15,441 matches
-
ultimelor decenii un concept de actualitate odată cu problema valorii informației ale cărei anticipare și deținere joacă un rol esențial în determinarea prețurilor. Așa cum arată analizele recente, aceasta a căpătat accepții multiple precum: valoare contabilă, valoare justă, valoare de utilitate, valoare reziduală, valoare actuală sau prezentă, valoare acționarială etc. Managementul prin valoare a societăților se bazează pe convingerea supe riorității logicii pieței asupra oricăror soluții de esență birocratică. Ea poate explica în special predominanța unui control de tip financiar și succesul metodelor
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
considerată acceptabilă, cel puțin din cauza contradicției evidente cu relația de mai sus, care stipulează clar relația de dependență care există între cele două rentabilități. Totuși, este bine de precizat aici că relația pusă în evidență de ecuația presupune că variabila reziduală εt are o repartiție normală, ceea ce, evident, nu mai poate fi reținută ca ipoteză plauzibilă pentru modelul cu rentabilități anormale. Cu toate aceste imperfecțiuni, rezultatele obținute sunt în bună concordanță cu cele obținute de alți autori care au efectuat studii
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
utilizate în această parte a cărții fac apel la teoria clasică a evaluării activelor financiare, mai precis la modelul CAPM. Vom recurge în acest scop la o regresie liniară de forma, unde se presupune că εt este o variabilă aleatorie reziduală de medie zero și varianță constantă, de regulă de repartiție normală. Așa cum este cunoscut, riscul total al activului de rentabilitate rt este măsurat prin varianța sa și are următoarea descompunere. Pentru a evita dificultățile generate de introducerea conceptului de rentabilitate
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
analiză statistică, putem decide dacă ajustările au condus sau nu la o reacție a pieței. În acest sens, vom recurge la un test Fisher de comparație a celor două varianțe (în fapt, cele două măsuri de risc sunt variantele factorului rezidual); dacă rezultatul testului confirmă modificarea riscului specific, atunci putem afirma că ajustările au contribuit la un anumit tip de reacție din partea pieței; vom putea măsura sensul acestei reacții prin două metode: - prin diferența dintre valorile estimate ale coeficienților dacă Δ
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
cursului titlului față de indicele bursier al pieței. Așa cum am precizat deja în secțiunea consacrată acestui concept din capitolul anterior, pentru a estima acești parametrii se recurge la o regresie liniară de forma unde se presupune ca este o variabilă aleatoare reziduală de medie zero și varianță constantă, de regulă de repartiție normală. În aceste condiții, vom obține. Prezentăm rezultatele estimării acestei regresii pentru cele trei companii considerate, și anume: SIF Banat-Crișana, Banca Transilvania și SC IAMU SA. Înainte de a scrie ecuațiile
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
grupului și a băncii, vom proceda astfel: 1) la nivelul Băncii Transilvania rezultatele analizei de regresie sunt următoarele: • rentabilități neajustate Deducem deci că ecuația care descrie variația ratei rentabilității TLV (Banca Transilvania) în raport cu variația ratei rentabilității BET este următoarea. Varianța reziduală, notată aici cu 1SIFV are valoarea. Așa cum se poate constata din tabelul anterior, estimatorii obținuți pot fi considerați suficient de relevanți. Această afirmație este justificată prin coeficienții de corelație și determinație și evident prin valorile testului Student din partea finală a
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
este justificată prin coeficienții de corelație și determinație și evident prin valorile testului Student din partea finală a tabelului; • rentabilități ajustate Deducem deci că ecuația care descrie variația ratei rentabilității TLV (Banca Transilvania) în raport cu variația ratei rentabilității BET este următoarea. Varianța reziduală, notată aici cu 2SIFV are valoarea. Și în acest caz se poate constata din tabelul anterior că estimatorii obținuți pot fi considerați suficient de relevanți. Această afirmație se justifică de asemenea prin coeficienții de corelație și determinație și evident prin
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
tabelul anterior că estimatorii obținuți pot fi considerați suficient de relevanți. Această afirmație se justifică de asemenea prin coeficienții de corelație și determinație și evident prin valorile testului Student din partea finală a tabelului. Testul statistic Fisher, adică raportul dintre varianța reziduală mai mare și cea mai mică are valoareaF = 2,16, fiind superior valorii tabelare F = 2,11, la un nivel de semnificație de 95%. Evident, acest rezultat este la limita valorilor acceptabile, dar afirmă totuși că efectul majorării de capital
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
