5,758 matches
-
au crezut că logica lui Lupasco viola principiul non-contradicției de unde și numele, nu prea fericit, de "logică a contradicției" și că presupunea riscul unor alunecări semantice fără sfîrșit. În plus, teama viscerală de introducere a noțiunii de "terț inclus", cu rezonanțele sale magice, nu a făcut decît să sporească neîncrederea față de o asemenea logică: cum să concepi un terț unificator al lui A și non-A ? Nu se poate afirma că formalismul axiomatic al lui Lupasco este per se o logică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
istoria artei se grefează pe "istoria cunoașterii, adică pe devenirea logică". Lupasco profetizează că arta "va înflori cel mai amplu spre sfîrșitul unei dezvoltări "utilitare", adică al unei dezvoltări logice a cogniției"8. Această profeție trebuie să fi avut o rezonanță specială pentru André Breton. Era firesc, deci, ca Breton să-i ceară și lui Stéphane Lupasco să răspundă, alături de Heidegger, Blanchot, Malraux, Bataille, Magritte, Caillois și Joyce Mansour, la faimosul chestionar publicat în Arta magică. Într-o vedere din 16
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lucru extrem de problematic. Deoarece legislatorii și procurorii acționează sub influență politică și încearcă să pună în aplicare strategii care reflectă opinia publică, stabilirea unei sentințe este deseori expresia unor varii perspective bazate pe preocuparea de moment de a fi în rezonanță cu ceea ce curentele filosofice consideră a fi sancționarea cu asprime"131. 3.5.2. Justificarea utilitaristă a pedepsei Conform abordării utilitariste pedeapsa poate fi justificată doar dacă răul care este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor prin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
În plus, Blake a împrumutat de la Ossian heptametrul liber utilizîndu-l în Cărțile profetice; ritmurile însă variază în funcție de sens, de la ritmurile clare din Thel la tunetele corale din Jerusalem. Numele mitice care apar în opera lui Blake au într-adevăr o rezonanță ossianica: "U-thorna" (regiune geografică la Ossian) versus Urthona (la Blake); Lutha (regiune geografică) versus Leutha; Tonthormod (regele din Sardronlo) versus Theotormon, etc. Se pare însă că singurul caz în care un nume ossianic aduce clarificări privind semnificația din opera lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
umanului, ne îngăduim să-i configurăm posibilul chip. Dar pornind de la matricea ei, recunoscându-i adevăratele surse și eventualele traiectorii, luând în seamă și ilustrele sale promisiuni consemnate de Cristian Petru în fragmentul citat mai sus, îndrăznim să identificăm posibile rezonanțe și chiar întruchipări. Iar acestea din urmă cred că pot duce către un "model" de reconstrucție a umanului, bine alcătuit și funcțional. Modelul ontologiei umanului mai degrabă așează sub aporie existența umană și delimitează spațiul teoretic al recunoașterii acesteia ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de o autoritate de necontestat, dar având și preocupări de ordin caritabil. A fost frecventat asiduu, onorat și venerat. A murit la 27 Ianuarie 1901. Moartea să a lăsat toată Italia în doliu . Lucrările lui Verdi au avut o importanță rezonanță politică în conștiința națională a poporului italian. Corul “Va’ pensiero” din opera Nabucco a fost în repetate rânduri - chiar și în timpurile moderne - propus pentru a fi adoptat drept imn național. Se știe că cineva a observat că numele lui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
relativă 56 a unei regiuni coronale cu densitate redusă semnifică faptul că procesele parametrice de cuplare laser - plasmă sunt mult mai puțin pronunțate și absorbția se realizează în principal datorită accelerării electronilor de către potențialul ponderomotiv și procesele de absorbție prin rezonanță. Având în vedere că lungimea scalei gradientului densităților este mai mică decât lungimea de undă a laserului, câmpul electric ridicat penetrează în stratul superficial al materialului solid, determinând procese de încălzire colizională. Frontul de căldură penetrează apoi în regiunile de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
unui mijlocitor Între cunoaștere și persoana aflată În formare. Viziunea invocată mai sus acreditează teza conform căreia dascălul trebuie să ajute elevul să se apropie de cunoaștere, să-l determine să se descopere, fără o Întâlnire spirituală autentică, fără o rezonanță afectivă, dascălul fiind pus Între paranteze, făcându-se abstracție de prezența sa. Avem de-a face cu o formare „mașinală”, desubiectivizată și despiritualizată, desprinsă de date concrete și fapte de viață. S-a ajuns la ideea paradoxală că Învățarea este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
