3,363 matches
-
anii răscrucii de milenii: „N-a fost nimic nici pragul 2000, / Nici anul 1 din mileniul 3, / 2002! Drept care, poți să vii/ Mai relaxat în brațe să ne iei”. Numeroase sunt jocurile sonore, constând mai cu seamă în rimarea insolită. Rime interioare, rima a două cuvinte alăturate, monorime, rime în cascadă: „geți cu săgeți sub peceți”, „cărbuni nebuni”, „bram în hram”, „cer în ger”, „plouă rouă”, „-n două plouă”, „lent torent”, „munți cărunți [...] lumii punți”. O așa-zisă „baladă” e compusă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
de milenii: „N-a fost nimic nici pragul 2000, / Nici anul 1 din mileniul 3, / 2002! Drept care, poți să vii/ Mai relaxat în brațe să ne iei”. Numeroase sunt jocurile sonore, constând mai cu seamă în rimarea insolită. Rime interioare, rima a două cuvinte alăturate, monorime, rime în cascadă: „geți cu săgeți sub peceți”, „cărbuni nebuni”, „bram în hram”, „cer în ger”, „plouă rouă”, „-n două plouă”, „lent torent”, „munți cărunți [...] lumii punți”. O așa-zisă „baladă” e compusă din șaisprezece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
nici pragul 2000, / Nici anul 1 din mileniul 3, / 2002! Drept care, poți să vii/ Mai relaxat în brațe să ne iei”. Numeroase sunt jocurile sonore, constând mai cu seamă în rimarea insolită. Rime interioare, rima a două cuvinte alăturate, monorime, rime în cascadă: „geți cu săgeți sub peceți”, „cărbuni nebuni”, „bram în hram”, „cer în ger”, „plouă rouă”, „-n două plouă”, „lent torent”, „munți cărunți [...] lumii punți”. O așa-zisă „baladă” e compusă din șaisprezece versuri rimate toate în „an”, unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
geți cu săgeți sub peceți”, „cărbuni nebuni”, „bram în hram”, „cer în ger”, „plouă rouă”, „-n două plouă”, „lent torent”, „munți cărunți [...] lumii punți”. O așa-zisă „baladă” e compusă din șaisprezece versuri rimate toate în „an”, unele având această rimă și în interior. Stăpânind, încă de la debut, versul oricât de nărăvaș, R. a ajuns la o virtuozitate demnă de orice maestru consacrat al cuvântului. Aurel Rău nu desfășoară un ceremonial al melancoliei livrești și nici al ironiei circumscriindu-și banalul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
să învețe să coboare din turnul său de fildeș chiar cu riscul de a renunța la poezie și a se dedica prozei: Am încercat acum să invităm poeții la teme mai interesante; ori chiar ca stihuitorii să schimbe ritmurile și rimele ispititoare, pentru proza grăitoare cu rosturi adânci". Și în ultimul număr al revistei articolul de pe prima pagină prezintă aceeași orientare estetică și politică. Intitulat Simte cotu'! prin preluarea unei expresii militărești, articolul amintit se vrea o nouă chemare a scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
întâmplări și personaje senzaționale, Istoria... are o existență independentă ca operă literară. Relatarea este subiectivă, fiind selectate numai faptele capabile să producă o impresie puternică. Descrieri cu tentă hiperbolizantă, aglomerări vaste de substantive și epitete creează reușite portrete și tablouri. Rima este facilă, uneori chiar forțată, dar ritmul alert e adecvat precipitării întâmplărilor. Prin lexic, printr-o anume familiaritate, prin umorul malițios și echivoc, cu un specific de mahala bucureșteană, H., cu iscusința sa de a versifica, pare să-l prefigureze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287461_a_288790]
-
cele trei sferturi ale suprafeței picturale din dreapta și sfârșește prin a ocupa aproape un sfert din jumătatea stângă a tabloului. Strălucirea focului întreținut de păstor și aglomerarea de stele pe Calea Lactee, identice sub aspect formal și cromatic, reprezintă o altă rimă plastică, eidetică și cromatică ce asociază terestrul cu astralul. Calea Lactee, care respectă diagonala formei dreptunghiulare a tabloului, își are originea în colțul superior din stânga, continuă spre colțul inferior din dreapta, își încheie traiectoria exact în centrul suprafeței picturale și constituie astfel
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
hașurată”. Primatul acordat intensității prin accentuarea contrastelor se impune, în acest fel, ca un principiu de ordonare a valorilor prin care se acordă imaginii cantități și calități în moduri diferite și nenumărate. Aceste valori nu constituie, așa cum consideră Lhote, simple: „rime plastice fondate pe câteva asemănări bine sesizate”, ci se încadrează mai degrabă în categoria diferențelor și neasemănărilor. Ele se situează în chiar miezul principiului tensiv și se asociază valorilor cromatice, luminoase și figurative. Ele asociază jocului de valențe rafinate, construind
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și moștenirii lui Greimas este trăită prin recuperarea competențeigreimasiene în forma ei specializată de savoir-faire astronomic, prin studiul luminii care rimează în manifestările diferite ale lunii, torței și focului și prin observațiile asupra strălucirii focului și aglomerării de stele alcătuind rima plastică, eidetică și cromatică, parcursul narativ parțial al fugii. La Anne Beyaert, ființarea-împreună-cu spectrul greimasian este trăită prin analiza plajelor picturale instabile și agitate, prin studiul aglomerărilor de tensiuni, prin prezențele picturale fragmentate și repartizate echilibrat între toate figurile imaginii
