2,093 matches
-
mine”, RL, 1987, 29; Gheorghe Grigurcu, Un gheizer liric, RL, 1988, 52; Valentin F. Mihăescu, Nonpoezia deconstrucției, „Azi”, 1997, 19 mai; Horea Poenar, „Evanghelia lui Barabas”, ST, 1997, 8; Marin Mincu, „Evanghelia” Poetului, LCF, 1998, 39; Alex. Ștefănescu, Experimente poetice riscante, RL, 1999, 15; Florin Lazăr, „Poetus Captivus”, ST, 1999, 5-6; Nicolae Manolescu, Poezia și codul penal, RL, 2000, 35; Nicolae Manolescu, Greața ideologică, RL, 2000, 39; Bucur, Poeți optzeciști, 90-96; Luca Pițu, Temele deocheate ale timpului nostru, București, 2002, 110-121
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
pericol. e. Beneficierea de pe urma oportunităților Această opțiune trebuie luată în considerare ori de câte ori un risc este tolerat, tratat sau transferat. În această situație există următoarele posibilități: simultan cu reducerea evenimentelor, riscul apare ca oportunitate. Spre exemplu, dacă o investiție mare este riscantă, se reevaluează instrumentele de control, dacă sunt suficiente și justifică eventuale cheltuieli cu acestea; existența unor circumstanțe care, negenerând riscuri, oferă chiar oportunități (spre exemplu: scăderea prețurilor la bunuri și servicii, care conduce la eliberarea de resurse ce pot fi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
persecutați și discriminați în România și sufereau de pe urma faptului că erau romi. Eu nu am cerut același lucru pentru că eu nu sunt rom, sunt român și nu am fost persecutat” (emigrant, 33); cumpărând „contracte de muncă” în Spania (afacere cam riscantă deoarece multe dintre acestea erau false): „Acum două săptămâni am fost sunat de către cineva de la organizația Crucea Roșie din Barcelona să particip la o acțiune în care erau implicați români. Aproximativ 20 de persoane au fost aduse din România de către
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a fi una dintre cele mai mari probleme ale emigranților români în Spania). Emigrarea prin accesarea relațiilor și a rețelelor de rudenie oferea emigranților siguranță, sprijin moral, financiar și ușura integrarea în „noua lume”. Emigrarea „out of network” era extrem de riscantă. În gara din Barcelona era plin de români care dormeau noptea în parcuri sau șanțuri. După 2002, odatăcu liberalizarea granițelor, aceste rețele de transport și sprijin nu au putut face față masei mari a nou-veniților. Aceste rețele au devenit mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la autorități sau la medic, nu au posibilitatea să își închirieze legal case, nu au drepturi de muncă și asigurări de sănătate. În experiența inițială de migrație, cea mai mare parte a migranților întâlnesc un mediu social instabil și experiențe riscante. Dormind în părăseli și stând mult timp în medii speculative, întâlnind hoți, proxeneți sau bande organizate (formate nu numai din români), migranții trebuie să trăiască o perioadă într-un mediu relativ nesigur în care există pericole potențiale. Deși nu sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
face prietenii pe viață. De asemenea, pentru mulți migranți români singuri, Centrale este unul dintre locurile unde pot să lege relații cu femei provenind din Ucraina sau din Republica Moldova. Pe de altă parte, de multe ori în timpul serii, atmosfera devine riscantă și apar incidente între migranți. Poliția face razii și atunci „ilegalii” pleacă pentru o perioadă, așteptând plecarea poliției pentru a reveni. Dacă la început Centrale era principalul loc de întâlnire a migranților din Milano, în timp, o parte dintre români
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
precum spontaneitatea și deficitul elaborărilor, corespunzător cărora primul răspuns la un stimul nu este supus proceselor integrative, identificându-se cu răspunsul final. În același context, Millon (1989Ă descrie personalitatea antisocială ca activ-independentă, acceptând preferința pentru soluții rapide și pentru situații riscante. Kernberg (1983Ă face o ierarhizare a personalităților patologice în ansamblu, în funcție de gravitate, pentru aprecierea căreia un criteriu major este responsivitatea terapeutică. Din acest punct de vedere, personalitatea antisocială ocupă o poziție avansată. Ei i se asociază și narcisicul „malign”, care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai puțin egosintonă, sigură de sine și fermecătoare social decât psihopatul CLECKLEY. În perspectivă developmentală cei cu tulburări de conduită au deseori un debut precoce al comportamentului sexual, a băutului, fumatului, uzului de substanțe ilicite și al actelor imprudente și riscante. Ca o consecință pot rezulta traumatisme, infecții, etc. Conduitele suicidare sunt mai frecvente. Procesul educațional se realizează dificil sau distorsionat. Comportamentul delictual se poate amplifica progresiv. Constructul DSM-IV al TP antisociale a adultului este unul destul de compozit. El se centrează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
