2,724 matches
-
august 1946 400 85. Nybe, „Colțul femeii. Femeia și alegerile”, Liberalul, nr. 175, din 11 septembrie 1946 402 86. N. I., „Întrunirea organizației feminine P.N.Ț. din Capitală”, Dreptatea, nr. 202, din 11 octombrie 1946 404 87. „șApel electoralț Români și românce”, manifestul electoral al P.N.L., 10 octombrie 1946 406 88. „șGheorghe Gheorghiu-Dej despre participarea femeilor la alegerile din noiembrie 1946ț”, extras din stenograma ședinței plenare a C.C. al P.C.R. din 8-9 ianuarie 1947 407 89. Sanda Cupcea, „Munca U.F.A.R.-ului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastră, reprodus din Scânteia, nr. 197 din 13 aprilie 1945. 79. Congresul Mondial Feminin și Pacea, articol de Pasana Giosanu în Drumul femeii, nr. 7, ianuarie 1946, p. 3. 80. Românce!, apel electoral lansat de Ella Negruzzi, președinta organizației feminine a P.N.Ț., către femeile din România, reprodus din Dreptatea, nr. 1 din 5 februarie 1946. 81. Congresul Femeilor Democrate Române, articol de Pșasana șGșiosanuț în Drumul femeii, nr. 10, aprilie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1946. 86. Colțul femeii. Femeia și alegerile, articol semnat Nybe, în „Liberalul”, nr. 175 din 11 septembrie 1946. 87. Întrunirea organizației feminine P.N.Ț. din Capitală, articol semnat N. I. în Dreptatea, nr. 202 din 11 octombrie 1946. 88. Români și românce, manifestul electoral al P.N.L. din 10 octombrie 1946. 89. Gheorghe Gheorghiu-Dej despre participarea femeilor la alegerile din noiembrie 1946, extras din stenograma ședinței plenare a C.C. al P.C.R. din 8-9 ianuarie 1947. 90. Munca U.F.A.R.-uluiîn cadrul C.A
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
fost pregătiți pentru vot universal, ar fi constituit o greșeală cu urmări incalculabile. O astfel de măsură ar fi lezat - în viziunea sa - interesele naționale, întrucât ar fi dat câștig de cauză îndeosebi femeilor minoritare mult mai pregătite politic decât româncele. Pe de altă parte, releva liderul politic, s-ar fi întărit și partidul socialist, partizan al egalității în drepturi a celor două sexe. Or, în condițiile în care integritatea țării era amenințată dinspre Apus, de revizionismul horthyst, iar dinspre Răsărit
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Cercul din Craiova, cu gratitudine, îi trimite prin mine calde urări de prosperitate, dorindu-i pe curând bucuria izbândei depline, pentru care a lucrat atâta și care ni se pare acum mai apropiată, a deplinei egalități civile și politice a româncelor. Dar când zici ziar, nu vorbești de ceva abstract. Un ziar mai mult decât orice altă activitate este direct în funcțiune de animator. Lui îi datorește impulsul, vitalitatea, entuziasmul și toate calitățile Ziarului nostru. Animator, care, fără îndoială, este directoarea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
activității sale într-un ritm foarte vioi, spre culmi, spre apogeu. În anul 1925, se retrage din prezidenție doamna Elena Horvat, fiind aleasă - în urma meritelor sale nepieritoare - de prezidentă de onoare, iar în locul ei ajunge în fruntea Reuniunii o energică româncă, bihoreană: doamna Veturia Candrea. Activitatea de până acum a Reuniunii se intensifică, un dinamism nou pune în mișcare forțele gospodărești ale femeii române și noi precepte se aplică în conducerea reuniunii. Un imperativ categoric răsună pe toate potecile și se
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
N.R.ț din Franța, sprijinind activ acțiunile acestuia. Din inițiativa F.N.R. s-a constituit în primăvara anului 1944 Asociația femeilor române din Franța. Eu am primit misiunea să asigur, împreună cu Victor Ionescu, legătura acestei asociații cu F.N.R. În asociație intrau românce și unele franțuzoaice care activau în diferite sectoare ale Rezistenței, printre care Eugenia Luncaș, Dominique, Rose Soru, Suzanne Favier-Ionescu, Veturia Torneanu, dr. Marie-Rose Destaing și altele. Președintă a fost aleasă Elena Vaschide, văduva marelui savant Nicolae Vaschide, succesorul lui Bergson
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
făcuse parte dintr-o organizație franceză de rezistență, împreună cu soțul și fiul ei. După eliberarea Franței, președinta de onoare a fost aleasă scriitoarea Elena Văcărescu. Activitatea acestei organizații patriotice s-a împletit cu aceea a celorlalte organizații grupate în F.N.R. Româncele au desfășurat o susținută activitate de solidaritate și propagandă atât în cadrul Uniunii femeilor franceze (președintă Eugénie Cotton), cât și în colonia română. Luam parte activă și la difuzarea ziarului „La Roumanie Libre”. La insurecția din Paris din august 1944, întregul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din lumea întreagă însuflețite de dragostea lor de copii, dragostea care trebuie să fie chezășia unui viitor fericit pentru generația care ne va urma. Pasana Giosanu Drumul femeii 1, nr. 7, din ianuarie 1946, p. 3. 79TC "79" șApel Electoralț Românce!tc "[Apel Electoral] Românce !" Sunt ani de zile, în 1928, când Partidul Național-Țărănesc a fost primul partid politic care a înscris în analele realizărilor sale, dreptul de vot la comună și județ pentru femeia română. Partidul Național-Țărănesc este primul partid
