5,505 matches
-
sunt antrenate în joc. Am discutat pe larg disputa dintre referențialism și convenționalism și am putut constata că termeni ca sciziune, complexitate, eterogenitate, interacțiune se dovedesc de o reală utilitate când vine vorba de evitarea capcanei binarismului (care propune alternative rigide, poziții extreme, ireconciliabile și inevitabil simplificatoare). Am putut remarca, de asemenea, că nici multiplicarea versiunilor în care lumea ni se înfățișează nu este o condiție suficientă în tentativa de a elucida aporiile reprezentării. În schimb, de folos într-o asemenea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fi, meritul cel mai însemnat al tezei enunțate de Frye în Anatomia criticii constă în faptul că, deși pornește de la distincția între „ordinea naturii” și „ordinea cuvintelor”, reușește totuși să evite - chiar dacă recurcând la o ipoteză „slabă” - postularea unei alternative rigide. Este mai puțin important, din perspectiva noastră, faptul că „natura reprezintă pentru el o ordine obiectiv determinată, pe când limbajul este o ordine determinată doar de actul liber al imaginației”90, decât acela că autorul Anatomiei criticii lansează ipoteza curajoasă conform
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
o anumită înclinație către evidențierea unor stări intermediare între tipurile pure (dovadă nu numai de empirism, ci și de permisivitate). Ca și Jean-Marie Schaeffer 179, câțiva ani mai târziu, Gérard Genette pare a se pronunța, implicit, împotriva frontierelor imobile și rigide, preferându-le pe acelea permeabile și rezervându-și dreptul de a le încălca din când în când: Reamintind aceste evidențe, (...) nu am pretenția câtuși de puțin să neg genurilor literare orice fel de temei „natural” și transistoric: consider, dimpotrivă, ca
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
se poate de grafic și coerent. Să-i spunem antimodernism? (...) Sau nemodernism? Sau nu-numai-modernism?”308. Oricum ar fi, rămâne în afara oricărui dubiu faptul că, în practica literară, Arghezi descoperă unitatea discursului, ștergerea granițelor dintre genuri și specii, eliberarea de poeticile rigide și, nu în ultimul rând, ingenioase modalități de a concilia „esențele de realitate” cu „imitațiile de realitate”. Nu numai în ciclul Florilor de mucigai, în care este evidentă o anumită epicitate anecdotică, dar și în alte împrejurări (să ne gândim
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și pe puterea de reprezentare a cuvântului - de poezia cu încărcătură simbolică. Aproape că nu mai este nevoie să adăugăm că un asemenea demers destramă, în ultimă instanță, chiar linia de demarcație dintre cele două teritorii, neutralizează opozițiile și opțiunile rigide - prin simpla situare într-un no man’s land ce nu mai este guvernat, unilateral, nici de principiul deformării sensurilor, nici (cu atât mai puțin!) de acela referențialității univoce - instaurând, până la urmă, un fel de continuum al valorilor a contrario
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
În lumina unor asemenea puncte de vedere, termenul de poezie metatranzitivă, pe care l-am propus, prezintă avantajul că - distanțându-se, în egală măsură, de referențialismul naiv, ca și de autoreferențialitea extremă - reușește să submineze prestigiul gândirii binare, convertind dihotomiile rigide în generoase rețele rizomatice unde termeni ca real, imaginar, posibil, virtual se pot - la rigoare - substitui unul altuia. Guvernată de logica intervalului, a spațiului liminar, poezia metatranzitivă manifestă - pe lângă preocuparea învederată pentru real - o evidentă aplecare către evidențierea dimensiunii metacomunicative
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fără a absolutiza prioritatea uneia sau alteia dintre ele. Căci nu putem ignora împrejurarea că, postmodernismul însuși rămâne, în fond, o față a modernității, iar practica literară și formulele personale ale poeților se sustrag, foarte adesea, încorsetării în căsuțe taxinomice rigide. 7. Bibliografietc "7. Bibliografie" I. Lucrări, studii Și articoletc "I. Lucrări, studii Și articole" 1. Aristotel, Poetica, studiu introductiv, trad. și comentarii de D.M. Pippidi, ed. a III-a, îngrijită de Stella Petecel, Editura IRI, București, 1998. 2. Aristotel, Retorica
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ca grup aflat în poziția de a-și pune problemele pe agenda politicăxe "„agendăpolitică". O dată ce aceste probleme devin vizibile politic, pot conduce la crearea de instituții menite să le rezolve și la adoptarea de acte normative. Astfel, în privința drepturilor, distincția rigidă publicxe "„public"-privatxe "„privat" se estompează în mod semnificativ (vezi Ann Phillipsxe "„Phillips,Anne", 1991). În țările est-europene, opacitatea la dimensiunea de gen a politicii conduce la o înrăutățire vizibilă a situației femeilor în raport cu bărbații, la un acces mult mai
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