produce asemenea decalaje: una propune un părinte copilului său și altceva celălalt părinte sau bunicii. Problema conflictului valoric este una dintre cele mai complicate chestiuni și dileme ale practicii educaționale. Principial, se promovează ideea că e bine să existe o rezonanță, un continuum și o coerență a tuturor acestor factori educogeni, că e de dorit ca aceste influențe să se sprijine și să se Întărească reciproc. Ce-i de făcut când nu se Întâmplă acest lucru? Cum trebuie să se acționeze
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de condamnat cei care au pus la punct telefoanele mobile, ci cei care le folosesc pentru a declanșa bombe sau a pentru a devaliza conturi bancare. Tehnicul are nu numai o dimensiune obiectuală, ci și una profund antropologică, producând o rezonanță socială, umană, spirituală. Orice nou artefact de acest gen este „prefațat” de o anumită „profeție” și produce, prin efectele sale, o adevărată „mitologie”, chiar „escatologie”. E Întâmpinat cu nerăbdare, cu Încântare, dar și cu frisoane. Integrarea lui În mod practic
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
reciproc. La limită, putem să avem de-a face cu o educație instituționalizată excelentă, o „bijuterie” de școală, dar, dacă este „agățată” necorespunzător de „gâtul” unei societăți - eventual dezinteresată, destructurată, bolnavă -, aceasta nu dă nici un rezultat. E nevoie de o rezonanță, de o „simfonie” a celor două realități, ce vor crește calitativ după principiul vaselor comunicante: cu cât vom avea un Învățământ mai bun, cu atât vom avea și o societate mai dezvoltată; cu cât vom avea o societate mai dezvoltată
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
E un mister aproape complet, care pune pe gânduri, activează firile și le transfigurează. Abia În acest moment spiritul se trezește, este pregătit de schimbare, se anunță reconversia și este gata să se actualizeze. Cred că ființa umană intră În rezonanță cel mai profund cu acest anotimp. De aceea, aproape că nu mai e operabilă distincția dintre prefacerile naturii și cele sufletești. Ceea ce se Întâmplă În exterior este ca și cum ar fi o prelungire a sufletului nostru. Iar ceea ce se petrece Înăuntru
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
aproape că nu mai e operabilă distincția dintre prefacerile naturii și cele sufletești. Ceea ce se Întâmplă În exterior este ca și cum ar fi o prelungire a sufletului nostru. Iar ceea ce se petrece Înăuntru „se combină” cu datele dinafară, dând naștere unei rezonanțe perfecte cu natura de dincolo de noi. De aceea, pentru om, primăvara devine un bun model al devenirii, poate cel mai bun „pedagog” natural, dăruit direct, cu generozitate. Însă cu o condiție: să știm să ascultăm glasul subtil al naturii, să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
exploatează o anumită predispoziție contestatoare sau o sete de mister ce persistă până și În cazul spiritelor celor mai Împlinite. De bună seamă că firile ce doresc noul și sfărmarea marilor mituri Își vor fi găsit În aceste noi „vestiri” rezonanțele propriilor ideații latente, subliminale. „Și dacă lucrurile nu stau așa cum sunt ele spuse?”, pot gândi spiritele Îndoielnice. „Intuiam eu că ceva nu este În regulă!”, vor șopti firile mereu cârtitoare. „Totul e lipsit de logică”, vor decreta raționaliștii. O atare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
constantă a acestei mari sărbători a creștinătății: năzuința perpetuării spiritului prin Înviere, bucuria trăirii prin solidarizare și comuniune a acestui miracol, expansiunea și revigorarea sufletească. Această constantă se reeditează an de an, cu o mai intensă vigoare, cu mai largi rezonanțe interioare și cu mai mari bucurii. Depinde de noi, de felul cum ne-am pregătit, de cât de mult l-am căutat și Îl avem În noi pe Dumnezeu. Căci dacă sufletul și trupul nostru nu se transformă În templu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
reprodus - la mine și la alții - o serie de calități ale acestuia pe care le-a răspândit În jur cu o generozitate specială, tăcută și smerită. Nu contează atât numele lui (evocat totuși În nota acestui articol), cât faptele și rezonanța acestora la semenii săi. A fost de la Început și până la sfârșit un dascăl, cum se zice, de țară. Excesiv de sobru, modest, numai de elevii săi știut. Și-a dus zilele În condiții cât se poate de vitrege, marcate de totalitarismul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Berlinului de Vest ca fiind cea mai dificilă și crede că ar fi practic și oportun, să se găsească o reglementare prin care părțile să-și păstreze punctele de vedere proprii. Vizita domnului Corneliu Mănescu la Bonn va avea o rezonanță mai mare, dacă Partea vest-germană ar obține un răspuns mai angajant de la Partea română, în problema rezolvării cererilor de reunire a familiilor. Minuta din 10 ianuarie 1967 Delegația vest-germană este de acord ca anunțarea stabilirii relațiilor diplomatice să se facă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
