4,889 matches
-
1956 îi răspund, ca niște ecouri, criza Berlinului din 1958, care se încheie cu construirea, în august 1961, a „zidului”*, iar în toamna anului 1962, criza din Cuba, care aduce la paroxism tensiunea nucleară. în ce privește unitatea „lagărului socialist”, ea este repusă în cauză de conflictul chino-sovietic devenit oficial în 1963. Acest bilanț antrenează scăderea popularității lui Hrușciov și, pe 12 octombrie 1964, ele este constrâns să demisioneze, eveniment care marchează încetarea destalinizării. Totuși, „dezghețul” rămâne un moment-cheie al istoriei sovietice și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Europa comunistă în Europa democratică, 2.686.942 de cetățeni est-germani - dar și polonezi, unguri etc. - au trecut dincolo de „cortina de fier”. Pe 13 august 1961, RDG pune capăt acestei hemoragii construind „zidul” Berlinului*. în anii 1970, practica expulzărilor este repusă la ordinea zilei. Multor disidenți ruși li se retrage cetățenia și sunt izgoniți din țară - cum a fost cazul lui A. Soljenițîn, în 1974, sau al lui M. Rostropovici în 1978. în paralel, se înmulțesc cazurile de „fugă” a sportivilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și a sensibilităților comunitare. în Europa Centrală și de Răsărit, alianțele comuniștilor și ale foștilor comuniști sunt comandate de situația postcomunistă* a fiecărei țări. G STÂNGISM Termenul „stângism” desemnează grupările comuniste care, deși revoluționare, se îndepărtează de la linia leninistă și repun în cauză monopolul Partidului Bolșevic și al conducerii sale asupra mișcării comuniste. în Stângismul, boala copilăriei comunismului, Lenin* îi condamnă, în mai 1920, pe „comuniștii de stânga”. El vizează mai degrabă comunismul de sfat, care privilegiază rolul istoric al sovietelor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
El cunoaște în anii 1950 o renaștere în mediile intelectuale ale stângii antistaliniste, în mod deosebit datorită înființării de către Claude Lefort și Cornelius Castoriadis, în 1956, a revistei Socialism sau barbarie. în paralel, ia naștere în 1957 Internaționala situaționistă care repune în cauză formele tradiționale de expresie politică; ieșită din avangărzile literare, ea cheamă la o critică a vieții cotidiene, inspirată îndeosebi din filosoful marxist Henri Lefebvre. înțelegând mizele mediatice, situaționiștii atrag atenția asupra lor prin diverse scandaluri. Iar principalii lor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
germano-sovietice. Dar, confruntat cu invadarea germană a Iugoslaviei, în aprilie 1941, Stalin acceptă un viraj tactic cu ocazia apelului IC pentru ziua de 1 Mai, care cheamă la o anumită rezistență în fața ocupanților - inaugurând astfel politica Frontului național -, fără a repune, totuși, în chestiune marile orietări ale politicii sovietice. Pe 22 iunie 1941, la puțină vreme după atacul german împotriva URSS, Stalin îi primește pe Manuilski și pe Dimitrov și le transmite directivele sale: întoarcerea la antifascism, dar nu atât în cadrul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
medici evrei, sunt acuzați de a fi otrăvit doi conducători sovietici: pe șcerbakov, în 1945, și pe Jdanov în 1948. Moartea lui Stalin, pe 5 martie 1953, pune brusc capăt unei extraordinare dezlănțuiri de șovinism. „Medicii sabotori” sunt eliberați și repuși în funcții. Dar va trebui să se aștepte anul 1961 pentru ca poetul Evtușenko să-și poată publica poemul său Babi Yar. Perioada poststalinistă se caracterizează printr-o politică oficioasă de discriminare în sânul cadrelor superioare din PCUS, din Armata Roșie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1978) dobândește o mare notorietate ca militant al Chartei 77, dar și datorită reflecțiilor sale asupra „puterii celor fără de putere” (Eseuri politice, 1989). Publicarea în 1992 a jurnalului lui Jan Zabrana O viață întreagă a fost o adevărată revelație: cartea repune în cauză visul iluzoriu al unui „socialism cu față umană”. în Bulgaria, Jeliu Jelev publică Fascismul -stat totalitar (1982) care-i și o descriere a dictaturii comuniste. în Albania, Ismail Kadarî utilizează modalitatea literară și a povestirii codificate pentru a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
al trezirii conștiinței privitoare la caracterul reacționar al războiului”. Eficace într-o țară în care construcția națională este neterminată, steagul păcii este de această dată mai greu de fluturat decât în statele-națiuni din Occident. în Franța, mai ales, socialiștii nu repun în discuție înainte de noiembrie 1918 necesitatea „apărării naționale”. De aceea, scindarea SFIO la congresul de la Tours din decembrie 1920 nu se face în mod fundamental pe chestiunea războiului și a păcii ci, bineînțeles, pe aceea a revoluției și a modelului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1969, la care participă 69 de partide; se înregistreză însă și absențe de marcă: Mao, Tito, Castro*, Enver Hodja, Kim Ir Sen*, precum și conducătorii vietnamezi. Acum începe să se cristalizeze curentul numit „eurocomunist*, care se maturizează la începutul anilor 1970, repunând în cauză rolul violenței - și în particular al terorii* - în procesul revoluționar și părând să-i prefere calea democratică, eventual parlamentară, de trecere la socialism. Acest curent este reprezentat mai cu seamă de trei PC importante pentru istoria comunismului: spaniol
