6,418 matches
-
văduvele cu copii și de familiile celor recrutați. Drepturile de uzufruct asupra pământurilor și copacilor aparțin numai celor din sat; singurul caz În care ele pot reveni cuiva din exterior fiind acela În care nici un sătean nu dorește să le revendice. Dacă o recoltă este compromisă și se ajunge la penurie de hrană, multe dintre aceste reguli sunt revăzute. Cei Înstăriți trebuie să se ocupe de rudele lor mai sărace, Împărțind cu ele pământul, angajându-le sau, pur și simplu, hrănindu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
comerciale”. El scrie că „Într-o economie În care se vând și se cumpără un număr mic de bunuri și servicii, predomină anumite condiții: cei care obțin venituri nu pot urmări sau evalua cu precizie resursele, iar aceeași resursă este revendicată de mai multe persoane” (Coercion, Capital, and European States, pp. 89, 85). Această egalitate era, desigur, utopică. Vezi Kain și Biagent, The Cadastral Map, p. 225. Primul Cod Forestier al lui Colbert, din 1667, a constituit și prima Încercare coerentă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ș.a. Ideea de taifas exclude polemica, dar acceptă contrazicerea cordială. De la apa Iordanului la fiordurile norvegiene (1999) este un nou memorial de călătorie. Scrise între 1993 și 1996, în timpul unor călătorii în Israel, Franța, Olanda și Norvegia, aceste note se revendică în multe privințe din proza întotdeauna lirică a autorului; fraza curge molcom, sadovenian, starea de spirit specială primește o „vestimentație” bogată, cu multe ornamente stilistice, între care primează comparația și metafora. În albumul de artă Iulia Hălăucescu (1999), personalitatea artistei
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
ÎNDREPTAR, revistă literară apărută la București, lunar, din ianuarie până în decembrie 1930, sub conducerea unei grupări alcătuită din Mia Frollo, Virgil Huzum, C. Narly, I.M. Rașcu, Eugeniu Sperantia, N.D. Teodorescu și în redactarea lui I.M. Rașcu. Revista se revendică din programul lansat de Ovid Densusianu la „Vieața nouă”, în sensul promovării modernismului, a citadinismului, a spiritului latin și a literaturii intimiste. Poezia publicată aici îi are ca autori pe C. Narly, Eugeniu Sperantia, I.M. Rașcu, Al. Colorian, Eugen Relgis
INDREPTAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287547_a_288876]
-
drum arcuit ca o coardă: sinteza.” Termenul e arborat programatic și în articolul-manifest din primul număr al revistei „Integral”: „Sintetizăm voința vieții din totdeauna, de pretutindeni, și eforturile tuturor experiențelor moderne.” Situându-se în raport cu celelalte curente de avangardă, i. se revendică din dadaism, pe considerentul că: „dadaismul reprezintă, mai mult decât o atitudine de artă, o ideologie generală, o stare de spirit universalizată, cu repercusiuni în etică, filosofie, religie.” Dar insurecția denumită prin această vocabulă „nu putea fi decât o stare
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
instalează temeinic. Declarat autobiografic, romanul Din neagra țărănie este totuși mai bine realizat, întrunind în egală măsură calitățile și defectele scrierilor lui I. Funcționează adecvat, în acest caz, memoria afectivă, prin intermediul căreia pare că ia ființă o lume. Autenticitatea se revendică dintr-un fel special de a fi al percepției infantile, bazat pe o înregistrare fragmentară, dar care se dovedește coerentă în cele din urmă. Naratorul are ambiția reconstituirii, detaliul prilejuindu-i un comentariu amplificat, uneori în defavoarea filonului epic principal, știe
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
asociere anume rezist), ea nu ne poate spune dac) putem exercita controlul, și nici cum am putea demara acest lucru. Pentru ultimele obiective avem nevoie de o teorie. O teorie, desi afiliat) în leg)tur) cu lumea despre care sunt revendicate explicații, r)mane întotdeauna distinct) de aceasta. ,,Realitatea” nu va fi congruent) nici cu teoria, nici cu un model care ar putea-o reprezenta. Întrucât politologii gândesc adesea c) cel mai potrivit model este acela care reflect) cel mai bine
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
i-a determinat pe autori s) elaboteze sau său s) sugereze teste suplimentare, care s) fi psupus la încerc)ri mai grele propriile modele. Regulă a șaptea cere atenție în desprinderea concluziilor de pe urma rezultatelor negative ale testelor. Înfrâng ele teoria, revendic) îmbun)ț)țirea ei sau pretind o restrângere a intențiilor ei explicative? În loc de asta, ei raporteaz) pur și simplu corelațiile diferite dintre concentrarea puterii și r)zboi în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Concluziile lor sunt destul de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
