4,056 matches
-
convențiilor și a sclifoselilor stilistice. Poetica originară a lui D. nu e aceea a tiflei sterilizante, ci a demistificării în numele unei estetici a vitalului. Drama lui este de a fi căzut într-un veac impropriu elanurilor viguroase, pure. Nu atât romantismul ca atitudine literară e denunțat, cât acest ev în care visul și poezia devin anacronice și caraghioase. Luna, primăvara, iubirea și celelalte - sugerează poetul - nu au fost corupte atât de clișeele limbajului („poetic”), cât de secolul acesta violent, nevrozat, robotizat
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
lucrurile simple: „Tu ești și mare, și practic, / și util, ca Majestatea Sa Cărbunele, / Omule nou - cap de nucă!” Antipoezia lui D. este în primul rând reacție la „veac[ul] stupid al tuturor elanurilor grave și puerile”, în care nici un „romantism” (titlul unui poem) nu mai e posibil sau apare, de fapt, răsturnat. Că poemele din Libertatea de a trage cu pușca nu se rezumă la pura frondă, ci sunt semnul unei resurecții lirice o dovedește revenirea la certitudinile simple și
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
tremendum al trăirii sacrului în formele banale ale cotidianului. În perioada când moda literară a impus ca temă raportul scriitorului cu scrisul, D. a tratat poetic inserția creatorului în universul ficțional instituit de limbaj. A experimentat toate atitudinile poetice cunoscute: romantismul gesturilor simbolice, clasicismul formelor disciplinate, barocul căutărilor proteice, intelectualismul ermetizat prin aluzia livrescă și conceptualizarea trăirilor, transa mistică. În prima etapă a creației sale, sub influența baladei romantice germane și a prietenului Radu Stanca, baladist modern, a cultivat mai ales
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
al măștilor unei esențe inaccesibile, ca și al schimbării măștilor; motivul oglindirii, al răsfrângerii Unului în forma materială a chipului contemplat; motivul narcisiac al autocontemplării, al descoperirii unității sinelui în identitatea iluziilor sinelui răsfrânt de sine. Platonismul funciar, barocul reprezentărilor, romantismul antinomiilor, nietzscheanismul sfidării limitelor se regăsesc în poeme tragice, înghețate sub răceala unei forme tehnic impecabile, raportabilă la forme textuale preexistente. Spirit profund mistic, D. se disciplinează prin cultură, impunând cititorului o decodare a mesajului cel puțin dublă: la nivelul
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
an înainte de eliberarea definitivă de iluzia trupului). Mistrețul cu colți de argint - balada sinuciderii prin descoperirea caracterului iluzoriu al chipurilor narcisiace, reluată în Balada celor trei puncte de vedere - texte emblematice pentru întreaga lui operă, sunt raportabile în absolut la romantismul german (Erlkönig de Goethe) și în imediat la Pățania teologului cu arborele de Ioanichie Olteanu („Revista Cercului Literar”, ianuarie 1945). Ele asigură unitatea unei opere așezate sub semnul unitar al Ideii platonice (de la Odă la o pădure abstractă din 1945
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
1890-1904). În cei trei ani de apariție, deși F.R. se anunța drept „săptămânal”, nu au ieșit de sub tipar mai mult de douăzeci de numere, la mari intervale de timp. Revista nu are o direcție literară sau politică, redactorul oscilând între romantismul exaltat, chiar anarhic, și simpatia pentru narodnicismul rus și pentru mișcarea de eliberare națională din imperiul țarist. Diatribele îndreptate împotriva asupririi naționale alternează cu versuri de dragoste sau basme populare. Se republică Pohod na Sybir de V. Alecsandri și versuri
FOAIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287047_a_288376]
-