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
al partidului. Istoria lucrărilor de curățare (lichidare) este o poveste plină de eroism, dar și de false ambiții, de incompetență și de crime împotriva pooprului. Protocoalele secrete ale ședințelor de lucru ale Grupului arată că prioritățile Politbiuro sunt de a repune, cât mai repede posibil, centrala sinistrată în funcție și de a reduce la maximum efectele negative ale catastrofei pe scena națională și internațională, ocultând adevărul despre consecințele medicale. Astfel, în ciuda poluării radioactive de la Kiev și Minsk, Politbiuro decide să mențină
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a primelor două blocuri. Pentru propaganda* oficială, care stabilește o paralelă cu Marele Război Patriotic*, este vorba de o victorie zdrobitoare asupra „dușmanului nevăzut”, radiația. în octombrie și noiembrie 1986, funcționarea primelor două blocuri se reia, iar al treilea este repus în funcție în toamna lui 1987. Opt republici participă la construirea orașului nou, Slavutici, la 38 km de locul sinistrat, pentru a caza aici personalul centralei. Aproape 20 000 de persoane sunt obligate să se instaleze în oraș, pe terenuri
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
negociate, din cauza slăbiciunii lui Roosevelt, foarte afectat de boală, și a neînțelegerii, ba chiar a complezenței unora dintre consilierii săi față de URSS. Pentru alții, sunt acorduri bune, dar care, în funcție de versiuni, nu au fost respectate de Stalin sau au fost repuse în cauză de Truman. în sfârșit, pentru numeroși conducători necomuniști din Europa Răsăriteană și, ulterior, pentru disidenți*, Ialta este un „nou München”, o nouă abandonare a țărilor lor de către occidentali. Fiecare dintre aceste interpretări neglijează elementele esențiale. La Ialta, războiul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
hotărât de partea lui. De acum începând, îi va servi ca șef de cabinet și, deopotrivă, ca administrator și diplomat, făcând presiuni în favoarea liniștirii și dezvoltării economiei. Astfel, el îl susține pe Mao împotriva lui Lin Biao, în 1969-1971, apoi repune ordine în economie și în societate, înainte de a fi vizat de campania de „critică la adresa lui Lin Biao și Confucius”. Atins din 1972 de un cancer pe care Mao îl împiedică să și-l trateze la timp, îi transmite îndatoririle sale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de părți) și conflictul subiacent, subteran (care nu este direct exprimat). De obicei, conflictul manifest este expresia simbolică a conflictului subiacent; existența conflictului subiacent determină părțile să se raporteze agresiv una la alta, să-și argumenteze punctele de vedere, să repună în discuție unele probleme. Tocmai, în aceste tipuri de relații are loc deplasarea conflictului, adică discutarea unor false cauze ale conflictului în locul abordării cauzelor reale. Conflictul de atribuire - este acela în care părțile recurg la atribuiri eronate. Când o parte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
el strămoși care au contribuit la făurirea Franței, cu toții se Înscriu Împreună În aceeași istorie” (Duchesne, 1997a, p. 34). După cum vedem, acest model se caracterizează prin insistența asupra concretului și a experienței trăite, În opoziție cu abstractul și intelectualul. El repune În discuție teza conform căreia „Însăși noțiunea de națiune etnică este o contradicție În termeni” (Schnapper, p. 24). Totuși, În modelul moștenirii, națiunea este trăită ca o apartenență naturală: „Legătura care Îi unește pe cetățenii ce-și recunosc «credința» față de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nr. 1, ianuarie-februarie, pp. 101-142. LEVI-STRAUSS Claude (1983), Le Regard éloigné, Paris, Plon. RICŒUR Paul (1990), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. Φ ANTICOLONIALISM, Culturalism, DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnocentrism, Rasă, Recunoaștere (politică de Î), PARTICULARISME/UNIVERSALISM Difuziune/difuzionismtc "Difuziune/difuzionism" Repunând În discuție ideea evoluționistă a marilor etape ale istoriei, curentul difuzionist din antropologie Își propune să studieze distribuția geografică a trăsăturilor culturale, explicându-le prezența printr-o succesiune de Împrumuturi de la un grup la altul. El afirmă că procesele de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În fiecare specie, fiecare variantă și fiecare individ se integrau din punct de vedere funcțional Într-un anumit loc pentru a contribui la bunul mers general al lucrurilor. Față de concepția care dominase În perioada Vechiului Regim, o astfel de abordare repunea diversitatea În drepturile