capital. Acolo unde capitalul este insuficient, el genereaz) și cea mai mare recompens). Confruntându-se cu impulsuri similare de a investi în str)în)țațe din partea actorilor din diferite ț)ri capitaliste, guvernele lor sunt cu ușurinț) convinse s) susțin) revendic)rile cet)țenilor lor privind un tratament corect sau anumite privilegii din partea conduc)torilor din ț)rile în care opereaz). Dac) un guvern își susține proprii oameni de afaceri în str)în)țațe, alte guverne pot proceda diferit? Dac) un
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rilor umane, imperialismul liberului schimb, si imperialismul capitalismului monopolist. Dou) preciz)ri trebuie f)cute. Mai întâi, o tar) care susține o miscare imperialist) trebuie s) produc) unul sau o combinație de astfel de ,,surplusuri”, în sensul c) țară imperialist) revendic) o marj) de superioritate asupra poporului pe care il domin). Cum altfel ar putea fi exercitat controlul? În al doilea rând, modul in care este produs ,,surplusul”, precum și natura statului care îl produce, par fi destul de nesemnificative. Republicile (Atena și
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
este atat necesar), cât și posibil). Pentru a o aduce de la potent) la act este necesar s) concepem structura unui sistem internațional, și s) ar)ț)m cum funcționeaz) efectele ei. Trebuie s) des)vârșim revoluția copernican) pe care au revendicat-o alții, ar)tând m)sura în care acțiunile și interacțiunile statelor, si m)sura în care rezultatele pe care le produc aceste acțiuni și interacțiuni, pot fi explicate mai degrab) prin intermediul forțelor care opereaz) la nivelul sistemului, decât cu ajutorul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
se înțeleag) faptul c), atunci când își urm)rește propria securitate, nici un stat nu va acționa în deplin) cunoștinț) de cauz) sau cu toat) înțelepciunea - dac) am putea ști cu adev)rât ce ar putea s) semnifice acești termeni. Unele sisteme revendic) cerințe speciale pentru a funcționa. Traficul nu este posibil dac) cei mai mulți, dar nu toți, conduc pe partea corespunz)toare a drumului. Dac) este necesar, trebuie luate m)suri drastice pentru a garanta c) toți fac la fel. Alte sisteme au
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vor reuși s) prospere, se vor afla expuși pericolelor, vor suferi. Teamă de astfel de consecințe nedorite stimuleaz) statele s) se comporte în moduri prin care se tinde c)tre crearea echilibrelor de putere. Trebuie remarcat faptul c) teoria nu revendic) presupoziții legate de raționalitate sau de constant), a voinței din partea tuturor actorilor. Ea pur și simplu spune c), dac) unii se descurc) relativ bine, alții vor c)uta s)-i întreac), sau se vor opri pe drum. În mod evident
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
chestiuni aflate la un nivel diferit de generalitate. Eșecul de a remarcă acest lucru reprezint) una din erorile care alimenteaz) critică teoriei. O altă o reprezint) confundarea unei teorii a politicii internaționale cu o teorie a politicii externe. Confuzia cu privire la revendic)rile explicative emise de o teorie a balanței de putere corespunz)tor formulat) rezid) în ambiguitatea distincției trasate între politică național) și cea internațional), sau in refuzul de a considera aceast) distincție drept necesar). Pentru cei care neag) distincția, pentru
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
KALENDE, revistă de critică, literatură și istorie literară apărută la București, lunar, din martie 1943 până în august 1944, sub direcția lui Vladimir Streinu. K. se revendică de la revista cu același titlu, editată în 1928-1929, care „acum cincisprezece ani avea aceeași atitudine”, dar cu distanțarea impusă de timp: „Ceea ce nu vom mai relua din vechea «Kalende» va fi însă tinerețea redactorilor ei care puteau atunci îndrăzni orice
KALENDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]
-
XV (a Cumanilor, de Milcov, Siret și Baia) au purtat și o pronunțată amprentă politică. Nu este, desigur, cazul să insistăm aici asupra întregii problematici legate de apariția și evoluția diecezelor episcopiilor catolice în spațiul extracarpatic în evul mediu, tema revendicându-și, între timp, o bibliografie destul de consistentă 35. Vom rămâne, de aceea, doar la unele momente care ni se par importante pentru demersul nostru. De pildă, succesele înregistrate de către papalitate în părțile de miazănoapte ale Munteniei, respectiv în cele de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Marii Revoluții Franceze; chiar dacă la constituirea națiunilor moderne a lucrat desfășurarea istorică din secolele anterioare, între națiunea modernă și cea medievală nu există continuitate. J. Szűcs afirma că evul mediu a cunoscut doar etnicitatea - un sentiment de grup ce se revendică de la limba și de la proveniența comună și care a precedat națiunea, nefiind identic cu ea. Până în secolul XVIII, opina istoricul, oamenii se raportau la cadrul religios, statal, social, apartenența etnică nefiind una relevantă. Omului medieval îi era total străin sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-lea (rege german între anii 1039-1056, împărat din anul 1046) s-a confruntat în anul 1041 cu principele Bretislav I (1035-1055), împăratul fiind numit nostrates, Teutonici. Pe de altă parte, privilegiul principelui ceh Soběslav al II-lea (1173-1178) care se revendica de la un document emis pe la anul 1100, statua că germanii, deoarece sunt diferiți de boemi, trebuie să se conducă de drept și de datină proprie 26. Cosma de Praga anunța că ține de gens Bohemica, pentru germani, numiți gens Teutonica