de capital la nivelul Băncii Transilvania asupra SIF. 2) la nivelul SIF Banat-Crișana rezultatele analizei de regresie sunt următoarele: • rentabilități neajustate. Deducem deci că ecuația care descrie variația ratei rentabilității SIF Banat-Crișana în raport cu variația ratei rentabilității BET este următoarea. Varianța reziduală, notată aici cu 1SIFV are valoarea. Așa cum se poate constata din tabelul anterior, estimatorii obținuți pot fi considerați suficient de relevanți. Această afirmație este justificată prin coeficienții de corelație și determinație și evident prin valorile testului Student din partea finală a
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
afirmație este justificată prin coeficienții de corelație și determinație și evident prin valorile testului Student din partea finală a tabelului; • rentabilități ajustate tratelor. Deducem deci că ecuația ce descrie variația ratei SIF BanatCrișana în raport cu variația ratei rentabilității BET este următoarea. Varianța reziduală, notată aici cu 2SIFV are valoarea: 2 SIFV = = 0,000135. Așa cum se poate constata din tabelul anterior, estimatorii obținuți pot fi considerați suficient de relevanți. Această afirmație este justificată prin coeficienții de corelație și determinație și evident prin valorile testului
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
obținuți pot fi considerați suficient de relevanți. Această afirmație este justificată prin coeficienții de corelație și determinație și evident prin valorile testului Student din partea finală a tabelului. În acest caz, dar nu surprinzător, testul statistic Fisher, adică raportul dintre varianța reziduală mai mare și cea mai mică, dat de F = 1,10, care este inferior valorii tabelate F = 2,11 la un nivel de semnificație de 95% spune că efectul majorării de capital de la nivelul Băncii Transilvania, asupra cotațiilor bursiere la
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
unei activității de lungă durată. Clientul este asigurat astfel că prețuiți relația dvs. și că sunteți disponibil. Oferiți servicii sau produse „de continuitate” ca parte a pachetului vândut clientului. În mod evident, pe lângă stabilizarea fluxului financiar, vă asigurați un venit rezidual. Asigurați-vă că percepeți comisioane și prețuri echitabile. Faptul că sunteți nou pe piață nu înseamnă că puteți practica prețuri mai mici decât concurenții. Interesați-vă de prețurile practicate de concurenți și întrebați-vă clienții cât plătesc la rivalii dvs.
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
aferente care au volumul total Vc = 10 m3, lucrând la 25o C și 40 at; b. timpul în care cantitatea de hidrogen sulfurat eliberată în atmosferă atinge valoarea standard a concentrației maxim admise. 2.2. Particularități de tratare a apelor reziduale 2.2.1. Considerații teoretice Concentrația ionilor de hidrogen, pH-ul apei În condiții naturale, apa nu este o substanță pură, ci o soluție care poate să conțină substanțe solide sau gaze dizolvate. Prezența în apă a unor substanțe minerale
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
temperatură, turbulența atmosferică, regimul precipitațiilor; se utilizează în calcul v0= 2,5 m/s pentru valoarea medie a vitezei vântului predominant din zonă (ca media valorilor pe ultimii doi ani). 3.2. Proiect 2 Eficiența procesului de epurare a apelor reziduale Din diferite ramuri industriale rezultă ape uzate/reziduale pentru care se impune o purificare înainte de a fi recirculate/reintroduse în procesul productiv sau deversate în resursele naturale de apă. Instalațiile de epurare se amplasează la sfârșitul unui proces productiv, funcționând
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
calcul v0= 2,5 m/s pentru valoarea medie a vitezei vântului predominant din zonă (ca media valorilor pe ultimii doi ani). 3.2. Proiect 2 Eficiența procesului de epurare a apelor reziduale Din diferite ramuri industriale rezultă ape uzate/reziduale pentru care se impune o purificare înainte de a fi recirculate/reintroduse în procesul productiv sau deversate în resursele naturale de apă. Instalațiile de epurare se amplasează la sfârșitul unui proces productiv, funcționând, de cele mai multe ori, în regim continuu. Costurile aferente
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
amplasează la sfârșitul unui proces productiv, funcționând, de cele mai multe ori, în regim continuu. Costurile aferente proceselor de epurare se adună la costurile de producție, mărind costurile de fabricație ale produselor. Alegerea corectă a unui proces de epurare a apelor uzate/reziduale cât mai simplu, care să reducă poluanții sub limita concentrațiilor admise de standarde și care să se desfășoare cu un consum redus de energie și de reactivi, concomitent cu recuperarea unor substanțe valoroase pe care apa uzată/reziduală le conține
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
apelor uzate/reziduale cât mai simplu, care să reducă poluanții sub limita concentrațiilor admise de standarde și care să se desfășoare cu un consum redus de energie și de reactivi, concomitent cu recuperarea unor substanțe valoroase pe care apa uzată/reziduală le conține, este o preocupare permanentă de eficientizare a proceselor productive. Conform acestui proiect, se consideră o întreprindere industrială care epurează în instalații proprii o cantitate de apă uzată care conține substanțe organice. În procesul de epurare, substanțele organice conținute
