157,599 matches
-
ne arată Stockholm-ul într-un nou roman, dându-ne imaginea ei despre oraș. Melinescu scrie istorii palpitante despre orașul ei natal, București, și despre orașul de adopție, Stockholm, numindu-l: «orașul meu marțial». Regele Karl al XII-lea joacă un rol esențial în carte - ca ființă umană nu ca războinic, el reunind pasiunea și marea libertate." Metro * "O carte minunată. Sentimente autentice. Impresionante narațiuni. Neobișnuite unghiuri de contemplare și observații remarcabile. Profundă filozofie a vieții. Și o limbă poetică fabuloasă. Limba
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
n-are ascunzișuri. Dar nici luminișuri. E un soi de elegie permanentă. O elegie este și această pagină de revistă pe care i-o închinăm. Prima din postumitate. Luați prin suprindere, nu am putut mai mult. Își vor intra în rol și critica, și istoria literară. Mariana Marin este o poetă extraordinară. Eugen Negrici Despre puțini poeți români contemporani se poate spune că au avut ceea ce Mariana Marin numea "curajul de a lucra la rădăcina Răului", de a rămâne cu o
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
dacilor lui în panteonul „părinților istorici" s-a făcut încet și cu destulă greutate. Și care continuă, dacă e să privim exemplele date de Cioroianu. Într-o oarecare măsură, continuă Cioroianu, manualele (unice, dar nu neapărat numai ele) au avut rolul lor în acest mod cu totul special de a percepe istoria; e vorba despre discursul istoric (dac-ar fi să vorbim, aș spune eu, chiar și numai despre „pluralul etnic", acel noi autist din „Ei sînt ai noștri și ne-
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
lepădat niciodată de sine, ce nu și-a prostituat conștiința în împrejurările pe care i le-a rezervat o istorie ieșită din matcă. In eseurile critice ori în însemnările preponderent politice ale sale, stau față în față două ipostaze, două roluri pe care autorul și le asumă cu egală îndreptățire; moralistul și estetul se întregesc reciproc. Fără a-și uzurpa unul altuia teritoriile, dimpotrivă, ei conviețuiesc într-o perfectă armonie, aflându-și resursele și dinamismul în necesitatea mărturisirii, care unește, în
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
scrie însă despre Cantemir, Șincai, Petru Maior, Alecsandri, Ispirescu, culegerile de folclor ale lui Miron Pompiliu și S. Florea Marian, traduce balada lui Brâncoveanu, pe cea a Meșterului Manole, Miorița, Miu Cobiu și o serie de doine (cu considerații asupra rolului unor invocații de tipul „Frunză verde"). Evident, junimiștii Negruzzi, Slavici și Gane nu lipsesc; nici Vlahuță, pe care l-a întâlnit la Maiorescu, și care avea să îl viziteze în 1913. între pasajele selectate pentru traducere - texte pentru prima oară
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
încercarea de a sădi iarăși raiul în viața pămîntească. Mi-l închipuiam dar răsfoind cu degetele lui subțiri cărți cu legături scumpe în somptuoasa singurătate a odăilor cu oglinzi adînci...." (p. 39). Motivul oglinzii, cu metaforica lui bogată, joacă un rol crucial și în Craii... Misterul central e acela al reflectării: realitatea devenind imagine, irealitate în apele oglinzii care nu schimbă nimic din înfățișarea ei - în afară de inversiunea între dreapta și stînga. Oglindirea dublează și stă la baza paradoxurilor legate de motivul
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
fi ucis în circumstanțe bizare, circumstanțe care sugerează perversiuni nenumite, și mai ales închipuiri vagi despre astfel de perversiuni și brutalități sado-masochiste. Ă se află într-un univers al reveriei, în care corespondențele esoterice cele mai ciudate joacă un mare rol, cititorul își dă seama de la început. Aubrey este prezentat - detaliu interesant în lumina revelației de mai tîrziu (un tîrziu textual, într-o ipotetică primă lectură lineară) a naturii sale androgine - ca posibila contraparte a unei femei care copiază un faimos
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
uneia care... „se trăgea din voievozi și din banul Mihalcea" (p. 71). Și adaugă: „dacă Manda ar fi fost fiica lui Ion-Ion, infamia nu ar fi spurcat-o decît pe ea..." (ibid.). Se cunoaște încă o dată că autorul a studiat rolul benefic al boierimii românești (balcano-moldo-valahe) în istoria noastră... deși asupra acestei probleme de istorie socială ar mai fi multe de spus. în orice caz, în amintirile d-lui Djuvara retrăiesc însemnate - azi, ignorate - persoane din primul - și, poate, cel mai
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Ele erau de tot felul: în echipament, în muniții, în organizarea spatelui etc. În sfîrșit se încercă revizuirea concepției despre război a comandamenților, obișnuiți cu lupta corp la corp și cu șarjele de cavalerie. Se căuta să fie convinși de rolul decisiv al artileriei. Între altele se dovedise că în războiul modern forturile erau ca și inutile (soarta Belgiei servi drept exemplu) așa că ele fură practic desființate. Tunurile care le apărau, demontate, trecură în dotarea bietei artilerii mobile deși erau prea