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
le-a avut cu oamenii politici unguri, ar rezulta că urmărea prin mijlocul acestei apropieri să obție mai ușor pentru România regiunea slovacă de la Békés Csaba și Mako la revărsarea Mureșului, pe care într-adevăr Brătianu le socotea necesare de revendicat“2. Alți istorici români au comentat și mai laconic zvonurile despre discuțiile purtate în perioada ocupației românești din Ungaria cu privire la realizarea unei „uniuni personale“ româno-maghiare, considerându-le „bizarerii lipsite total de suport istoric“3. Un cercetător american, care a prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și nu putem renunța la nici un atom din țarina neamului. Fiecare din elementele românești au contribuit la formarea sufletului românesc, singur și același peste tot“. Dar, în acel moment, victoria Rusiei va însemna „imposibilitatea materială pentru veci de a mai revendica Basarabia“59. C. Stere nu vedea atunci decât pericolul rusesc și nicidecum posibilitatea înfrângerii Austro-Ungariei. „Prin politica pe care o sprijiniți - se adresa el deputaților pro-antantiști - nu numai că compromiteți viitorul acestui Stat, făurindu-i lanțurile vasalității, dar nu veți
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai mult teoretică, un purism programatic - stindard intransigent al artei pure (al „literaturii înalte”) - și se adresa „oamenilor de gust”. Frondei antiburgheze și antifilistinismului li se dădea îndreptățire estetică: Macedonski se voia creatorul unei direcții noi. Prin el, L. își revendica drept tradiție pașoptismul (privit în epocă și chiar mai târziu ca o țintă a criticii junimiste) și opunea pozitivismului junimist atașamentul față de religie. Acuzând Junimea de „germanism” și de „pesimism schopenhauerian”, poetul susținea apartenența noastră la spiritualitatea tonică a lumii
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
specificului național în literatura română modernă. Nu se poate vorbi încă, în cazul lui K., de o apreciere estetică a literaturii - ea este subordonată moralei, idealurilor naționale și sociale -, dar îndrumătorul literar are în vedere unele criterii, în numele cărora va revendica dreptul criticii de a judeca fiecare scriere. Înfăptuirea unei literaturi originale ar trebui însoțită chiar de la început de o atitudine critică netă de respingere a producțiilor lipsite de valoare. Se cere scriitorilor o literatură de „principii” (politice, morale)și de
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
unor tablouri suprarealiste de Dalí. Sensul lor se pierde însă într-un labirint de simboluri ambigue, cu trimiteri evidente la Apocalipsa Sfântului Ioan. Vidarea ori ocultarea semnificației sunt „metodele” proprii scrierii (și receptării) discursului poetic apocaliptic, care pare să-și revendice retorica profețiilor biblice: „ca o suliță privirea mea/ străpunge versete de spini// simt lumina și huruitul mecanismelor/ apocalipsul mărșăluiește în pustiu.” SCRIERI: Călăuza, pref. Nicolae Manolescu, Botoșani, 2000; Solaris, București, 2002; Hidden death, hidden escape, New York, 2003; Ochiul miriapod, București
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
Bulgar, Perspective în scrisul actual. Alți colaboratori: Emin Asan, Sever Stoica, A. Crăciun, Augustin Cosma, St. Munteanu; în genere, autorii preferau, în cazul articolelor de mai mică întindere, folosirea pseudonimului. După evenimentele din decembrie 1989, mai multe publicații și-au revendicat, fie și în sens polemic, atât tradiția, cât și programul său numele G. de V., fără a avea însă o legatura reală cu publicația interbelică. I.I.
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
de acest tip, mă gândesc să nu arestezi configurarea anarhetipală Într-o zonă precis postmodernă ori „Înalt modernă”. Am două motive pentru care aș recomanda această neutralitate de principiu: În primul rând, pentru că discuția despre oricare nou concept care Își revendică identitate postmodernă rămâne, indiferent de bunăvoința participanților la dezbatere, În zona destul de sterilă a diferențierii modern/postmodern, a deja obositoarei dispute Între paradigme și episteme, o dispută fără sfârșit sau cu sfârșit convențional, pentru că totul depinde până la urmă de decupajul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]