94,598 matches
-
evidenței și în același timp au devenit mai puțin obligatorii pentru comunitate. În culturile individuale au existat perioade în care aceste norme au fost date uitării sau ignorate, epoci sau profesiuni în care morala este neglijată, fapt de care este responsabilă și religia instituțională, adesea în criză din cauza caracterului său vetust. Religiile dau deci indicații de parcurs greșite? În Europa și America, se acuză imediat Islamul ca fiind lipsit de o tradiție iluministă. Pentru noi ar fi mult mai folositor să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
unica divinitate, pe care o numesc Brahman și care locuiește în sufletul (atman) fiecărei ființe umane. Acest Dumnezeu reprezintă pentru ei pe Cel care cuprinde și pătrunde tot. Divinitățile individuale sunt forme sau manifestări ale acestui unic principiu originar și responsabile de fiecare aspect al vieții: pentru fertilitatea câmpului, pentru o soartă bună în război, sau pentru destin în general, pentru capcanele în dragoste... Politeismul grecilor sau al egiptenilor prezintă o atracție estetică și poetică indiscutabilă, dar și unele dificultăți intelectuale
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și limbile lor, printre care și arabii. Datorită lucrării Duhului Sfânt înțeleg același mesaj în limba lor maternă. Totuși, chiar Coranul recunoaște în mod direct diferitele religii, pe care le vede angajate într-o competiție pentru afirmarea binelui. Religiile sunt responsabile pentru faptul că oamenii parcurg diferite căi pentru atingerea mântuirii. Toate continentele participă la o competiție globală, au marcat profiluri religioase și culturale foarte diferite, care astăzi pot să se confrunte cum niciodată nu s-a mai întâmplat. Însă nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
persoane încă trăiesc experiențe asupritoare în raportul cu Biserica Catolică oficială: autoritarism, discriminarea femeilor, complexe de vinovăție cu privire la concepția despre sexualitate, refuzul dialogului, intoleranța față de cine gândește divers. Dar și limitele provincialismului și lipsa unui profil în interiorul Bisericilor luterane sunt responsabile de faptul că, an după an, mii de persoane abandonează Bisericile, milioane trec de la o Biserică la alta, iar alte milioane, de exemplu în noile Länder germane, nu fac parte din nici o Biserică. Se impune urgent o întrebare: lumina creștinismului
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și Afganistan), care, în aceeași măsură, au considerat că îl au pe Dumnezeu de partea lor în timp ce ucideau mii de oameni. În acest sens, din păcate, conceptul de "urmare a crucii" a dobândit o faimă rea. Multe persoane devotate sunt responsabile de faptul că "a se târî pe cruce" în prezent semnifică a se recunoaște învinși, a nu avea încredere în mijloacele proprii, a ceda, a pleca fruntea. "A purta propria cruce", în același mod, semnifică pentru mulți a se umili
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a muri. La întrebarea: "Cum doriți să muriți?", ce adesea mi se adresează în interviuri, în majoritatea cazurilor răspund zâmbind: "Într-o călătorie de lucru!". Iar acum adaug: "În orice caz, nu într-un azil". Sunt foarte convins că sunt responsabil până la ultima suflare de viața pe care Dumnezeu mi-a dăruit-o. Este responsabilitatea mea, și nu a unui medic, preot sau judecător. În acest sens, în 1995, în cartea publicată cu Walter Jens, Menschenwürdig sterben ( Despre demnitatea de a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lipsite de norme etice nu sprijină interesul economiei, ci interesele unui reducționism economic sau ale economismlui. Sub nici o formă nu i se poate acorda succesului un primat, deoarece el aparține eticii. Trebuie să primeze interesele mele, dar trebuie să fiu responsabil din punct de vedere etic de fiecare acțiune de afaceri, chiar dacă în cazul concret când se face simțită presiunea concurenței, acest lucru poate părea o exigență lipsită de sens. Concluzia mea, atunci ca și acum, este următoarea: strategiile economice și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
semnul globalizării inevitabilă și justificată a alunecat într-un nou model de capitalism, un "neo-capitalism" ce trebuie criticat și de cei ce fac parte din mediile economice. Este inacceptabil deoarece a provocat tulburări sociale la numeroase persoane și este principalul responsabil al crizei economice actuale. Acum se repetă faptul că criza financiară din 2008 nu putea fi prevăzută. Personal însă, încă din 1997, în fața intensificării turbulențelor sistemului financiar avertizasem cu privire la pericolul unei repetări a crash-ului burselor și a prăbușirii ordinii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sistemul roman contrareformist, antimodern, de origini medievale, cu un episcopat complet domesticit. Este valabil aici avertismentul: Viața îl pedepsește pe cel ce ajunge prea târziu". În spatele strălucitoarei fațade mediatice a Bisericii papale, în realitate este tot mai evidentă prăbușirea structurilor responsabile cu grija pastorală: extincția clerului obligat la celibat și numeroasele scandaluri de pedofilie, mii de parohii fără paroh și vânzarea în masă a bisericilor, fuziunea forțată a parohiilor în "unități parohiale" și tot mai puține botezuri, mai puțini participanți la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