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
Atât cărbunele, cât și solventul urmează să se recircule/reintroducă în procesul de epurare. Fluxul tehnologic pentru procesul de epurare a apelor uzate este prezentat în figura . Obiectivul prezentului proiect constă în determinarea eficienței procesului de epurare a apelor uzate/reziduale dintr-o întreprindere industrială în cazul recuperării și valorificării substanțelor organice pe care aceste ape le conțin. În vederea realizării acestui obiectiv, se va determina costul unitar de epurare a apelor reziduale în cazul nerecuperării substanțelor organice în raport cu costul/venitul realizat
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
în determinarea eficienței procesului de epurare a apelor uzate/reziduale dintr-o întreprindere industrială în cazul recuperării și valorificării substanțelor organice pe care aceste ape le conțin. În vederea realizării acestui obiectiv, se va determina costul unitar de epurare a apelor reziduale în cazul nerecuperării substanțelor organice în raport cu costul/venitul realizat în cazul recuperării și valorificării substanțelor organice. Notațiile din tabel au următoarea semnificație: D - debitul de apă uzată (m3/oră); Vv - viteza volumetrică (m3 apă uzată/m3 cărbune · oră); Ci - concentrația
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
tehnologic (kg solvent/ciclu); A - energia termică a aburului (Gcal/ciclu); dc - densitatea cărbunelui activ (kg/m3); Ca - capacitatea de adsorbție a cărbunelui (kg substanță organică/kg cărbune activ). 3.3. Proiect 3 Recuperarea unei investiții de valorificare a căldurii reziduale provenite de la prelucrarea semifabricatelor metalice Dat fiind că orice acțiune de recuperare materială și energetică este conformă, ca problematică, cu unul dintre dezideratele stipulate în cadrul principiilor de dezvoltare durabilă, de a proteja și conserva resursele naturale, s-a abordat în
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
metalice Dat fiind că orice acțiune de recuperare materială și energetică este conformă, ca problematică, cu unul dintre dezideratele stipulate în cadrul principiilor de dezvoltare durabilă, de a proteja și conserva resursele naturale, s-a abordat în acest proiect recuperarea căldurii reziduale provenite din industria de prelucrare a metalelor. Prelucrarea semifabricatelor metalice se face prin încălzirea acestora în cuptoare speciale până la temperatura optimă de prelucrare. Gazele de ardere, după ce încălzesc semifabricatele, părăsesc cuptorul, având un conținut caloric ridicat. Apa care preia o
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
conținutul caloric al gazelor poate fi utilizată ca: agent termic în incinta sau în vecinătatea uzinei; apă de spălare pentru grupurile sanitare din incinta uzinei. Tema proiectului Se va calcula timpul de recuperare a unei investiții făcute în vederea valorificării căldurii reziduale provenite de la o secție de prelucrare a semifabricatelor metalice. Pentru aceasta se va proiecta și construi câte un cazan recuperator (acvatubular) pentru fiecare cuptor din secția de prelucrare a semifabricatelor metalice. 1. Calculul bilanțului termic pentru un cazan recuperator 2
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
apropiere, care să acționeze ca un ecran, favorizează o bună și rapidă dispersie atmosferică a noxelor evacuate. Existența unor curenți de aer favorizează o dispersie atmosferică rapidă a gazelor de ardere evacuate. 4.3. Studiu de caz 3 Recuperarea căldurii reziduale provenite de la o centrală termică Într-o centrală termică, conform tabelului 4.8, se ard zilnic m tone combustibil solid cu o putere calorifică Pc și un anumit conținut de carbon (C, %). Arderea combustibilului are loc în prezența aerului (a
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
carbon (C, %). Arderea combustibilului are loc în prezența aerului (a cărui compoziție este de 20% O2 și 80% N2), cu un anumit randament, %. Gazele de ardere sunt folosite în cadrul centralei termice pentru producerea aburului de termoficare. Pentru a recupera căldura reziduală pe care gazele o au la ieșirea din centrala termică, acestea sunt trecute printr-un schimbător de căldură, figura 4.4. Căldura reziduală recuperată astfel servește la preîncălzirea aerului necesar arderii combustibilului în aceeași centrală termică. Schimbătorul de căldură este
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
Gazele de ardere sunt folosite în cadrul centralei termice pentru producerea aburului de termoficare. Pentru a recupera căldura reziduală pe care gazele o au la ieșirea din centrala termică, acestea sunt trecute printr-un schimbător de căldură, figura 4.4. Căldura reziduală recuperată astfel servește la preîncălzirea aerului necesar arderii combustibilului în aceeași centrală termică. Schimbătorul de căldură este pe post de preîncălzitor al aerului necesar procesului de ardere a combustibilului. Cheltuielile efectuate pentru transportul betonului la șantier Betonul este realizat la
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]