conduită psihologică mai complexă, bazată În mare măsură pe experiența noastră personală și socială, o interpretare a realității, deci o stare subiectivă care implică Întreaga personalitate (Sillamy, 1996). La copiii cu dizabilități mentale, percepția are un caracter fragmentar, incomplet, limitat, rigid, dezorganizat; dificultățile de analiză și sinteză determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii Întregului pornind de la elementele componente. Îngustimea câmpului perceptiv (perceperea clară a unui număr mai mic de elemente pe unitatea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
un ritm foarte lent și cu mari dificultăți, comparativ cu perceperea culorilor, ce se realizează relativ mai ușor. Insuficiențele perceptive la subiecții cu dizabilitate mentală pot fi accentuate și de explorarea nesistematică, haotică a realității, de activism explorator limitat și rigid, interacțiunea deficitară cu alți factori (memoria operațională, structurarea spațială etc.). În opinia autorului Preda (1992), la copiii cu deficiențe parțiale de văz, percepția este lipsită În mare măsură de caracterul instantaneu și de automatizare; din cauza limitării indicilor funcționali ai vederii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
la nivel de școală, cât și adaptări și modificări menite să vină În Întâmpinarea nevoilor fiecărui elev În parte; de asemenea, trebuie să fie adecvat stilului de lucru al fiecărui profesor În parte (de aceea, nu trebuie elaborat În mod rigid, la nivel central sau național). O problemă-cheie pentru factorii implicați În elaborarea programelor de educație incluzivă se referă atât la modul În care li se permite școlilor să modifice un curriculum pentru a veni În Întâmpinarea nevoilor fiecărui elev În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
lucrează În echipă sunt capabili să aplice și să sintetizeze cunoștințele În moduri variate și complexe, Învățând În același timp mai temeinic decât În cazul lucrului individual. Cerghit (1997) afirmă: Pedagogia modernă nu caută să impună nici un fel de rețetar rigid, ci, dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina excesivă, indiferența etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a Învățământului pe noi trepte; ea nu se opune În nici un fel inițiativei și originalității individuale sau colective de regândire și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
întărire a imunității în fața factorilor stresanți. Declanșarea mecanismelor de coping necesită uneori un „diagnostic diferențial” față de așa-numitele comportamente de apărare (Abwehrgeleitetes Verhaltenă, care, în final, nu se dovedesc a fi utile în situațiile de stres. Acestea din urmă sunt rigide, ajung a fi automatisme, tind să deformeze realitatea nou-aparută o dată cu instalarea stresului, blocând inițiativele și posibilitățile de adaptare. Ele reprezintă, de fapt, inerția declanșată și întreținută de blocajul manifestat în fața oricărei schimbări. Strategiile de coping se vor remarca însă întotdeauna
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
ceea ce crede necesar pe marginea oricărei întrebări (să dea explicații asupra sensului întrebării, asupra rostului ei în cadrul cercetării, să se intereseze de motivațiile răspunsului etc.). La fel, interviurile cu un număr mai mare de persoane și conduse cu instrumente relativ rigide (repetându-se practic aceleași întrebări) se apropie de anchetă, nu doar prin acest caracter formal al lor, ci și pentru că ele dobândesc și alte caracteristici ale acesteia (o anumită reprezentativitate, de exemplu). 3. Ancheta și sondajele de opinietc "3. Ancheta
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
deloc în contact direct, fiind deci forma cea mai îndepărtată de ancheta orală. Într-adevăr, dacă încercăm să urmărim care sunt modalitățile practice de realizare a anchetei indirecte, vom observa imediat că deosebirea față de ancheta orală nu este întotdeauna foarte rigidă, așa cum cred cei care fac din ele două metode deosebite. Oricine a aplicat un chestionar în viața lui știe că, ajungând în casa omului, operatorul evaluează nivelul de inteligență și cultură al celui cu care discută și, dacă are de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
chiar invers, „Da”-ul va fi un indicator de nesinceritate. Cele două situații deosebite aici se regăsesc, în literatura metodologică, în distincția care se face între întrebările directe și întrebările indirecte. Ca orice clasificare dihotomică, o asemenea împărțire e puțin rigidă, dar este necesară pentru înțelegerea corectă a rezultatelor obținute. Este clar că cercetătorul va opta pentru utilizarea de întrebări cu caracter mai puțin direct ori de câte ori consideră că o întrebare foarte directă provoacă subiectului reacții ce alterează validitatea instrumentului de cercetare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
