2,730 matches
-
și tăiați în bucățele de moldoveni care erau, cea mai mare parte, țărani”. Fără să sesizeze deosebirea dintre natura feudalismului din țara lor, unde s-a menținut o strică barieră socială, imposibil de depășit, și feudalismul românesc care nu cunoaște rigiditatea barierelor sociale, fiind posibile oricând modificări în statutul social, autorii străini au văzut oastea românească ca pe o oaste de țărani iobagi din Polonia sau Ungaria sau din alte țări apusene. Asemenea aprecieri l-au făcut și pe Mihail Kogă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Norbert Trenkle (Krisis), articol tradus și adaptat de Adrian T. Sîrbu pentru revista "IDEA. Artă+societate". Referitor la blocul politic din care acesta face parte, "de stânga", se remarcă faptul că gruparea acestuia încearcă să evite într-o oarecare măsură rigiditatea doctrinei politice, îndreptându-se spre o "stânga social-democrată" care, la rândul ei - și aici menționează că situația este similară în Finlanda și în Germania - ia o ""a treia cale", neoliberală, a prădăciunii"586. Tot în cadrul aceluiași interviu este amintită și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
lua, la fel de neașteptat, un membru al ei. Încremenirea în proiect, lipsa de toleranță pentru celălalt, lipsa de respect la adresa libertății individului sunt, până la urmă, marile umbre conturate de autor. Umorul ne ajută să înțelegem, dar nu ne salvează de la o rigiditate patologică. Stelian Turlea, într-o recenzie a acestui roman publicată tot în 2011, insistă pe senzația de libertate resimțită la sfârșitul romanului: Nu mă interesează ce a făcut ziaristul după ce se termină povestea din această carte, nici cât și-a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fost aceea de a reda o acustică mai bună sălii. Același lucru încearcă să-l facă și cu peretele exterior al Dormitorului M.I.T.-ului din Cambridge, Massachusets. Planul lui Aalto a fost de a elibera arhitectura de acel aspect de rigiditate, de a-i conferi lejeritate și flexibilitate. Cf. Sigfried Giedion, Începuturile lui Alvar Aalto, traducere de Alexandu Beldiman, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 242-245. 235 Alexandru Beldiman, Arhitectură și conștiință: lecția lui Alvar Aalto, în "Secolul 20
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
persoanelor normale se regăsesc, încă din perioada copilăriei, la nivelul unor trăsături precum psihotismul, introversiune/ extraversiune, dar și dezirabilitatea socială. Având în vedere faptul că printre cele mai des raportate caracteristici ale personalității deficientului de auz se numără impulsivitatea, hiperactivitatea, rigiditatea și suspiciunea, Stella Chess<footnote medic psihiatru pentru copii footnote> și Paulina Fernandez<footnote psiholog american footnote> (2009) au inițiat un studiu comparativ longitudinal în cadrul căruia au fost luate în considerare următoarele trei categorii de participanți: „normali”, „doar cu surditate
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
o subdezvoltare pronunțată la nivelul formelor conceptuale ale activității mintale; (2) o subdezvoltare la nivel emoțional; (3) o întârziere substanțială în înțelegerea dinamicii relațiilor interpersonale; (4) o perspectivă extrem de egocentrică asupra vieții; (5) un spațiu personal bine marcat; (6) o rigiditate în comportament și simțire, considerând eticheta socială mai importantă decât sensibilitatea interioară. De asemenea, Levine a susținut faptul că „dezvoltarea personalității unei persoane deficiente de auz este mult mai profund relaționată cu nivelul dezvoltării limbajului său” (p.162), asumându-și
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
elevi omogenă sau neomogenă să-și însușească ideile, convingerile, atitudinile lui. De aceea, profesorul trebuie să evite excesele în favoarea unui stil democratic, moderat, constructiv, în care să primeze claritatea, nu limbajul sofisticat, abstract; ideile, nu artificiile de stil; varietatea, nu rigiditatea; naturalețea și originalitatea, nu șablonismul și monotonia. Performativitatea discursului didactic este asigurată numai atunci când elevii asimilează mesajul în semnificația dată de profesor. Exigențele de ordin pragmatic ne relevă faptul că discursul didactic, prin transmiterea sensurilor și fixarea semnificațiilor, influențează percepția
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pagina, presiunea creionului, forma și direcția arborelui; d) particularitățile desenului și semnificațiile fiecărui element în parte: rădăcina, baza trunchiului, conturul și suprafața trunchiului, ramuri, coroană, frunze, flori etc. Impresia de ansamblu a desenelor profesorilor cu reactivitate accentuată la stres trădează rigiditate, iritabilitate, dezordine, vulnerabilitate, instabilitate, impulsivitate, neliniște, oboseală [Anexa 4], iar a celor cu reactivitate scăzută la stres transmit calm, stabilitate, vigurozitate, expresivitate, claritate, armonie [Anexa 5]. Elementele arborilor care ne-au dirijat în constituirea grupei profesorilor cu reactivitate accentuată la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