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
reflectării de care suferim toți. Excepțional mi se pare interviul luat lui Allain Robbe-Grillet, un dialog plin de nerv (și de nervi) în care acest pontif al Noului Roman îi expune jurnalistei teorii incisive despre specia literară ca atare și rolul jurnalismului în câmpul literar: " Trei pătrimi din ceea ce se scrie în ziare sunt prostii. Jurnalismul nu este făcut pentru a scrie lucruri inteligente, ci este făcut pentru a trezi interesul publicului și a-i face eventual poftă să se uite
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
anterioare, cum ar fi cele retorice cu scop fie persuasiv, fie dialogic, disputational, teatral în ultimă instanță. Cartea lui Gabriel Mihăilescu plasează problemă barochismului lui Cantemir în contextul conexiunilor barocului din sec.al XVII-lea și al XVIII-lea cu rolul crescut al elocintei, respectiv al retoricii, în reprezentările sociale, în arhitectură complicată a constituirii unei imagini publice, a impunerii și susținerii ei, arta (literatura) devenind din ce in ce mai mult un mijloc de a pretinde sau de a obține un statut privilegiat sau
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
ele nu se manifestă întîmplător în acel moment de cumpănă, de cotitură în destinul istoriei și al culturii românești. Pe scurt, teza și cartea lui Gabriel Mihăilescu pun în evidență - pe baza unei bibliografii foarte bogate și în general recente - rolul important pe care îl joacă în epoca respectivă alegoria în evoluția raportului dintre retorica și imaginar: sub presiunea literaturii morale creștine, care utilizează din ce in ce mai mult alegoria ca element explicativ prin transferul din domeniul lingvistic în cel real (istoric), literatura și
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
dînd frîu liber unor idei, convingeri sau pulsiuni pînă atunci reținute sub diferite constrîngeri ale tradiției, ale canonului sau de natură ideologică. De aici și caracterul liberator, "exuberant" al noului curent, dar și teatralitatea lui, asumarea unei partituri, a unui "rol" etc., cu consecință firească a unor praguri de înțeles care trebuie depășite, descifrate, a aspectului de joc, de convenție ș.a.m.d. în aceste condiții, alegoria, arată autorul cu exemple din istoria culturală a Europei, devine un concept și o
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
în imagini reprezintă subiecte pe care nici un retorician baroc nu își permite să le neglijeze� vizualizarea face că esența lucrurilor să devină evidență" (p.63). Toată această evoluție a conceptelor și obișnuințelor culturale ale omului secolului al XVII-lea explică rolul crescînd al alegoriei și funcția să alternativă, de creare a iluziei dar și a deziluziei, esențială pentru dialectica barocului; înțeleasă că un releu al comunicării sociale, ca un cod literar, alegoria este un procedeu de bază și totodată formă generală
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
cu toții faliții noștri, îngerii și demonii noștri, amestecați de altfel și ei pe dinăuntru (Pascal, prefigurîndu-i pe Camus, pe Glücksman și alți gînditori ai secolului XX: Omul nu este nici înger nici bestie și din nenorocire cine vrea să joace rolul îngerului îl joacă pe acela al bestiei"). Mi-aduc aminte de un circuit pe care l-am făcut odată în Munții Apuseni, descoperind pentru prima oară Roșia Montana, un loc încîntător, nu foarte cunoscut între turiști, în ciuda peisajului său helvetic
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
are toate premisele să fie mișto, dar eșuează într-un thriller psihologic, cu accente kitsch, sfârșind prin a te frustra îngrozitor. Te uiți și te oftici, pe minut ce trece, din ce în ce mai tare. O vezi pe Natalie Portman, care face un rol absolut genial, și te întrebi de ce dracu’ n-a avut noroc de un scenariu care s-o merite. Personajul ei, Nina, e o balerină căreia i se oferă șansa vieții: cele două roluri principale din Lacul lebedelor, Lebăda Albă și
Ce film mişto ar fi fost “Black Swan”, dacă n-avea un scenariu de rahat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21279_a_22604]
-
vezi pe Natalie Portman, care face un rol absolut genial, și te întrebi de ce dracu’ n-a avut noroc de un scenariu care s-o merite. Personajul ei, Nina, e o balerină căreia i se oferă șansa vieții: cele două roluri principale din Lacul lebedelor, Lebăda Albă și Lebăda Neagră. Pentru Lebăda Albă e perfectă, pentru că Lebăda Albă e ea însăși: diafană, sensibilă, delicată și eminamente inocentă. Lebăda Neagră însă îi e complet străină, ceea ce-l pune pe directorul artistic al