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de dragostea lor de copii, dragostea care trebuie să fie chezășia unui viitor fericit pentru generația care ne va urma. Pasana Giosanu Drumul femeii 1, nr. 7, din ianuarie 1946, p. 3. 79TC "79" șApel Electoralț Românce!tc "[Apel Electoral] Românce !" Sunt ani de zile, în 1928, când Partidul Național-Țărănesc a fost primul partid politic care a înscris în analele realizărilor sale, dreptul de vot la comună și județ pentru femeia română. Partidul Național-Țărănesc este primul partid politic care a înscris
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
primul partid politic care a înscris în analele realizărilor sale, dreptul de vot la comună și județ pentru femeia română. Partidul Național-Țărănesc este primul partid politic care a înscris în programul său acordarea drepturilor civile și politice integrale pentru femei. Românce! Vegheați și stați de strajă cu atenția încordată asupra soartei Țării noastre care este în bună parte în paza și mâinile voastre. Astăzi când legile Țării vor consfinți drepturile voastre depline preconizate de Partidul Național-Țărănesc, arătați-vă vrednice de răspunderile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în programul lor drepturi pentru femei, dar nu le-au înfăptuit niciodată. Să știe cei care uneltesc și trăiesc din vrajba dintre om și om, între neam și neam, cei care jinduiesc după noi războaie că mamele, surorile și fiicele românce le sunt dușmane. Prietenia noastră noi o dăm acelora care au înfăptuit recunoașterea și asigurarea drepturilor noastre, care prin fapte, luptă pentru a asigura pacea, frățietatea între poporul român și naționalitățile conlocuitoare, libertatea și bunăstarea noastră și a familiilor noastre
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ca să ne reprezinte, vom înlătura și aprecierea puțin favorabilă ce ni se face că femeile sunt egoiste, invidioase, conduse exclusiv de impresii sentimentale trecătoare. Se apropie vremea activității intense și practice a femeii pe tărâm politic și purtăm convingerea că românca noastră, care s-a dovedit a fi o ființă plină de calități, își va face conștiincios ucenicia politică. Nybe Liberalul, nr. 175, din 11 septembrie 1946. 86TC "86" Întrunirea organizației feminine P.N.Ț. din Capitalătc "Întrunirea organizației feminine P.N.Ț
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dacă vreți să trăiți liberi, dacă vreți să vă păstrați avutul și dacă doriți să înfăptuiți marile reforme pe care le impune veacul în liniște internă și în pace externă, sau dacă vreți să vă alegeți alt făgaș. Români și Românce, Dragostea voastră pentru libertate, pentru ordine, pentru pace și pentru pașnic progres, grija voastră pentru bunul vostru și pentru bunurile țării, sunt știute. Ele trebuie însă dovedite lumii întregi. Dovediți-le dând voturile voastre Partidului Național Liberal, partidul libertății, al
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mahalalele turcești din Constanța după „negustorul de lipitori” și a fost singurul reporter care a cunoscut geografia stranie din Insula Șerpilor. Aventuri malteze este „jurnalul de bord” al „cruciatului” în insula traficanților internaționali de carne vie, având în vizor „artistele” românce, o faună feminină fin incizată portretistic. A cultivat, ocazional, reportajul politic (despre trucajele campaniilor electorale), dând portrete caricaturale de parlamentari (Jean Lahovary). A inovat genul de interviuri, cu Oameni politici în intimitate („Dimineața”, 1931) - Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod, O. Goga
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
stat în intenție. C. își plasează acțiunea romanelor în anii interbelici, atât în spațiul românesc, cât și în cel străin. Primul roman, Cumpăna din cetate (1977), având ca fundal atmosfera vieții studențești din Anglia, aduce în prim-plan idila dintre românca Lia Matei și profesorul Claude Andrews; acțiunea se încheie odată cu reîntoarcerea protagonistei în țară. Proza se constituie într-o carte de atmosferă, cu trimiteri aluzive spre un fantastic abia conturat. Al doilea roman, Pasul alăturea (1979), e structurat pe capitole
CABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