general, și schimbarea echipei manageriale; noua conducere obține mână liberă pentru operarea oricăror transformări. Cu cât problemele sunt mai dificil de rezolvat, cu atât este mai necesară abordarea lor multiplă, la toate nivelurile firmei. Strategiile de inversare a crizei sunt riscante și eșuează adesea din cauza alegerii necorespunzătoare a momentului achiziționării ori a secării prea timpurii a fondurilor disponibile și a talentelor antreprenoriale necesare. 3.9.4. Strategii corporatistetc "3.9.4. Strategii corporatiste" 3.9.4.1. Analiza portofoliului strategictc "3
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
din compania achiziționată să obțină acțiuni ale companiei care o cumpără la un preț mult redus. Joint-venture reprezintă formarea unui parteneriat temporar În scopul obținerii de sinergii și câștigării accesului Într-un nou sector atunci când: • acțiunea individuală a companiei este riscantă și costisitoare; • unirea resurselor și competențelor a două sau mai multor organizații independente conduce la Îmbunătățirea poziției concurențiale; • intrarea este blocată legal sau obstrucționată prin tarife, cote la import, interese politice naționaliste și diferențe culturale. Partenerii locali oferă companiilor externe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Antreprenorul este un individ care și când pierde are ceva de câștigat”. Inovația este, de obicei, asociată riscului datorită vizibilității eșecurilor din ramurile tehnologiei avansate, ca microcomputerele sau biogenetica. În schimb, inovația curentă este metoda de progres cel mai puțin riscantă, deoarece chiar și un succes moderat al unei inovații asigură profituri suficiente pentru a compensa aceste riscuri. În multe organizații antreprenoriale (IBM, Marks & Spencer, Procter & Gamble, 3M), media de reușită a inovațiilor este atât de ridicată, Încât credința larg răspândită
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și transparenței acestora, se clasează pe ultimul loc, deoarece prezintă rata cea mai mare de risc și eșec. 3.9.6.1.1. Neprevăzutultc "3.9.6.1.1. Neprevăzutul" 1. Succesul neașteptat oferă cele mai bogate și mai puțin riscante ocazii pentru inovațiile de succes; cu toate acestea, este adesea neglijat, iar sistemul managerial tinde chiar să-l anihileze, deoarece contrazice evoluția normală și de lungă durată a evenimentelor. Astfel, acum 40 de ani, magazinul „R.H. Macy” din New York a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mai devreme decât În SUA și cu 10 ani mai devreme decât În Germania. Uneori, necesitatea procesului se bazează pe „cercetarea programată”, „pură” a oamenilor de știință și pe noile cunoștințe; În acest caz, inovația este mai dificilă și mai riscantă. Revoluția fotografică de Înlocuire a plăcilor de sticlă cu pelicula de celuloid (George Eastman, firma Kodak) și inventarea becului În industria electrică (Edison) sunt exemple relevante de inovații științifice bazate pe necesitatea procesului. Succesul acestui tip de inovație depinde de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
et al. (1986, p. 203). Față de cele nouă strategii prezentate În tabelul 8, vor exista numai patru (tabelul 9). Diferitele strategii produse/piețe trebuie să se integreze În amonte cu strategia producției, definită prin cuplul producție/tehnologie. Strategiile cele mai riscante sunt cele care cumulează riscurile fabricației și riscurile tehnologice; celelalte introduc schimbarea Într-un singur element. Transferurile tehnologice sunt mai puțin riscante decât inovațiile de producție. În schimb, dacă aceste riscuri există În cazul creării firmei, ierarhia lor se inversează
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
piețe trebuie să se integreze În amonte cu strategia producției, definită prin cuplul producție/tehnologie. Strategiile cele mai riscante sunt cele care cumulează riscurile fabricației și riscurile tehnologice; celelalte introduc schimbarea Într-un singur element. Transferurile tehnologice sunt mai puțin riscante decât inovațiile de producție. În schimb, dacă aceste riscuri există În cazul creării firmei, ierarhia lor se inversează: riscul eșecului este cu atât mai mare cu cât firma nou-apărută caută să copieze ceea ce există. Dacă ea trebuie să Înfrunte concurența
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
țintește de la bun Început spre supremație sau chiar spre dominarea noii piețe și noului sector. Deși se bucură de o largă popularitate În rândul antreprenorilor, folosirea În luptă a tuturor resurselor este strategia cel mai puțin previzibilă și cea mai riscantă; nu se admit greșeli și nu există o a doua șansă. În schimb, reușita aduce recompense mari temerarilor. Printre aceștia se numără firma Du Pont (fibre sintetice), Hoffmann-La Roche (produse farmaceutice), Laboratoarele Wang (procesoare de text) și firma Apple (computere
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
optării pentru folosirea tuturor resurselor, imediat ce apar primele indicii că ținta a fost atinsă, inovatorul trebuie să fie pregătit să mobilizeze masiv resursele și să-și concentreze eforturile pentru menținerea poziției dominante pe piață. Ca urmare, această strategie este prea riscantă și prea costisitoare pentru a fi folosită În afara inovațiilor majore. 3.9.7.2. Lovirea zonelor liberetc "3.9.7.2. Lovirea zonelor libere" Această strategie reunește de fapt „imitația creatoare” și „judo-ul antreprenorial”. 3.9.7.3. Imitația