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
firave; el evită să analizeze incertitudinile existenței, păstrându-și doar rolul de a le constata și enumera. În cel de-al doilea volum este vizibilă influența lui Mihai Eminescu nu numai în cadența frazei, dar și în topică, lexic și rime. V. se vrea un poet al durerii, evocând „trecutul” și „amintirile”, dar e prea adesea livresc, iar impresia de sinceritate se estompează. Autor și de scurte scrieri în proză, a avut intenția de a le închega într-un roman. Dacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
limba română la Strasbourg (Franța), în fine ca profesor la Universitatea „Tibiscus” din Timișoara. Și-a luat doctoratul în filologie în 1979, cu o teză despre structurile prozodice românești. Debutează în 1972 în „Limbă și literatură”, cu un articol despre rimă, primul lui volum fiind Versificația românească. Perspectivă lingvistică (1980), în care, pe baza unui material excerptat din scrierile a numeroși poeți, de la Dosoftei până la Mircea Ciobanu, sunt identificate „legile” care ordonează elementele fundamentale ale versului: ritmul, rima, măsura, cezura. Cercetătorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287115_a_288444]
-
un articol despre rimă, primul lui volum fiind Versificația românească. Perspectivă lingvistică (1980), în care, pe baza unui material excerptat din scrierile a numeroși poeți, de la Dosoftei până la Mircea Ciobanu, sunt identificate „legile” care ordonează elementele fundamentale ale versului: ritmul, rima, măsura, cezura. Cercetătorul descoperă în prozodie structuri și moduri de organizare care îi permit să respingă teorii eronate despre un presupus vers românesc cu componente heteroclite în ce privește ritmul și măsura și să anuleze comentarii fanteziste izvorâte din necunoașterea corectă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287115_a_288444]
-
Pillat. Ceremonia naturii (1972) și Paul Verlaine (1974), „explică” prea puțin personalitatea poetei, însă dau seama de anvergura (ca și de poziția excentrică) a arhielaboratului ei discurs poematic. T. a îngrijit, în 1976, în colaborare cu Marin Bucur, Dicționarul de rime eminescian și a dat versiuni din scrierile Elenei Văcărescu și ale Iuliei Hasdeu. În 1983 i s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor. SCRIERI: Cadențe, București, 1963; Culorile complementare, București, 1966; Metamorfoze, București, 1968; Existențe, București, 1969; Catharsis, București, 1970; Brățara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
Strig către tine, București, 1985; După-amiaza unui circ, București, 1988; Crescendo, București, 1990; Portrete de poeme, Oradea, 1995; Poemul bizantin, Oradea, 1997; Poemul orant, Oradea, 1999; Poemul miezonoptic, Oradea, 2000; Poemul crepuscular, Oradea, 2002. Ediții, antologii: Mihai Eminescu, Dicționar de rime, București, 1976 (în colaborare cu Marin Bucur); De te voi uita, Ierusalime (Țara Sfântă și cărțile sacre în literatura română), postfață Victor Bârlădeanu, București, 1996 (în colaborare cu Marin Bucur). Traduceri: Elena Văcărescu, Scrieri alese, ed. bilingvă, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
păstrează prospețimea și autenticitatea rămân cele din sfera ludicului, fie că este vorba de îndrăgostiți, fie despre universul copiilor. Caracterului vetust, „întârziat”, al majorității compunerilor i se sustrage îndeosebi poezia pentru copii, unde versul scurt este mai spontan, iar diminutivele, rima onomatopeică, naivitățile își găsesc locul potrivit. Lumea copilăriei din Pasărea măiastră își păstrează încă energia neprefăcută, asocierile spontane și coloritul. Satirele din Popești din patru unghiuri, urmând, pare-se, Scrisorile și sonetele de aceeași factură ale lui Eminescu, sunt lipsite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
logice complexe. Implică abilități de gândire deductivă și inductivă, precum și capacități critice și creative de rezolvare a problemelor. Oamenii cu inteligență logico-matematică dezvoltată devin contabili, matematicieni, chimiști, fizicieni. 5. 3. Inteligența muzicală înseamnă a gândi în sunete, ritmuri, melodii și rime, a fi sensibil la tonuri, la intensitatea, înălțimea și timbrul sunetului. Este abilitatea de-a recunoaște, crea și reproduce muzica și ritmurile folosind un instrument sau vocea. Implică ascultare activă și existența unei legături puternice între muzică și emoții. 5
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
trebuie să fie aceea de a ajutala Îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru persoanele aflate În dificultate, răspunzând totodată provocării de a face schimbări ambientale și sociale responsabile, Într-o stare se lucruri dată (Oppenheimer / Hursley 2002: 1). Documentație Web TAHER, Rima (2010), «General Recommendations for Improved Building Practices in Earthquake and Hurricane Prone Areas», În Architecture for humanity, 16 martie 2010, accesat 10 septembrie 2010 http://openarchitecturenetwork.org/node/6719/oa nattachments Locuințe pentru un centru medical, realizate din containere, Sudan