papei și idolatria pseudocreștină a persoanei pontifului vor face loc unei funcții petrine, aflată în slujirea întregii creștinătăți și în cadrul structurilor sinodale și conciliare; fundamentalismul biblicist, tendințele separatiste și provincialismul regional de natură protestantă vor fi respinse în favoarea unei Bisericii responsabile față de lume și a unei "libertăți a creștinului" iluminate, care nu manifestă nici orgoliu moralizator, nici intoleranță dogmatică; de asemenea, tradiționalismul ortodox oriental și liturghia sa vor fi depășite. Va fi transformat într-un creștinism cu o mai mare referință
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
umplut de bucurie și recunoștință. În fine, aș dori să mulțumesc celor ce au participat în mod direct la nașterea acelor cursuri și a acestei cărți: colaboratoarele și colaboratorii de încredere din echipa mea și celei a Fundației Weltethos, precum și responsabililor editurii Pieper care, ca întotdeauna, au contribuit la realizarea cărții nu doar în mod profesional dar și cu o deosebită plăcere. Hans KÜNG Tübingen, iulie 2009 Bibliografie Berger, Peter L., A Rumor of Angels, Anchor Books/ Doubleday, Garden City, NY
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și a altruismului. Astfel, cel mai frecvent identificăm în declarațiile lor afirmații de genul: "Dorim să adoptăm pentru a oferi siguranță la doi copii, o viață mai bună și să-i creștem în așa fel încât să devină niște adulți responsabili." " Avem posibilități materiale și am vrut să ajutăm un copil." "...să acordăm unui copil șansa de a crește într-un cadru familial echilibrat, stabil..., să-i acordăm dragoste și sprijin pentru a se putea dezvolta normal, sănătos și echilibrat și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Majoritatea adoptatorilor se întreabă dacă trebuie să păstreze această legătură, pe ce perioadă și ce formă să ia comunicarea. Afecțiunea pe care copilul o manifestă față de asistenții maternali adeseori este îngrijorătoare pentru adoptatori. "Iubirea instantanee" pe care ei se simt responsabili să o manifeste la întâlnirea cu copilul, o doresc să vină și din partea copilului, iar imixtiunea asistentei maternale este văzută ca o piedică în crearea legăturii dintre copil și mama adoptivă. Majoritatea preferă să țină legătura pe perioade scurte, prin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
omagiu de pietate, de dragoste și recunoștință, pe care noi îl ducem celui mort. 2. Dacă, dimpotrivă ultima dorință este în contrazicere flagrantă cu legile poruncite de societate, urmașii celui mort nu i-o va îndeplini, căci ei sunt cei responsabili în fața justiției, nu mortul"193. Pentru cazul în care cineva dorea să fie incinerat, după moarte, Șerboianu așeza subiectul pe două direcții. Primul se referea la împrejurarea când o persoană voiește a fi arsă după deces, însă refuză orice asistență
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
se arate că Dumnezeu este unul și același, pentru tot insul care poartă chip de om". De aceia!... Eu am milă și compătimire pentru acești frați ai mei, cari îmi fac tot felul de întrebări, de care ei nu sunt responsabili, ci responsabili sunt aceia care nu le au dat nici un fel de instrucțiune, nici un fel de educație duhovnicească, ci i-au considerat totdeauna, ca pe niște oi, numai bune de tuns și de tăiat lâna. "Ajunge zilei răutatea ei", după cum
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
că Dumnezeu este unul și același, pentru tot insul care poartă chip de om". De aceia!... Eu am milă și compătimire pentru acești frați ai mei, cari îmi fac tot felul de întrebări, de care ei nu sunt responsabili, ci responsabili sunt aceia care nu le au dat nici un fel de instrucțiune, nici un fel de educație duhovnicească, ci i-au considerat totdeauna, ca pe niște oi, numai bune de tuns și de tăiat lâna. "Ajunge zilei răutatea ei", după cum spune Mântuitorul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
morți și să consacre mai dinainte focul care să aprindă căldăria. Împreună cu corpul mortului ei mai aruncau în foc și calul lui, cum și toate lucrurile ce-i plăceau în viață. Manco-Capac (Peruvanii). Aceștia credeau că sufletul este nemuritor și responsabil de faptele sale. Când își tăiau unghiile, îngrijau de a le pune la păstrare. Același precauțiuni li pentru părul lor. Ei zic: Sufletele vor ieși din morminte cu ceia ce va fi rămas din corpurile lor și, spre a nu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