liderilor sovietici față de conducătorii români. Această presupunere nu este hazardată, deoarece în convorbiri ulterioare cu delegați chinezi, mijlocite ca interpret de semnatarul acestor rânduri, liderul român a vorbit ,,de aceste greutăți". Această expunere nu putea să nu aibă o anume rezonanță în mintea și sufletul conducătorului chinez, el însuși având o experiență asemănătoare. Nota evidențiază un substanțial consens al celor doi lideri în ceea ce privește sistemul sovietic, care potrivit spuselor lui Mao Zedong -,,este mai bun ca cele din trecut, dar nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
acțiunea de restabilire a punții normalizării raporturilor dintre Statele Unite ale Americii și Republica Populară Chineză și de netezire inițială a drumului de trecere a președintelui american Richard Nixon spre Beijing, prin București, a constituit unul din succesele deosebite, de amplă rezonanță, pe care diplomația românească le-a realizat în a doua parte a veacului al XX-lea. * * * Primele contacte chino-americane au avut loc la scurt timp după independența SUA, în anul 1784, când vasul american, botezat, nu întâmplător "Împărăteasa Chinei", ancora
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
arabă. Condițiile create în deceniile șase și șapte ale secolului trecut ar fi putut fi fructificate în continuare și după 1990 pentru că experiența câștigată în cooperarea economică româno-arabă nu poate fi numai de domeniul trecutului. România devenise un nume de rezonanță în lumea arabă, iar specialiștii români erau apreciați și respectați pentru profesionalismul și moralitatea lor de către factorii de răspundere economică și chiar de populația țărilor în care se realizau obiectivele contractate. Ca arabist, care am început activitatea de diplomat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
eforturi și trudă, le-a fost pus la dispoziție. Multe din noțiunile și vocabularul din acele zile și conceptul însuși de "dezarmare" nu mai sunt înțelese astăzi, în sensul pe care îl aveau atunci. De departe nu mai au aceeași rezonanță, deși, așa cum arătam, esența lor rămâne valabilă. Rămâne și amintirea unor ani dificili, de încordare și consum nervos, satisfacții și decepții care ne-au definit existența o parte din viață. Ei rămân înscriși în rapoarte diplomatice și pentru un timp
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
România literară”, „Literatorul”. Unele articole sunt semnate cu pseudonimele Raveda și Ioniță Călmățui. Placheta de versuri Minunea de a trăi (1970) și, mai târziu volumul Măsurând cu lacrima ființa ta (1993) relevă un poet de inspirație htonic-folclorică, cu reminiscențe și rezonanțe, pe alocuri, din Lucian Blaga, vădit îndatorat unor tendințe din lirica modernă și chiar modernistă. Notabile sunt versurile de evocare a atmosferei sumbre de secetă și război, precum și meditațiile pe tema scurgerii neîndurătoare a timpului. Reportajele publicate de-a lungul
ANDREIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285354_a_286683]
-
grupări sau unei generații, mai apropiată fiind de poezia anilor ’70. Textele cuprinse în volumul Mângâios aparțin unei tentative de recuperare a lirismului și, prin experimentarea unor formule poetice variate, exprimă o continuă căutare. Versul alb alternează cu cel rimat, rezonanțe incantatorii, de descântec, se alătură formei șlefuite, amintind poezia lui Ion Barbu; frazarea naivă e în dispută cu o sintaxă șarjată savant, adesea lacunară, cuvântul rar, vocabula arhaică se integrează expresiei cotidiene, într-un efort de construcție originală. Lirică fundamental
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, Universitatea din București, nu au avut ca punct de plecare cartea lui Giovanni Sartori Homo videns, Imbecilizarea prin televiziune și postgândirea, aceste investigații nu puteau să nu intre cel puțin în rezonanță cu unele idei din această carte, mai ales cu acelea care au întrunit o recunoaștere mai generală în era televiziunii. Desigur, autorul acestor rânduri și coautor al cercetărilor menționate, inclusiv al proiectului Evaluarea reprezentării violenței în programele de televiziune (2004
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe care îl manifestă, autorul dovedește intuiții semnificative în direcția instituirii unui limbaj poetic viabil, ca în studiul Câteva cuvinte critice (t. XXXVIII, 1915-1916). Cantonat în teritoriul liric marcat de Alecsandri și Eminescu, Duiliu Zamfirescu se arată excesiv de opac la rezonanțele moderne ale poeziei, etichetând voci mai temerare, precum cele ale lui Ion Minulescu, Luca Ion Caragiale sau Adrian Maniu, ca aparținând unor poeți „extravaganți”. Printre cele mai importante discursuri de recepție publicate în această perioadă pot fi amintite cele ale
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]