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
text presupune "trei niveluri principale": "1) un strat profund: "scriitura" ca punere în scenă și înglobare a reprezentării (urme, mărci, numere) [...]; 2) un strat intermediar: intertextualitatea, ceea ce am numit corpul material (care relansează funcția narativă); 3) un strat superficial: cuvinte, rime, fraze, secvențe, "motive" etc. (scrierea) (un "motiv" este un ansamblu de cuvinte active), totul formând un fel de acumulator dinamic care se generează de la 1 la 3 și se descifrează de la 3 la 1."146 E adevărat că, dincolo de aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
5.3.3.1. Astfel, există, mai întâi, relații între un semn și alte semne lingvistice. Acestea se pot stabili în mai multe feluri: a) relații cu semne izolate, care se stabilesc, la rândul lor, după "profilul material" (e cazul rimei, al asonanței sau al aliterației) sau după "profilul conținutului" (în cazul cuvintelor cu "formare transparentă", precum it. pipistrello, en. bat, fr. chauvesouris, germ. Fladermaus, lat. vespertilio, dan. flagermus etc.). Majoritatea exemplelor din această ultimă categorie țin de atât de condamnatul
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
conținutul sau privind forma) apar în normă. Trebuie să avem în vedere faptul că activitatea creatoare în limbaj, în special activitatea poetică, constă în mare parte în a descoperi, de fiecare dată, noi asociații privind semnificația (imagini) sau latura formală (rimă, asonanță, aliterație, armonie imitativă etc.), posibile în sistem (adică, existente virtual), dar inedite în normă."349 Așadar, ca semantică a normei, semantica configurativă este totodată o semantică asociativă, asemănătoare în parte, dar diferită în mare măsură de semantica opozitivă ce
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acestuia, cu „logica” lui ce leagă, într-o singură secvență, elemente complet divergente. Dar oniricul D. „disciplinează”, așa-zicând, visul, dând libertății sale o organizare artistică. Toate poemele sale, chiar și cele mai stranii, sunt impecabil ritmate și rimate, cu rime - e adevărat - insolite, năstrușnice, pline de haz („sidefat” / „sculat”, „cămășoi” / „doi”, „calcanu’” / „Câlniceanu”, „Marin” / „argentin”). E efortul unui tipic poet de atelier, baroc, șlefuind cu atenție și răbdare vocabulele rare (sau, dimpotrivă, tocite de atâta banalitate) și făcându-le să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
de mult despre onirismul și barochismul poetului, despre pofta lui parnasiană de obiecte și culori, despre viclenia mecanismelor sale pseudoepice (narative), despre bizarele amalgamuri de cotidian și vis, despre fanteziile urmuziene, suprarealiste, despre pitorescul ceremonios, despre sintagme inedite, vocabule și rime rare, ironie și maliție, antecesori și afini etc. ar fi, desigur, inutil. Astăzi, un volum de versuri de Leonid Dimov mai poate să ofere criticului doar șansa analizei. Ne mai rămâne să ne îndreptăm privirea nu atât asupra poetului, cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Cartea rândunelelor, 1972). Mai mult decât prin propria operă, Ș. a intrat în atenția publică prin antologia Noua lirică ardeleană, editată în 1935. Cultivator al prozopoemului, Ș. a profesat, pe de altă parte, constant, verslibrismul și nu a recurs la rimă decât incidental. Modelele lui sunt Lucian Blaga, Aron Cotruș și Emil Isac, iar în lirica de peste fruntarii îndeosebi Walt Whitman și Carl Sandburg. Ca atitudine, el se alătură poeților stăpâniți de elanuri generoase, sensibili la suferințele și năzuințele celor însetați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
de Sașa Pană cu titlul Poezia de toate zilele, nu ezită să-și renege propria artă poetică: „Nu, nu vreau să scriu un poem glorios./ Nu, nu un cântec plin de istețime și despre care/Cunoscătorii să exclame: O ce rime, ce formă făr’de greș!// N-am ce face/Cu podoabele voastre și cu jocurile voastre lingvistice”; „N-aș mai găsi nici o bucurie să împreun cuvinte bizare,/ Nici chiar imaginile cele mai surprinzătoare” (Viața, poemul pe care aș vrea să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
pierderea tinereții și alunecarea spre bătrânețe („Vezi /viscolește vârsta / pe cărările noastre...”, „sunt la sfârșitul lumii”, „lung timpul lungă noaptea”). Volumul în întregul lui este caracterizat de un lirism discret, clădit pe scenarii scurte de o pagină, și subliniat de rime ascunse. Intensitatea emoțională vine din nevoia de tandrețe, care înconjoară cele câteva „personaje” de aici. Poezia, încifrată și cantabilă, cu balansul ei între două glasuri și între două culturi, celebrează pe zeul Cupidon, în aspirația de a reface din cioburile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]