2,430 matches
-
SOROS, 2010 Originea etnică a elevilor este de asemenea un element de luat în calcul în ceea ce privește factorii care influențează evaluarea retrospectivă a trecutului comunist în raport cu prezentul postcomunist. Testul Pearson Hi-Pătrat indică faptul că există o relație semnificativă statistic între etnia respondentului și modul în care evaluează prezentul prin prisma trecutului, X2(3, N=5.541)=8.77, p=.032 (< 0.05). Sub formă tabelară, datele se prezintă în modul următor. Tabel 50. Aprecierea comunismului în funcție de originea etnică Originea etnică Față de perioada
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unui alt sondaj datat noiembrie 1946, în care 37 la sută dintre germanii intervievați au răspuns că "exteminarea evreilor, a polonezilor și a altor non-arieni a fost necesară pentru siguranța germanilor". Același sondaj a descoperit că 33 la sută dintre respondenții germani considerau că evreii nu trebuie să aibă aceleași drepturi ca arianii, pentru ca în 1952, 37 la sută dintre respondenți să se declare mulțumiți că teritoriul Germaniei nu mai este populat de evrei. Și mai surprinzător este că un sfert
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
polonezilor și a altor non-arieni a fost necesară pentru siguranța germanilor". Același sondaj a descoperit că 33 la sută dintre respondenții germani considerau că evreii nu trebuie să aibă aceleași drepturi ca arianii, pentru ca în 1952, 37 la sută dintre respondenți să se declare mulțumiți că teritoriul Germaniei nu mai este populat de evrei. Și mai surprinzător este că un sfert din populația fostului Reich încă se afla sub farmecele charismei Führer-ului, 25 la sută dintre germanii din RFG declarând în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
despre Hitler (Judt, 2005, p. 58). Cu privire la "chestiunea vinovăției germane", cum a fost ea formulată de Jaspers, în decembrie 1951 doar 5 la sută dintre germanii din RFG au declarat că se simt "vinovați" față de evrei. 21 la sută dintre respondenți încă apreciau că "evreii însăși sunt parțial responsabili de ceea ce li s-a întâmplat în timpul celui de-al Treilea Reich" (Judt, 2005, pp. 271-272), într-un tulburător exemplu de blamare a victimei. Acesta era climatul postbelic german în care Jaspers
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Beverly Hills-London, Sage, 1980. Townsend, J. R., Political Participation in Communist China, Berkeley-Los Angeles, University of California Press, 1969. Urbani, G., Partecipazione, în Enciclopedia del Novecento, Roma, Istituto dell'Enciclopedia italiana, 1981, vol. V, pp. 92-103. Verba, S., The Citizen Respondent: Sample Surveys and American Democracy, în American Political Science Review, March 1996, pp. 1-7. Verba, S. și Nie, N. H., Participation in America. Political Democracy and Social Equality, New York, Harper and Row, 1972. Verba, S., Nie, N. H. și Kim
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pasiunea" zic bărbații, la 1880. Total depășiți: acum contează look-ul, casa-mașina-slujba, de preferat în sectorul bancar, engleza, computereala, spiritul întreprinzător, dimensiunile stas în centimetri, arta economisirii, mătușa Tamara, statura politică... Ce greșeli ar ierta bărbații? Nu mai înșirăm numele respondenților (cu rezonanță în epocă) ci doar opiniile exprimate: "greșelile tinereții, greșelile făcute dintr-un exces de bunătate." Ce greșeli n-ar ierta femeile? "Egoismul, falsitatea, vulgaritatea, ipocrizia." Câtă despletire de romantism! De altfel, chiar Șuțu oftează: "S-a dus poezia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
secolului XX un proiect laborios de studiere a valorilor sociale, valorificînd modelele anterioare dominante (Rokeach, 1977; Hofstede, 1983, 1991) și realizînd un bilanț al acestora. Astfel, S. Schwartz a identificat 57 de valori și a construit un chestionar în care respondenții indicau "în ce măsură fiecare item (care reprezintă o valoare particularizată) constituie un principiu călăuzitor (guiding principle)" în viața lor. Răspunsurile obținute inițial au cuprins 25 de țări (Schwartz, 1994a), iar cele mai frecvente eșantioane au fost alcătuite din studenți, profesori de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
eu nu am fugit de provocări niciodată, am simțit că merg contra vântului, dar nu am renunțat. Ambele teme au presupus un anumit grad de "periculozitate", am intrat într-un tărâm profund masculinizat, necercetat deloc până atunci, motiv pentru care "respondenții" au respins din start orice interacțiune. Am conștientizat că va fi dificil să cercetez tema femeilor militare însă, am considerat că experiența mea directă de viață în cadrul acestui sistem mă va ajuta. Așa cum am spus, locuiesc într-un bloc de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