omagiu de pietate, de dragoste și recunoștință, pe care noi îl ducem celui mort. 2. Dacă, dimpotrivă ultima dorință este în contrazicere flagrantă cu legile poruncite de societate, urmașii celui mort nu i-o va îndeplini, căci ei sunt cei responsabili în fața justiției, nu mortul. Revenim acum la punctul care ne interesează pe noi, la incinerare. Un ins oarecare dorește să fie incinerat; să nu i se facă slujbă religioasă și cenușa să-i fie aruncată în vânt sau în apă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
redusă la umbra sa, ea se ferește de orice abordare axiologică, ba, mai mult, o elimină în mod infailibil: în măsura în care furtul sau crima se explică din punct de vedere sociologic prin condițiilor lor obiective, nici hoțul, nici ucigașul nu sunt responsabili, ei nu mai există pe planul eticii, ei au încetat și unul, și celălalt a fi oameni. Firește, marxismul nu exclude în totalitate morala, ci o lasă să supraviețuiască cel puțin sub forma acțiunii politice. Aceasta își are propriul drept
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cuplurilor cu doi copii și de nouă ori mai multe față de divorțurile cuplurilor cu trei copii, menționează Institutul Național de Statistică, 2002, p. 18)22. Iată, deci, cum starea de fapt a familiei monoparentale, în pofida punctului de vedere al ministerului responsabil cu protecția acesteia, nu se datorează ratei înalte a divorțurilor, ci altor factori, printre care se remarcă nașterea unui număr mare de copii în afara căsătoriei legalizate. Pentru România, numărul copiilor născuți în afara căsătoriei a crescut, de la 18,3% în 1990
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la sprijinul de factură publică. Într-o altă ordine de idei, din experiența internațională 18, este știut că un suport generos pentru mamele singure poate avea efecte secundare negative: încurajează fetele tinere să dea naștere copiilor, fără să-și asume responsabil creșterea lor, fără să fie în cunoștință de cauză privind implicațiile și dificultățile pe care le presupune îngrijirea unei persoane dependente. Adesea, formarea unei noi familii (mamă-copil) este gândită ca un mijloc de emancipare față de familia de origine (mai ales
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a măsurilor privind familia, sunt invocate mai multe tipuri de argumente: preocupări demografice și socioeconomice (vizând raportul resurse-populație); considerente de sănătate (a mamei și a copilului), măsuri de planning familial; aspecte privind drepturile omului (luarea liberă a deciziilor și asumarea responsabilă a îndatoririlor de familie, creșterea și educarea copiilor) și motive de dreptate și echitate privind anumite beneficii sociale, recunoașterea drepturilor părinților naturali (I. Mihăilescu, 2000, p. 194). O abordare frecventă a problematicii familiei este realizată din perspectivă medicală. Astfel, sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
una dintre cauzele pentru care numărul familiilor monoparentale conduse de femei este mult mai mare. Dezvoltarea socială fundamentată pe baze solide nu înseamnă o creștere a numărului de copii peste puterea familiilor de a-i susține, ci o politică realistă, responsabilă, care să determine manifestarea oportunităților de creștere pentru toți membrii familiei. Sporirea fără acoperire, în planul suportului familial, a natalității ar conduce doar la satisfacerea unor criterii cantitative, iar nu calitative privind populația. De aceea, creșterea natalității ar trebui corelată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
probleme cu care se confruntă zilnic (legate de activitatea profesională, de îndatoririle domestice și de îngrijire a copiilor, accentuarea pentru familia acestuia a riscurilor sociale) sunt privite doar ca un efect al situației personale, față de care societatea nu se simte responsabilă și nu intervine. 6. Sugestii privind politicile publice pentru familia monoparentalătc "6. Sugestii privind politicile publice pentru familia monoparentală" Având în vedere că familia monoparentală ilustrează un profil aparte de familie (persoanele care o compun, în forma standard, fiind părintele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
este receptată drept o asociere naturală, cu un caracter privat, fiind alcătuită dintr-un bărbat, o femeie și copiii lor naturali (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 121). În această familie, soțul își exercită rolul asupra soției și copiilor; este responsabil pentru asigurarea mijloacelor economice necesare gospodăriei sale; reprezintă familia la nivelul sferei publice. Mama/soția răspunde de organizarea vieții domestice, conduce gospodăria, îngrijește și educă copiii. Există o diviziune clară între domeniul privat al familiei (asociat naturii) și sfera publică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]