Ce film mişto ar fi fost “Black Swan”, dacă n-avea un scenariu de rahat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21279_a_22604]
-
de Vincent, păcat de muzica lui Ceaikovski și de scenele splendide de dans! Black Swan ar fi putut fi un film genial, dacă n-avea un scenariu foarte, foarte prost. P.S. Și, da, Portman merită Oscarul. Și pentru că face un rol extraordinar, dar și pentru cum s-a descurcat de una singură, într-un film în care n-a ajutat-o cu mai nimic. P.S.2 N-am înțeles de ce vecinul Julius a fost așa amabil cu filmul. Bănuiesc că a
Ce film mişto ar fi fost “Black Swan”, dacă n-avea un scenariu de rahat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21279_a_22604]
-
Dinică, Ștefan Iordache, Olga Tudorache, Amza Pellea, Oana Pellea, Radu Beligan, Toma Caragiu, Victor Rebengiuc și mulți, mulți alții. Dintre toți, pentru mine, number one rămâne Dinică, Dumnezeu să-l odihnească. Pentru autoironia cu care și-a condimentat tot timpul rolurile, pentru că a fost genul de om și de profesionist care nu s-a luat niciodată în serios. Îmi plac oamenii care-și păstrează permanent un zâmbet autoironic în colțul gurii. De-asta îmi place și Andrei Pleșu, de-asta, dintre
Mari actori români by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21285_a_22610]
-
de gândire critică sub forma unor volume pe cotorul cărora era tipărită inconfundabila siglă a editurii Humanitas. Numele acesta, împrumutat de fondatorul editurii de la Cicero (care a fost inspirat, la rândul lui, de paideia grecească), a jucat de la bun început rolul unei declarații de misiune: Gabriel Liiceanu a crezut că nu putem fi buni cetățeni, implicați activ și constructiv în viața cetății, în absența virtuților pe care numai studiul literaturii, al istoriei și al filosofiei ni le poate cultiva. Între congenerii
Ziua Cărturarului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82356_a_83681]
-
teribilă că ăsta. Și, desi mi-e greu s-o recunosc, nu lipsită, într-un anume fel, de adevăr. Ca instrument social, prietenia poate fi citită că un acord bilateral de schimb de servicii. Există o întreagă literatura pe tema rolului pe care reciprocitatea și întrajutorarea l-au jucat în evoluția noastră ca specie, cu argumente care, pe mine, cel putin, m-au convins. Cred că nu e nimic în neregulă cu această perspectivă, atâta vreme cât acceptăm că ea nu epuizează rolul
Prietenia ca o corvoadă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82383_a_83708]
-
rolului pe care reciprocitatea și întrajutorarea l-au jucat în evoluția noastră ca specie, cu argumente care, pe mine, cel putin, m-au convins. Cred că nu e nimic în neregulă cu această perspectivă, atâta vreme cât acceptăm că ea nu epuizează rolul relațiilor sociale, ca prietenia și apartenența la un grup sunt o idee mai mult decât un contract nescris de prestări servicii. Pentru mine, lucrul cel mai valoros într-o prietenie este intimitatea: curajul de a i te dezvălui cuiva cât
Prietenia ca o corvoadă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82383_a_83708]
-
recurg la tot felul de subterfugii ca să nu-și pună centura, dar să pară că o poartă, de parcă scopul ar fi evitarea amenzii, nu a vătămării corporale sau chiar a morții. Sincer asta ar fi fost mai bună ;)) http://video.rol.ro/centura-de-siguranta-nu-salveaza-pui-5867.htm Îmi e rușine că mulți nu sunt măcar sensibili la aceste campanii... nu mai zic de conștientizare Sincer, astfel de campanii nu vor reuși vreodată să schimbe ceva în România. O fi ea mai bună ca celelalte
În sfârșit o campanie bine făcută de la Poliția Română by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82411_a_83736]
-
n-o fi pricepând cum devine treaba cu teatrul, dar cineva ar putea face un spectacol foarte bun pornind de la povestea lui. Radu suferă de o formă de bovarism galopant: a jucat așa de bine și așa de multă vreme rolul mitocanului nedus la biserică, care face concurs de râgâieli cu vecinii de pe blog, încât a ajuns să se identifice cu propriul personaj. N-am nicio îndoială că o să-i treacă, pentru ca, așa cum a aflat și Zoso, nu se poate trăi
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
mă număr printre fanii domniei sale). Ultimul său mandat a fost și cel mai discutabil din punct de vedere constituțional dar și cel de care s-a achitat cel mai bine. Nu puține au fost ocaziile în care și-a îndeplinit rolul pe care cu toții îl așteptăm de la această funcție, acela de mediator al scenei politice, cu o elegantă de care nimeni nu l-ar fi bănuit capabil pe autorul moral al mineriadelor. Dați-mi voie să vă mai produc o indigestie
Buna guvernare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82412_a_83737]