asociată atât de subiecții de gen masculin, cât și de către cei de gen feminin unui rol de execuție. Surprinzător însă, subiecții bărbați cuprinși în eșantionul cercetării nu relaționau informalitatea vestimentară a persoanelor de același sex cu roluri de execuție. Când respondenții au făcut inferențe despre rolul de execuție și, respectiv, de conducere al persoanelor-stimul redate în cele patru ilustrații, contrastul dintre informalitate și formalitate s-a dovedit a fi o variabilă semnificativă. În cea de-a treia imagine, femeia care purta
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
rând, o muncă de cercetare asupra modurilor de viață ale familiilor, realizată începând din 1976 în 65 de familii din cartierul Mirail. Datele au fost culese de la această populație utilizându-se tehnica "buget-timp". Aceasta constă în înregistrarea folosirii timpului de către respondenți de-a lungul unei perioade date. În acest studiu, înregistrarea a fost efectuată cu ajutorul unei grile standardizate, stabilite pe baza unei pre-anchete. S-a dovedit că "activitatea profesională a femeii (sau absența ei) are un impact inegal nu doar asupra
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
esențiale. 1.1. Centralitatea muncii Este vorba de gradul de importanță pe care-l are munca în viața unui individ. Se distinge o importanță absolută (importanța în sine) de o importanță relativă. Importanța absolută este identificată prin "întrebarea despre loterie". Respondenții sunt întrebați ce ar face dacă ar câștiga o sumă suficient de mare încât să nu mai trebuiască să muncească: ei trebuie să indice dacă ar continua să muncească în aceleași condiții, dacă ar continua în alte condiții sau dacă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
asemănătoare de 3.000 de salariați din două perioade: 1982-1983 și 1989-1991. S-a constatat, între aceste două perioade, o diminuare a importanței absolute a muncii. Această dimensiune a fost măsurată cu ajutorul "întrebării despre loterie". Cum am indicat mai sus, respondenții sunt întrebați ce ar face dacă ar câștiga la loterie o sumă de bani care le-ar permite să trăiască în mod confortabil fără a munci. La începutul anilor '80, 29,9% dintre salariați afirmă că ar înceta să muncească
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
propun unui număr de 100 de șomeri o listă cu nouă consecințe pozitive și nouă consecințe negative ale șomajului, întrebându-le ce efecte resimt (pentru fiecare categorie trebuie date 3 răspunsuri). S-au obținut următoarele rezultate: la nivelul efectelor nefaste, respondenții indică în odine descrescătoare a importanței problemele financiare, imposibilitatea avansării și sentimentul de inferioritate. Persoanele lipsite de un loc de muncă evidențiază dintre efectele pozitive în primul rând faptul că această situație le dă mai oferă mai mult timp pe
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ale vieții. Cascino și LeBlanc analizează, pornind de la aceste baze, impactul psihologic al șomajului. Impactul este evaluat la nivelul stimei de sine, al atitudinii față de viitor și al semnificației acordate șomajului. Apar mai multe tipuri de răspuns: ele permit clasarea respondenților în mai multe grupuri. Un prim grup poate fi caracterizat printr-o puternică focalizare pe sfera profesională. Aceasta este însoțită de o dezinvestire a vieții familiale, precum și a vieții personale și sociale. Al doilea grup are o reacție pe care
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
celor două alianțe și a modului în care acestea au fost percepute de către votanți. Nu în ultimul rând, utilizarea unei singure dimensiuni pentru stabilirea poziției votanților și a partidelor/alianțelor introduce de asemenea incertitudine în ecuație. Mai mult, utilizarea autoplasării respondenților pe axă poate fi și ea problematică, întrucât nu putem fi siguri că toți votanții înțeleg în același mod axa stânga dreapta cu cele 11 trepte. Utilizarea unor itemi multipli pentru a stabili poziția respondenților, chiar și pe o singură
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
ecuație. Mai mult, utilizarea autoplasării respondenților pe axă poate fi și ea problematică, întrucât nu putem fi siguri că toți votanții înțeleg în același mod axa stânga dreapta cu cele 11 trepte. Utilizarea unor itemi multipli pentru a stabili poziția respondenților, chiar și pe o singură dimensiune, ar fi fost cu siguranță utilă, însă lucrul acesta nu a fost posibil din cauza absenței acestor informații din datele utilizate. O a doua concluzie foarte importantă a studiului a fost aceea cu privire la efectul identificării
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
2009 “Global Risk Management”, bazat pe un chestionar adresat către 260 de directori economici, manageri de risc și către alți directori executivi cu responsabilități în ceea ce privește managementul riscului din mari corporații din 21 de țări, a relevat faptul că 40% dintre respondenți au afirmat faptul că firmele în care lucrează deja și-au sporit, sau o vor face în viitorul apropiat, investițiile în capacități mai extinse de management al riscului în următoarele 6 luni. Aproape o altă treime (31%) au răspuns că
