2,855 matches
-
să prezinte, pentru a-l satisface pe spectator, spectacolul pedepsirii celor răi și al răsplătirii celor buni. Prima sa utilitate, să ne amintim, constă în "sentințele și instrucțiunile morale pe care le putem presăra acolo aproape peste tot", a patra rezidă în catharsis. Această "a treia utilitate", specifică teatrului clasic, îi este străină teatrului antic, după cum constată Corneille. Anticilor nu le păsa de "recompensarea acțiunilor bune și de pedepsirea celor rele" în tragediile lor. În schimb, contemporanii săi își termină piesele
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
la Paravanele. Derrida 30 atrage atenția că teatrul, așa cum l-a conceput Artaud, nu poate fi jucat, căci Artaud nu vrea ca el să fie o reprezentație, ci să cuprindă viața în ceea ce are ea mai imposibil de reprezentat. Contradicția rezidă în însuși faptul că Artaud vrea să termine cu mimesisul. Dornic să unească teatrul și viața, el neagă valoarea a tot ceea ce este meditație în raport cu viața, a tot ceea ce reprezintă, imită, în loc să fie. "Arta, afirmă el, nu este imitarea vieții
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
scenă. Însă atunci când ești pe scenă, dumneata, actorule, trebuie să înlocuiești viața creând circumstanțe speciale. Acest lucru nu este făcut într-o intenție realistă sau naturalistă, ci pentru că este necesar punerii în mișcare a forțelor noastre creatoare. Forțele creatoare ce rezidă în subconștientul nostru nu pot fi puse în mișcare decât printr-o realitate imaginară, numai să putem crede în ea." Iată sfaturile pe care Stanislavski le dă actorului: "Trebuie ca acest film interior să se desfășoare adesea în fața ochiului minții
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fi găsit în situația personajului pe care îl încarnează. Comediantul trebuie să caute în memoria lui afectivă, dacă vrea să creeze un personaj convingător, și să manifeste emoția pe care să o comunice partenerului său și publicului totodată. Arta sa rezidă în capacitatea de a retrăi afectele trecute sau de a și le rememora pe cele observate la alții, de a regăsi urmele mnezice pe care le-au depus în el. Această emoție este controlată căci este legată de afecte vechi
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pună în aplicare asociațiile sale personale. Regizorul care îl ghidează trebuie să-l ajute să-și elimine inhibițiile, să distrugă stereotipurile comportamentului său. Cea mai bună protecție a sa, în acest stadiu dificil al rupturii măsurilor sale psihologice de apărare, rezidă în actul creator, în perfecționarea formei sale. "Actorul care se descoperă pe el însuși, scrie Grotowski, și sacrifică partea cea mai intimă a sa cea care nu este făcută pentru ochii lumii trebuie să fie capabil să manifeste ultimul impuls
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Teatrul de Artă din Moscova 39, în calitate de colaborator al lui Stanislavski, mai mare decât el cu unsprezece ani, pentru care, de altfel, are o mare admirație. Realismul decorurilor, costumelor și machiajului slăbește, după părerea lui, drama, a cărei forță poetică rezidă mai ales în compoziția ritmică. Reprezentația realistă, captând atenția spectatorului asupra unor detalii neînsemnate, îl face să piardă din vedere esențialul și lungește inutil durata spectacolului care-și pierde dinamismul. Timpul este prețios pe platou", afirmă Meyerhold, convins că nu
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și accesoriile mese, scaune, paturi, dulapuri -, au trei dimensiuni. Deci, la teatru, unde actorul este obiectul principal, trebuie să se recurgă la descoperirile artei plastice, și nu ale picturii. Pentru actor, baza este arta statuară." Cum forța poetică a jocului rezidă în parte în arta mișcării, Meyerhold, care se inspiră uneori din music-hall și din arta de circ care cer, din partea interpretului, virtuozitate, agilitate și stăpânire, acordă multă importanță antrenamentului fizic al actorului, "biomecanica". Nu este vorba, cum s-a pretins
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în efuziuni sarcastice pentru sancționarea acelorași vicii. Constatăm, de pildă, aceeași atitudine critică necruțătoare față de parazitismul și impostura literară în De vorbă cu mine însumi de I. Minulescu și aceeași repulsie față de poezia modernă și simbolistă "a căreia supremă originalitate rezidă în răscăcărarea tipografică a strofei pe o pagină întreagă"47, repulsie care s-a manifestat la Caragiale în ciclul de pastișe parodice după Macedonski (Erato, scapă-mă, Cameleon femeie etc.). De asemenea, schița caragialiană Intelectualii pare hipotextul tabletei Despre scriitori