juca un rol foarte important în procesul de consiliere în carieră. Clasificarea ocupațiilor este operația de sistematizare a ocupațiilor (funcțiilor și meseriilor) populației active, în care o ocupație este clasificată o singură dată. O problemă general acceptată de specialiști este rigiditatea sistemelor de clasificare a ocupațiilor. Acestea nu cuprind toate aspectele ce caracterizează o ocupație. Este important ca, atunci când sunt considerate opțiunile clientului în procesul de consiliere în carieră, ocupațiile avute în vedere să fie analizate în calitatea lor de sisteme
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
elevul capătă obiceiul iremediabil al verbalismului"68. De obicei, în prezența autorității deontice, învățarea este redusă la simpla transmitere de cunoștințe și la eventualele reflecții provocate elevului de abaterile comportamentale tipice unui profesor care pune în joc eminamente autoritatea deontică: rigiditate, închistare, negarea sau mimarea dialogului, reprimarea spontaneității și creativității. În acest context, învățarea este redusă la o simplă obligație, poate chiar o obligație importantă, dacă avem în vedere implicațiile posibile ale notării asupra relațiilor în familie. În același timp, se
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
participația conjuncturală la un crâmpei de absolut, oferind o vizare indirectă către înălțimi abordabile fără continuitate și fără metodă, dar în legitimă autenticitate și cu garanția unei virtualități oricând preluabile în acte superioare de sinteză. Dihotomia nu funcționează aici cu rigiditatea unei separații exclusive, ci permite, prin jocul microuniversului individual, condensarea mântuitoare de contradicție a unei ample desfășurări normative, obținerea imaginii răsfrânte a unei lumi în care regula pare a fi cea a izolării inter-elementare (asamblarea în structuri fiind opera rațiunii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
celor orizontale. Amîndouă vor fi folosite doar în titluri. Termenul de uncială se aplica, în sensul său propriu, literelor de la începutul capitolului măsurînd o uncie; astăzi denumește un alfabet cu majuscule retușate, în care flexibilitatea dată de linia curbă înlocuiește rigiditatea unghiurilor; după secolul al VII-lea și folosirea acesteia se va restrînge la titluri. Cursiva era scrierea rapidă rezervată redactării actelor, diplomelor, scrisorilor, arhivelor; ea invadează cartea epocii merovingiene, dar pătrunzînd în acest nou domeniu se va uniformiza și se
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
o sensibilitate exagerată în perioada lui Rousseau și Greuze sau răceală în timpul lui David și al neoclasicismului; două nume domină ilustrația cărții: Marillier și Moreau cel Tînăr, pe care îl vedem evoluînd de la grația secolului al XVIII-lea pînă la rigiditatea stilului Empire. Ar trebui să-i mai menționăm pe: Choffard, Coigny, Gabriel de Saint-Aubin etc. Tot în această perioadă apar în interiorul cărții ilustrații colorte, obținute cel mai adesea printr-un procedeu de reperare, în care diferitele nuanțe erau tipărite succesiv
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
inventat presa cu o lovitură și a înlocuit formele de lemn cu cele metalice, a creat punctul tipografic, pentru măsurarea caracterelor, și tot el a dat comandă lui Waflard și fiului său Firmin de noi caractere, care au claritatea și rigiditatea stilului neoclasic. Tipograf la Parma din 1776 pînă în 1813, Gianbattista Bodoni lucrează în același sens ca și Baskerville și Didot; el creează caractere foarte regulate, accentuează geometrizarea literei și opoziția dintre pline și dezlegate; cercetările sale tipografice sînt condensate
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
În primul univers, expresia ocazională și fragmentată a politicului este mai ușor alterată de jocul mediatizării, însă, în acest fel, ea nu poate fi anulată. Apoi, datorită termenului, intervine capitalul politic cîștigat anterior de actanți și care prezintă o anumită rigiditate. O imagine politică nu poate fi modificată atît de ușor precum ne lasă să credem experții în marketing. Actanții politici generează acțiuni, gesturi, discursuri, luări de poziție care, prin acumulare, contribuie la construirea identității lor politice. Notorietatea lor, precum și popularitatea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
structuri factoriale pentru descrierea personalității agresive. Structura factorilor identificați se potrivește cu structura propusă de alte modele multidimensionale de personalitate (a se vedea Caprara, Barbaranelli, Pastorelli și Perugini, 1994). Scalele cele mai importante pentru măsurarea agresivității sunt scalele de iritabilitate (rigiditate în fața unei provocări), de susceptibilitate emoțională (vulnerabilitate emoțională) și de exteriorizare-înfrânare (înfrânarea emoțiilor resimțite în cazul unei provocări și nu exteriorizarea lor). Rezultatele mai multor studii de laborator scot în evidență efectul interactiv al acestor tendințe cu unele condiții impuse
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
al., 1970, pp. 71-72 etc.), în condițiile în care "statutul locutorilor determină expectanțele reciproce în privința rolurilor"; de aici doi posibili factori perturbatori ai comunicării: conflictul de roluri (cineva se comportă diferit față de cum ne-am aștepta conform statutului său) și rigiditatea rolurilor (cineva care nu iese din rol nici chiar atunci când situația o cere: de exemplu, doamna învățătoare acasă, cu propriii copii) Abric, 2002, p. 22. Asumarea și reflectarea unui anumit rol de către locutor, într-o anumită situație de comunicare interpersonală