specialitate este cea dintre așa-numitele concepte ideale, abstracte, latente, neoperaționale etc., „care nu au referințe observaționale (empirice) nemijlocite”, și alteleempiric referențiale, manifeste,concrete, operaționale etc., ce „definesc entități direct observabile” (vezi Vlăsceanu, 1982, pp. 258-259). O asemenea delimitare, deși rigidă, ca orice dihotomie, are meritul de a sugera foarte clar problematica operaționalizării conceptelor. Într-adevăr, un concept de tip variabil ca „vârsta” poate fi imediat evaluat în realitatea empirică (fie întrebând individul în cauză, fie discutând cu alte persoane apropiate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
umane în mediul lor. Imediat după naștere, ei își orientează privirea după stimulii de gen fețe umane, și nu după alt gen de stimuli. De asemenea, copiii au din naștere o serie de asumpții ontologice asupra mediului: Mediul conține obiecte rigide, bine definite și delimitate între ele (spre exemplu, atunci când, în condiții experimentale, un obiect pare că trece prin alt obiect, copiii sunt surprinși); Copii disting obiectele vii de cele nevii; Copii asumă că obiectele vii se mișcă în virtutea unor stări
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
să se întâmple. Raționalul poate acomoda faptul că ne dorim cât mai multe lucruri cu simplul fapt că dacă ne dorim ceva, oricât de mult, nu înseamnă că acel lucru trebuie să se și întâmple. Așadar, în timp ce formularea absolutistă și rigidă a scopurilor/dorințelor în termeni de „trebuie” este un proces cognitiv irațional, formularea lor preferențială și flexibilă, dublată de acceptarea faptului că ceea ce dorim s-ar putea să nu se întâmple, este un proces cognitiv rațional. Aceste procese se pot
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Spre exemplu, „Dacă vrei să fii un bun creștin atunci trebuie să nu furi” sau „Dacă vrei să intri la școala militară atunci trebuie să treci testul psihologic”. Deși în aceste exemple „trebuie” este imperativ, el nu este absolutist și rigid, deoarece noi alegem liber dacă să fim sau nu buni creștini sau dacă vrem sau nu să mergem la școala militară. Într-adevăr, creștinismul nu te constrânge, ci îți arată o cale pe care apoi decizi, pe baza liberului-arbitru, dacă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
avea intrare liberă și chiar control, întrucît privea interesele sale, în ministerul eventual al lui Pomponescu. La sosirea lui Ioanide se produse o oarecare mișcare neobișnuită, schimbări misterioase de priviri. Gaittany păru arhitectului alarmat în felul său subtil, iar Pomponescu rigid. Totuși, i se dădu lui Ioanide cu toată ceremonia un loc imediat la stânga lui Pomponescu, pe o latură în fața Ioanei, care ședea în partea cealaltă. Așezat la locul său, în vreme ce chelnerii începeau să aducă întîile elemente ale cinei, Ioanide făcu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de mitologia religioasă, avea credința că a muri înseamnă a te preface imediat într-o ființă volatilă, luată în primire de diavoli sau de îngeri. Trupul mort îl înspăimînta ca un demon plin de malignitate, luând viclean poziție culcată și rigidă, putând oricând face o farsă, a zvârli dantura sau a se mișca brusc. Pe urmă, pe măsura studiilor pozitive din școală, reprezentarea monstruoasă dispăru, dar acum Ioanide nu se putea acomoda cu ideea neantului. Căpătase insomnie de oroarea nimicului, voluptatea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
atunci eu sunt un simplu exemplu, fără nici o semnificație istorică. Dar să mă întorc la fierul patului. El e rece și insensibil. O simplă materie inertă. A muri înseamnă a trece de la starea de animal sensibil la aceea de obiect rigid. Prin urmare, într-o clipă voi deveni ca fierul și ca piatra, un simplu material ce se poate cântări, nimic mai mult. Dacă din acea clipă înainte cineva va spune către trupul meu "Tudorel", e totuna cum aș striga eu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prima încercare profesională a lui Pomponescu, după căderea din minister, se soldă cu un eșec, și arhitectul, care pierduse comanda, aruncă toate schițele într-un sertar și reveni iarăși la lectura lui Maupassant. Își împărțise ziua după un program foarte rigid. Dimineața, după ce își făcea cu atenție toaleta, intra în sufragerie, îmbrăcat cu îngrijire, bărbierit și pieptănat, făcea ritualele civilități, lua cafeaua cu lapte și schimba câteva cuvinte fără importanță cu cele două femei. Apoi cerea jurnalele și le răsfoia în fața
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
regulile nu joacă nici un rol în etică; el vrea să spună doar că evaluarea morală a acțiunilor nu se poate face pur și simplu prin raportarea lor la regulii morale exterioare (la datorii) deoarece acestea ar oferi numai un standard rigid care nu ține seama de circumstanțele variabile și, în plus deoarece criteriul acțiunii etice e, cum am avut, motivul acțiunii, iar nu standardul social: „Să spunem mai întăi că aceste stări (virtuțile - cum le numește prof. V. Mureșan) trebuie să
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]