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
eforturile asupra Îmbunătățirii produsului sau serviciului respectiv pentru a satisface pretențiile clientului, apoi au stabilit standardele și au preluat piața. La fel ca și folosirea resurselor În luptă, imitația creatoare aspiră la o poziție dominantă, Însă este mult mai puțin riscantă, deoarece imitatorul se mișcă deja pe o piață stabilă, unde noul produs este acceptat, iar cererea depășește oferta inventatorului inițial. Antreprenorul imitator trebuie doar să prospecteze atent piața, necesitățile, dorințele și modul de cumpărare al consumatorilor pentru a depista În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
creatoare se potrivește cel mai bine bunurilor și serviciilor importante, cu o piață semnificativă (ceasuri, analgezice, computere personale). 3.9.7.4. Judo-ul antreprenorialtc "3.9.7.4. Judo‑ul antreprenorial" Judo-ul antreprenorial este strategia cel mai puțin riscantă și cu cele mai mari șanse de câștig. Nou-veniții pot obține rapid o poziție dominantă În sectorul respectiv, dacă se constată următoarele: - „neinventat aici”: nici un produs inventat În afara firmei sau pieței nu este considerat bun; - „profituri maxime”: firma dominantă Își
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
rentabilității economice, se constată că marja economică și rotația activelor economice au un aport important. Creșterea prin integrare poate provoca deriva costurilor pentru activitățile situate În amonte și În aval. Creșterea firmei prin diversificarea activităților sale nu este mai puțin riscantă, deoarece apar două efecte cu impact negativ asupra rentabilității: scurtarea duratei ciclului de viață al produselor și „războiul” prețurilor. Economiile de câmp aparțin noțiunilor de sinergie și cost partajat, deoarece constituie efectul utilizării În comun a know-how-ului, tehnologiilor și resurselor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
un antrenament continuu psihocreativ, corespunzător adaptat la ritmurile și accelerarea schimbării. Aceasta implică un nou tip de exercițiu cooperativ, În dublu sens, cu „feed-back” și „feed-before” (instrucție, informare la zi, reeducare participativă, voință exersată). Sunt posibile două abordări, ambele la fel de riscante: a) din unghiul restrictiv al ultraspecializărilor care limitează adesea orizontul spiritual al experților; și b) din unghiul lipsei de substanță concretă a „culturii generale”, arogantă și periculoasă tocmai prin absolutizările sale. Soluția? Nu doar o altă abordare, ci și o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fără mari pierderi economice. Rezultatul este Îngustarea treptată a câmpului responsabilității și autoexprimării salariaților. Creșterea firmei prin integrare poate provoca deriva costurilor pentru activitățile situate În amonte și În aval. Creșterea firmei prin diversificarea activităților sale nu este mai puțin riscantă, deoarece apar două efecte cu impact negativ asupra rentabilității: scurtarea duratei ciclului de viață al produselor și „războiul” prețurilor. Efectul taliei are o mare importanță În mediul de volum al firmei, unde efectul experienței determină reducerea costului unitar cu un
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
RL, 1982, 19; Grigurcu, Existența, 528-531; Popa, Clasici, 119-122; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 170-175; Laura Bișoc, Ninsorile inefabile, CC, 1990, 2; Regman, Nu numai, 244-246; Gabriel Dimisianu, Roman contemporan și istoric, R, 1990, 7; Coșovei, Pornind, 245-248; Andreea Deciu, Combinații riscante, RL, 1994, 30; Ștefan Borbély, Doi poeți, APF, 1994, 10-12; Dicț. scriit. rom., I, 549-551; Cornel Ungureanu, Addenda la un timp al poeziei, R, 1998, 3; Gh. Grigurcu, Un nou „rău al veacului”, RL, 1999, 21; Dimisianu, Lumea, 479-483; Cistelecan
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
nu este recomandat pentru evaluarea funcției VS și severității SA la pacienți asimptomatici. Modificările ecg pot indica HVS (nespecifică, absența acesteia nu exclude SA), modificări ale segmentuluil ST-T (ischemie subendocardică), mărire AS [1,11]. ECG de efort poate fi riscantă [1]. PROGNOSTIC La bolnavii simptomatici cu SA netratați există riscul decesului subit. Cei asimptomatici cu SA severă au un risc de 1% de deces subit [1]. Fără înlocuire valvulară aortică (IVA), 50 % din bolnavii cu SA și angină decedează în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
vivo la pacienții dializați. Exercițiile fizice, dacă pot fi tolerate și menținute pe termen lung, pot ameliora dislipidemia și toleranța la glucoză [Harter et al., 1985; Goldberg et al., 1980, 1986]. Măsurile de restricție calorică pentru controlul greutății corporale sunt riscante, putând duce la malnutriție. De obicei, la pacienții dializați, grăsimea subcutanată este redusă în raport cu indicele de masă corporală (IMC), în timp ce grăsimea viscerală raportată la IMC este crescută, indiferent de valoarea IMC, și asociată cu creșterea trigliceridemiei [Odamaki et al., 1999
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]