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
lucrează iau în calcul creșterea sumelor investite în capacități sporite de management al riscului. Studiul a mai reliefat, de asemenea, o oarecare lipsă a corelării proceselor de management al riscului și management al performanțelor. În timp ce aproape jumătate dintre respondenți au susținut că funcția de management al riscului al companiei în care lucrează este implicată în cea mai mare măsură în planificarea strategică (48%), sau în deciziile privind politica de investiții sau dezinvestiții (45%), doar 27% au răspuns că funcția
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
combinate dintre managementul riscului și cel al performanței să fie folosite drept suport în luarea deciziilor și creșterea beneficiilor pentru acționari”. „Pentru a fi eficient un astfel de plan, este nevoie de implementarea capacităților în ceea ce privește managementul riscului în toată compania”. Respondenții au identificat, de asemenea, o serie de probleme comune în ceea ce privește funcțiile lor de management al riscului, cum ar fi: - Integrarea ineficientă a riscului, returnare a investițiilor și a problemelor de capital în procesul de luare a deciziilor (85% dintre cei
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
asupra capacității companiei de a își menține nivelul lichidităților în timp. În continuare, studiul a descoperit faptul că îmbunătățirea capacităților de management al riscului poate avea impacturi variate asupra companiilor, inclusiv asupra: capacității de a obține avantaje competitive (53% dintre respondenți); reputației în rândul publicului și a mass-mediei (53%); rating-urilor agențiilor de rating (53%), capacității de a înregistra creșteri profitabile (53%); capacității de a obține comentarii analitice pozitive (50%); și capacității de a își reduce costurile de capital (47%). London
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
Studiul mai reliefează faptul că firmele se așteaptă la noi provocări în ceea ce privește riscul ca urmare a mediului economic actual, inclusiv reguli mai stricte și costuri mai ridicate asociate unei creșteri a complexității riscurilor potențiale. De exemplu, 41% din respondenți au răspuns că le-au sporit cheltuielile legate de managementul riscului cu cel puțin 25% în ultimii 3 ani, inclusiv 14% care au identificat o creștere cu 50% a acestor costuri. Solicitați să identifice cea mai mare provocare pe care
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
identificat o creștere cu 50% a acestor costuri. Solicitați să identifice cea mai mare provocare pe care estimează că urmează să o înfrunte în următorii doi ani în procesul de dezvoltare a unor capacități din ce în ce mai riguroase de management al riscului, respondenții au punctat dificultatea corelării acestora cu strategia de ansamblu de dezvoltare a afacerii (93%), nevoia de colaborare mai eficientă cu subunitățile de afaceri (89%), nevoia de integrare superioară a procedurilor și a culturii companiei (89%) sau resursele și abilitățile personalului
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
studiului, s-a analizat îndeaproape interdependența dintre strategie și comunicare și, mai ales, modul în care comunicarea contribuie la implementarea cu succes a strategiei. În mod asemănător, importanța comunicării în succesul general al inițiativelor strategice a fost unanim semnalată printre respondenții din rândul CEO-lor (90 %), a strategilor (86 %) sau a comunicatorilor din companii (96 %), care au căzut de acord asupra faptului că rolul comunicării este unul critic, foarte critic sau extrem de critic în cadrul dezvoltării, implementării și a succesului strategiilor de dezvoltare
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
10). Administrarea unor astfel de întrebări poate fi extrem de dificilă în situațiile în care se culeg date despre un număr mare de actori (de exemplu, pot să existe liste cu peste 50 de nume de persoane). Întrebările deschise presupun ca respondentul să ofere numele unor persoane (alteri) cu care are anumite tipuri de legături. Aceste întrebări fac apel la memoria respondentului și, în unele situații, din această cauză, pot impune un număr limitat de alegeri (tabelul 2.11). Lin (2011) sugerează
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mare de actori (de exemplu, pot să existe liste cu peste 50 de nume de persoane). Întrebările deschise presupun ca respondentul să ofere numele unor persoane (alteri) cu care are anumite tipuri de legături. Aceste întrebări fac apel la memoria respondentului și, în unele situații, din această cauză, pot impune un număr limitat de alegeri (tabelul 2.11). Lin (2011) sugerează utilizarea chestionarelor sociometrice cu întrebări deschise în situațiile în care sunt folosite ca tehnici de măsurare generatoarele de nume sau
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]