ei, cu condiția ca aceasta să poată fi gândită și gestionată În mod global și ierarhizat. De exemplu, se estima că diferitele „rase” umane nu atinseseră toate același grad de dezvoltare. „Rasele inferioare” puteau progresa doar dacă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu există societate umană fără metisaje (cele câteva exemple de societăți complet izolate sunt rare, limitate și relativ recente), nu există nici cultură care să nu fi fost supusă la nici un fel de influențe. Fenomenele de transculturație și de aculturație repun În discuție identitatea individului sau a subgrupului (Clapier-Valladon și Mannoni, 1991, p. 575) și recompun identități noi, bazate pe trăsături compozite. Expresia „limbă hibridă” a fost propusă recent pentru a defini, printre altele, limbile din nord-vestul Chinei, vorbitede-a lungul Drumului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diferite. Acest mod de a vedea lucrurile ne poate face să cădem În capcanele etnocentrismului, sursă de rasism. Acesta se traduce atât prin atitudini, cât și prin discursuri justificatoare sau moralizatoare (Jucquois, 1987). Astfel de mecanisme de analiză pot fi repuse În discuție În cadrul unui curs de limbă străină, unde se pot propune alte modalități de relaționare Între culturile maternă și străină. Toate metodele pe care le vom prezenta aici iau În considerare „descentrarea” și Înțelegerea Celuilalt În detrimentul unei simple descrieri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Carta limbilor regionale sau minoritare” a făcut din aceste limbi obiecte emblematice de recunoaștere, de identitate și de luptă pentru grupuri umane de dimensiuni mai mult sau mai puțin importante. Revendicările, Însoțitenude puține ori de dezbateri furtunoase, tind uneori să repună În discuție Însăși unitatea statelor. Dar dacă apărarea și promovarea limbilor regionale sau minoritare se fac sub paravanul unui discurs care scoate În față necesitatea salvării unui patrimoniu relativ consensual sau diversitatea culturală „amenințată de globalizare”, ele tind și să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Începând cu anii ’80 ai secolului XX, termenul „minoritate” a Început să fie utilizat mai frecvent În discursurile publice din mai multe țări occidentale. Acest fapt are două explicații. Pe de o parte, este strâns legat de paradigma „multiculturalismului”, care repune În discuție modelul de integrare prin asimilare și valorizează pluralismul identitar. Minoritățile etnice (formate prin reunirea unor imigranți care converg spre același spațiu) și naționale (comunități istorice și teritoriale existente pe un teritoriu dinainte de Înființarea statului-națiune sau care nu au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ale asociației Attac și de forumul de la Porto Alegre, se impune o abordare ceva mai senină. Demersul presupune mai Întâi identificarea unui fenomen complex și multiform, privilegiind dimensiunea sa economică (deși ea nu le exclude pe celelalte), care pare să repună În discuție cadrul de referință statal. Următoarea etapă va fi examinarea riscurilor, precum și a reproșurilor care i se aduc și care nu trebuie să ne facă să Îi subestimăm aporturile. În sfârșit, trebuie să abordăm chestiunea fundamentală a căutării unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Încercat formarea lor. Au fost asimilați. Au devenit «copii mari» la școala stăpânilor” (Kesteloot, 1967, p. 83). Adepții negritudinii fac referire și la martori ca Théodore Monod, fost director al IFAN (Institutul Francez pentru Africa Neagră) din Dakar, care a repus În discuție un anumit număr de concepții: „Negrul”, spune el, „nu este un om fără trecut, n-a căzut din copac alaltăieri” (ibidem, p. 85). Se afirmă așadar bogăția Africii, măreția trecutului său, rafinamentul moravurilor și locul preponderent al culturii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
individuală. În aceste condiții, „dreptul la diferență” nu poate antrena decât un drept la izolare. Fiecare cu cultura sa, fiecare cu adevărul său, astfel sună sloganul celor care, culpabilizați de colonialism (și au toate motivele să fie), au decis să repună În discuție drepturile omului pentru că au luat naștere În Occident. Acest păcat originar ar invalida așadar pretenția acestor drepturi la universalitate. Dezbaterea se referă În mod clar la autonomia rațiunii sau, dacă vreți, la faptul că filosofia nu se poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de pedepse, cel mai adesea gradate prin cutumă sau drept, de la avertisment la blam, de la stigmatizare la excludere. Reglementările la care se ajunge, fie ele specifice sau globale, „Încrucișate” sau „legate Între ele”, nu sunt neapărat consensuale și pot fi repuse În discuție În diferite moduri. Înțelegerea lor, așa cum a arătatJean-Daniel Reynaud În Les Règles du jeu, necesită o analiză aprofundată nu doar a mecanismelor de control și a tipurilor de legitimitate, ci și a efectelor de agregare și a proceselor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]