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ironic cu multiple convenții"81. Am selectat această definiție dintr-un șir considerabil de teoretizări ale termenului, pentru a sublinia de la început modernitatea parodiei caragialiene. Motivația actului parodic, înțeles ca proces conștient, ca tehnică prin care se declanșează efectul comic, rezidă la Caragiale nu doar în instinctul ludic deformator, ci și în demersul critic și corector, de reconsiderare și reierarhizare a valorilor. Satiricul sau parodistul are "rol de oculist", cum nota Al. O. Teodoreanu, pentru că "el ne prezintă o lentilă măritoare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
statui.142 Apetența pentru parodie, comună atât lui Caragiale cât și lui Urmuz, germinează însă din fonduri motivaționale similare doar până la un punct și conferă instrumentarului parodic funcționalități diferite. În acest sens, așa cum notam în capitolul corespunzător, motivația actului parodic rezidă la Caragiale în instinctul ludic, asociat demersului critic și corector, de reconsiderare și reierarhizare a valorilor. Satiricul și parodistul au "rol de oculist", așa cum nota Al. O. Teodoreanu, sau de "oftalmoftolog", cum remarca printr-o ingenioasă invenție terminologică Vasile Gogea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
greco-romană și iudeo-creștină, intrând în concordanță cu valurile Renașterii, ale barocului contrareformist, ale Iluminismului, fără de care nu s-ar fi putut constitui formele republicane și democratice ale societății civile).334 Dar sub acestea (ori deasupra lor, în orice caz concomitent) rezidă similitudinile, observate de către Pierre Chaunu: "dacă Polonia întreține amintirea Piaștilor și de mai înainte, aceea a trecutului sciților și sarmaților (ca și noi, a galilor autorizați de Republică), dacă România este mândră de Roma, de Traian, de legiunile sale, din
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
întrebări pe care strămoșii noștri nu le-au cunoscut niciodată, chiar în epocile cele mai întunecate ale istoriei omenești. O omenire fără trecut este o omenire fără memorie; și, deci, adevărata revoluție ce trebuie realizată în timpuri ca al nostru rezidă în descoperirea unui trecut ca prezență activă. În acest scop, redescoperirea sacrului nu este un fapt arheologic și nici măcar antropologic în sens larg."337 Găsim avataruri ale mitului vârstei de aur și ale tărâmului făgăduinței de exemplu în mitul cultural
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
atât de puțin înțelese precum comics."514 Definiții și aspecte tehnice ale benzii desenate Surprinzătoarea dificultate în definirea clară a benzii desenate a fost observată de către toți teoreticienii și istoricii domeniului, care deși propun diverse perspective, admit că marea dilemă rezidă în a conferi o definiție care să delimiteze net banda desenată de alte câmpuri cultural-artistice, precum pictura, literatura, filmul, caricatura etc. Astfel, unele definiții se axează pe dimensiunea tehnică, altele pe conținut, altele pe funcția pe care o îndeplinește banda
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
doar "ochi" și devenim și "urechi").520 Există coduri semiologice digitale (vorbirea zilnică) și analogice (fotografia, imaginea, gesturile, mimica), explică autorul, iar cele din urmă sunt guvernate în mare parte de inconștient, de unde și fascinația imaginii, a cărei putere nu rezidă în enunțare, ci în evocare (ceea ce este evocat este mai important decât ceea ce se arată, deoarece se află în raport direct cu indicibilul și revelează ceea ce într-un discurs formal ar cădea sub incidența prohibiției, chiar dacă pe alocuri ar putea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
iar cititul ei se asimilează actului lecturii în general, prejudecata în privința presupusei nocivități a consumului său este, paradoxal, mai accentuată în familiile cu educație medie ori redusă decât în cele educate, care întreprind lectura lucidă. Cauza devalorizării benzii desenate nu rezidă în concurența altor forme de divertisment, precum televiziunea ori jocurile electronice, deoarece acestea satisfac necesități diverse, și chiar dacă intervine concurența între formele de divertisment, aceasta poate însemna și complementaritate, și chiar stimulare reciprocă.549 Sursa este localizată tot în domeniul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
comics, New Fun și New Comics. Marele lui merit este de a fi apelat la autori necunoscuți, majoritar tineri, freelancer-i, implicându-i astfel în industria comics, care beneficiază de idei și tehnici proaspete în creație. Bineînțeles, motivația sa nu a rezidat în preocuparea pentru calitatea produsului ori ajutorarea tinerilor artiști, ci în faptul că aceștia își vindeau operele mai ieftin decât sindicatele media, cu 5 dolari pe pagină în loc de 7.583 Fig. 8 Efort comun pentru implicarea populației în economia de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
desenată apare în anii '20, ca artă caricaturală, satirică, într-un câmp semantic larg, structurat pe trei elemente majore: economia de linii (dar încărcate de idei puternice), reprezentarea exagerată sau absurdă a personajelor și a evenimentelor, și expresiile narative care rezidă în gândurile pe care le stimulează, nu în veracitate ori fidelitate față de modelul real.722 În 1927 deja se constituie Asociația Desenului, Manhua Hui, care solidifică activitatea dezordonată a desenatorilor, ridicând și standardul artei, cu scopul educării populației, al promovării