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
desigur, o exagerare, multe dintre elementele sale lexicale regăsindu-se în domeniul militar, în cel administrativ sau politic, de stilurile cărora îl apropie și caracterul rigid sau tendința eufemistică. De fapt, limbajul oficial, impregnat de terminologie juridico-administrativă și caracterizat prin rigiditate și conservatorism, poate fi analizat ca o variantă (primitivă) a limbajului polițienesc, foarte apropiat de ceea ce este cunoscut ca "limbă de lemn"54. Aproape neinfluențat de schimbările politice și de modelele lingvistice, discursul reprezentanților administrației penitenciarelor oferă paradigma poziției oficiale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca "limbă de lemn"54. Aproape neinfluențat de schimbările politice și de modelele lingvistice, discursul reprezentanților administrației penitenciarelor oferă paradigma poziției oficiale și autoritare, caracterizată de stîngăcia organizării discursive, producătoare de ambiguități sau de tautologii neintenționate. Nu este vorba de rigiditatea firească oricărui stil tehnic, specializat, ci de aceea impusă mai ales de clișee împrumutate din alte domenii nu pentru a denumi obiecte, acțiuni și relații specifice, ci, de multe ori, pentru a exprima raporturi generale. Majoritatea cuvintelor și a sintagmelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
puternic. Principalul criteriu este cel al excluderii, al repulsiei: față de criminalii de copii, violatori, toxicomani, bolnavi de SIDA sau de hepatită, homosexuali, travestiți, incestuoși. Respingerea lor este o formă de purificare și de întărire a imaginii de sine. Există o rigiditate morală exclusivistă, care îi tratează pe acești indivizi ca agenți ai decăderii umane. Pe treapta cea mai de jos se află "bulangiii" sau "spurcații" cei supuși perversiunilor sexuale pe cale orală sau anală. Aceștia sînt, de regulă, selectați dintre românii mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și colectivitățile care sînt obligate să se supună lor. Caracterul contradictoriu al sistemelor valorico-normative (firesc, dată fiind complexitatea problemelor din grupurile care compun instituția penitenciară), transferă interesul indivizilor de la soluționarea problemelor la respectarea normelor, generînd o serie de patologii specifice: rigiditate, îngustime a cîmpului cognitiv și moral, plafonare în gîndire și acțiune, înclinație spre combinații, aranjamente ilegale și corupție, evaziune și independență față de sistemele externe de control, rezistență față de schimbările care se petrec în societate și în lumea penitenciarelor din țările
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în fața arestaților, duce la o stare de tensiune ce se răsfrînge și asupra populației încarcerate. Ea se concretizează deseori în exces de zel (superiorii fiind bombardați cu numeroase cereri, notițe, rapoarte), în acceptarea unei anumite dezordini și inegalități, într-o rigiditate profesională și o atmosferă de suspiciune. Puterii ilegale a celui mai insignifiant angajat de a întocmi rapoarte disciplinare, de a controla eliberarea condiționată și de a crea o stare de nemulțumire explozivă în rîndul arestaților, i se adaugă existența unor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Nicolae Titulescu, pe atunci ministru al României la Londra, în privința negocierilor cu Uniunea Sovietică, a determinat demisia guvernului în 17 octombrie 389. S-a format noul guvern național-țărănist, sub conducerea lui Iuliu Maniu. În aceste împrejurări, georgiștii au protestat față de rigiditatea național-țărăniștilor care continuau să se mențină la guvernare, deși alegerile din 1932 nu le aduseseră decât 40% din voturile exprimate. În plus, apreciau georgiștii, guvernul național-țărănist era dezavantajat și de faptul că în interiorul partidului de guvernământ se manifestau curente contradictorii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
între ideologia proprie și cea a partidelor grupate în "Frontul Constituțional", în septembrie 1935, președintele Partidului Național Creștin, A. C. Cuza, afirma că gruparea sa politică a fost prima care a formulat lozinca: "România a românilor". Răspunzând, georgistul Constantin Hențescu semnala rigiditatea și simplitatea doctrinei cuziste, rezumată doar la antisemitism. Fruntașul georgist releva convingerea că, pentru a fi eficientă, acțiunea politică a unui partid trebuia să depășească interesele mărunte ale unei grupări sociale limitate și să cuprindă o sinteză a aspirațiilor generale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
-mi amintesc de acest scurt episod pentru a marca și mai mult diferența dintre zborul povestit de atunci și zborul pe care îl efectuam acum, în ziua de 12 septembrie 1945. Atunci, o enormă responsabilitate, o mare precizie, și chiar rigiditate, încununate în același timp de satisfacția realizării, acum, liber, aproape ca o frunză în voia vântului, o pasăre care se desfată în lumina unui cer minunat de albastru, timp cald, liniștit, calmul fiind doar din când în când întrerupt de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]