să nu presupună că vreun sistem de referință este special; în schimb, în relativitate, orice sistem de referință în mișcare uniformă va respecta aceleași legi ale fizicii. În particular, viteza luminii în vid
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
în jurul Soarelui. Soluția elegantă dată de Einstein avea să elimine noțiunea de eter și de stare de repaus absolută. Relativitatea restrânsă este formulată de așa natură încât să nu presupună că vreun sistem de referință este special; în schimb, în relativitate, orice sistem de referință în mișcare uniformă va respecta aceleași legi ale fizicii. În particular, viteza luminii în vid este mereu măsurată ca fiind "c", chiar și măsurată din sisteme multiple, mișcându-se cu viteze diferite, dar constante. Einstein a
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
în mișcare uniformă va respecta aceleași legi ale fizicii. În particular, viteza luminii în vid este mereu măsurată ca fiind "c", chiar și măsurată din sisteme multiple, mișcându-se cu viteze diferite, dar constante. Einstein a spus că toate consecințele relativității restrânse pot fi derivate din examinarea transformărilor Lorentz. Aceste transformări, și deci teoria relativității restrânse, a condus la predicții fizice diferite de cele date de mecanica newtoniană atunci când vitezele relative se apropie de viteza luminii. Viteza luminii este atât de
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
vid este mereu măsurată ca fiind "c", chiar și măsurată din sisteme multiple, mișcându-se cu viteze diferite, dar constante. Einstein a spus că toate consecințele relativității restrânse pot fi derivate din examinarea transformărilor Lorentz. Aceste transformări, și deci teoria relativității restrânse, a condus la predicții fizice diferite de cele date de mecanica newtoniană atunci când vitezele relative se apropie de viteza luminii. Viteza luminii este atât de mult mai mare decât orice viteză întâlnită de oameni încât unele efecte ale relativității
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]