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de către Gary Groth, periodic care vădește un larg orizont intelectual și un discurs critic. Aceasta confirmă faptul că banda desenată poate oferi mai multe paliere de lectură, în funcție de contextul și de subiectivitatea receptorului. Încărcătura semantică și forța evocativă a eroului rezidă în imaginea sa, în ceea ce îl face unic, de neconfundat: costumul.741 Costumul eroilor (dar și al adversarilor lor) este o uniformă, o "obligație profesională" (când, sub amenințarea unui rival, Superman își dezvăluie costumul real ascuns sub cel banal al
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ales în timp." 46 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, p. 106. Conform lui Eliade, doar istorismul iudeo-creștin (pe care îl blamează fără rezerve datorită abandonării omului în închisoarea temporală a istoriei) cu paroxismul atins în Hegel depășește mitologia, cu toate că ea rezidă și în istorism. 47 Ibidem, pp. 147 ș.urm. Încă o dată trebuie subliniat că nu dispunem de informații edificatoare privind contextul ritualic al miturilor grecești, ci doar în privința formelor artistice. 48 Ibid., p. 152. 49 Ibid., p. 157. 50 Ibid.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
devenind ea însăși mit. 221 Apud Daniel Dubuisson, op. cit., pp. 244-245. 222 Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, p. 8 223 Idem, Pentru o istorie a imaginarului, p. 41. 224 Ibidem, pp. 52-53. Există însă o dificultate care rezidă în "ambiguitatea mitologiei, domeniul prezentând, cel puțin în culturile tradiționale, structuri deschise, fluide, încărcate de o multitudine de semnificații." 225 Ibidem, p. 207. 226 Vasilis Vitsaxis, op. cit., p. 12, nota 11. Socrate însuși afirma că cei care alcătuiesc miturile trebuie
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sufocată, ci epuizată de exploatarea necugetată a unei polarități unidimensionale a puterii sale de visare. Excesele raționalismului științific și politic au slăbit imaginația înlănțuind-o într-o producție intensivă de imagini istorice stereotipizate și monocolore. Altfel zis, criza imaginației contemporane rezidă esențial în nivelarea imaginii prin monopolul utopiei. Utopia este poate cea mai subtilă și mai dăunătoare confiscare a imaginației, prin faptul că o aplatizează într-un regim hibrid, că o aservește unei domesticiri a istoriei. Veritabilă formă reziduală, utopia, în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să prindă În aceeași frază fragmentul de real și reflectarea lui simultană În text. Așadar, procesul constituirii propriu-zise a textului. ș...ț Flacăra, nr. 49, 6 decembrie 1985 Emilia Parpală: Romanul postmodernist Semantic, antiromanul Intermezzo (Editura Albatros, 1984, 437 p.) rezidă În joncțiunea contrapunctică a două teme: 1. o temă metatextuală, motivantă, În care criticul Marin Mincu face dovada aptitudinilor sale de vulgarizator (În sens non-peiorativ) al unor locuri comune din teoria textului; 2. o temă a realului recuperat În/ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
niciodată narațiunea, dar ea a stat, fără Îndoială, la originea seriei de povesriri polițiste scrise trei ani mai târziu. Inițial, aveam de gând să ridicăm problema câte unei enigme și să o soluționăm cu claritate. Poate că sămânța devierilor noastre rezidă În hotărârea de a semna cu un pseudonim.“ Peste trei sau patru ani, considerând că experiența fusese amuzantă, Borges și Bioy Își reiau colaborarea. Ei recunosc că, de atâta haz, purtați de valul râsetelor și glumelor, au ratat multe subiecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fi trebuit să spună?... Bine, zi mai departe.“ Eu cred - continua Voicu Constatinescu, după alte fraze la fel cu cele spuse înainte, trecându-și din când în când mâna prin părul grizonant și mai tușind scurt -, eu cred că aici rezidă una din explicațiile la atitudinea noastră - cea morală. Nu poți convinge niciodată un om să se lase de fumat ținând tu însuți țigara în gură. Și atunci, tovarăși, unii mai puțin, alții mai mult, în funcție de împrejurări, fumam. Recunosc, au existat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Rolul partidelor extraparlamentare în sistemele democratice naționale este să reunească partidele membre, să se pună de acord asupra unui program comun și să-l lege de exercitarea puterii publice 686. Hix și Lord arată totuși că o serie de dificultăți rezidă în transpunerea acestui model la nivel european. Mai întîi, federațiile de partide nu sînt partide de masă, compuse din alegători individuali. Membrii sînt, în principal, partide naționale atașate și luptîndu-se pentru putere mai mult la nivel național decît european. Prin
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]