în Ungaria nu interesează presa din România decât dacă, printre victime, se află și români. Într-un ziar românesc, tot ce are legătură cu România stârnește interesul. Este suficient ca printre victimele atentatului terorist de la Londra să se numere o româncă și, brusc, posturile de televiziune își trimit corespondenți în Anglia pentru a investiga acest caz și pentru a transmite de la fața locului. Proximitatea socială este provocată de ceea ce oamenii pot avea în comun: naționalitatea, profesia, mândria locală etc. d) Proximitatea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
acest centru de spiritualitate. Dicțiunea narativă capătă aici ceva din cadența stilului sapiențial-poematic din sadoveniana Creanga de aur. În schimb, piesa de teatru Audiență la consul (1984) se plasează în vecinătatea problematicii din Întâlnire periculoasă (este vorba de istoria unei românce căsătorite cu un străin). O alta, Nu pot să dorm (1984), îl evocă pe Timotei Cipariu ca apărător al identității naționale a românilor în confruntarea cu Imperiul. B. este și autorul unei monografii, Emil Isac, un tribun al ideilor noi
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
atunci când nu se mai aștepta. Tony Pavone triumfa, exclamând: mulțumesc ție norocul meu, prieten bun ce Încă nu m-ai părăsit, te rog ai grijă de mine si nu mă lăsa să fiu sfâșiat de călăii destinului meu...! Cunoscuse o româncă,evreică ce emigrase În Statul Izrael cu ani În urmă. Destoinică, având un dezvoltat simț de afaceri, contra unei substanțiale sume de bani femeia promise: imediat, atunci când se va Înapoia În țara ei adoptivă să-i trimită invitația de a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Scala, iar uneori intram să vizionez un film. Bătătorind drumul Între cele două cinematografe și căscând gura la te miri ce, am intrat În vorbă cu niște soldați germani ce uneori se afișau În fața clădirii “Ciclop” unde erau cantonați,admirând româncele noastre frumoase. Din aproape În aproape, aveam unele cunoștințe a limbajului german, Învățate dela mătușa mea care vorbea destul de bine, pur si simplu suficient de repede am intrat În grația nemților, ce râdeau de mine de felul scâlcit cum pronunțam
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Cerea ce voia și obținea. A cerut tot trusoul de școală pentru cei doi copii și l-a căpătat. De la cufărul lui de lemn a ajuns la 5 sacoșe elegante, de-ți lăsau gura apă, pline cu boarfe. Sclifosita de româncă a zis că elle manqué seulment des livres și a căpătat livres de și-a rupt șalele cărând. Petrit îmi povestea cum mergea el cu nevasta și copiii la mare dimineața într-un tren cu bănci de lemn, cum mâncau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
asiatici. Cu latino-americanii a fost simplu (o să-ți povestesc odată despre Golarza, colegul meu guerilist, che guevarist), asiaticii erau ei foarte rezervați față de noi, cu arabii aveam o problemă că erau aroganți și fiindcă unii au violat în grup o româncă, într-o expediție de pedeapsă, iar altul i-a tras un șut în fund la propriu unei colege de care voia să se descotorosească (fusese iubita lui), i-am ocolit tot timpul. Pe negri îi ocoleam fizic și îi detestam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
la două cârciumi: una de mâncat și una de cântat. La cea de mâncat am spus și ceva bancuri. Eu l-am spus pe cel cu dacă nu te-ai însurat până la 40, 50, 60 de ani, să iei o româncă, fac astea niște parastase! Ei bine, în afară de bulgăroaică și cele două românce, nimeni nu a râs. La masă cu noi mai erau două americance, o britanică și o mexicană. Ei nu au parastase și nimeni nu înțelege despre ce vorbești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de mâncat am spus și ceva bancuri. Eu l-am spus pe cel cu dacă nu te-ai însurat până la 40, 50, 60 de ani, să iei o româncă, fac astea niște parastase! Ei bine, în afară de bulgăroaică și cele două românce, nimeni nu a râs. La masă cu noi mai erau două americance, o britanică și o mexicană. Ei nu au parastase și nimeni nu înțelege despre ce vorbești... Iar eu, în ignoranța mea, nici nu știam cât pe de alături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Era ca și când nici nu puteam râvni la demnitate deplină tocmai fiindcă eram femeie. Dacă mai adăugăm și că trăiam în „lagăru’” socialist, tabloul micuțeniilor e complet. Limitele principale ale modelului rawlsian... Ar trebuis să discutăm cu dumneavoastră mai degrabă ca româncă, nu ca filosoafă. Dar sunt una! Ei, haide! Avem nevoie de un subiect mai interesant! Vrem să înțelegem de ce voi, românii, vă urâți copiii. Întreprinderea de Mașini Unelte și Agregate, București. Haide, Mihaela! Ce naiba-i toată treaba asta cu emoționalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]