și C. Sandu-Aldea (semna C. Sandu, C. Răzvan și S. Voinea). Țelul revistei, așa cum reiese din articolele lui Antemireanu, este acela de a contribui la impunerea unei literaturi care să tindă către „ideal”, către „frumosul absolut”, la crearea unui nou romantism, pur, neîntinat de influențe străine și situat deasupra realităților întâmplătoare. Sursa acestor idei estetice este teoria despre „noul idealism” a criticului francez F. Brunetière. Concomitent, și sub influența lui N. Filipescu, în scrisul lui Antemireanu apar unele accente naționaliste. Dar
FLOARE-ALBASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287019_a_288348]
-
a simțurilor, o senzualitate frenetică, iresponsabilă, care conferă erosului atmosfera specific macedonskiană, de „idilă brutală”; adâncul obscur al instinctului, prins în Faunul, deși are unele atingeri cu imaginea naturalistă a omului, trimite de fapt la una din fețele „diabolice” ale romantismului. În Noaptea de mai integrarea omului în ritualul zămislitor al naturii se sublimează în nota de idealitate a speranței, care renaște și crește în suflete cu impetuozitatea și exuberanța sevelor de primăvară: „Și-n aeru-mbătat de roze sfidez atingerea durerei
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
o structură romantică dominată de tensiunea real-ideal, de obsesia eului și a „soartei”. Amară în fulgerările ei satirice, atrasă de mitul trecutului paradisiac și de un naturism păgân, tonifiant, ispitită și de spațiile imaginarului exotic, ea se distanțează de tiparele romantismului prin absența aproape totală a strunei elegiace, prin intuiția sugestiei muzical-simboliste, prin „magia” senzitivă și vocația stilizării parnasiene. În reușitele sale M. este marele poet al epocii, alături de Eminescu, de care se distinge fundamental prin fondul tonic, de „încredere în
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
strunei elegiace, prin intuiția sugestiei muzical-simboliste, prin „magia” senzitivă și vocația stilizării parnasiene. În reușitele sale M. este marele poet al epocii, alături de Eminescu, de care se distinge fundamental prin fondul tonic, de „încredere în absolut”, și prin sinteza dintre romantism și prefigurări ale simbolismului, parnasianismului, ale modernismului poetic de după 1900. Simboliști (G. Bacovia, Ion Minulescu, Ștefan Petică, D. Anghel), parnasieni (Duiliu Zamfirescu, Ion Pillat, Mateiu I. Caragiale) și mari individualități ale liricii din perioada interbelică (Tudor Arghezi, Ion Barbu, Al.
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
totală, idealitatea și, deopotrivă, realitatea; ea face posibile abstragerea din real și înălțarea către frumos - „esența ei divină”. Sinceritatea, ca manifestare a unui fond liric irepetabil, și entuziasmul sunt fundamente ale artei. Chiar simbolismul este privit ca o reînviere a romantismului: e operă de imaginație, „de sacru entuziasm”, ivită într-o mișcare contrară excesului de vulgaritate al naturalismului. Concomitent cu idealul „ieșirii din real”, al libertății prin fantezie, M. propune - și cultivă - respectul pentru ordine, simetrie, armonie, condiții ale frumuseții clasice
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
magie din Faust de Goethe, la versurile lui Byron, geniul său tutelar, la Théophile Gautier și Maurice Rollinat, Putrezirea (1884) și Năluca crimei (1887) fiind între primele tălmăciri în românește din Rollinat. Rămânând înainte de toate un mare poet, la confluența romantismului său fundamental cu parnasianismul și, mai ales, cu simbolismul, creator al unui mit interior al „excelsiorului” și al „periheliei”, precum și al unei tonalități lirice specifice, remarcabil și prin meditația asupra poeziei, M. este precursor al unor direcții estetice și stiluri
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Firan, Constantin M. Popa, Macedonski. Bacovia. Simbolismul românesc, Craiova, 1993, 1-154; Z. Cârlugea, Alexandru Macedonski - Palatul fermecat. Eseu asupra barocului macedonskian, Târgu Jiu, 1997; Dicț. analitic, I, 145-146, II, 34-36, III, 83-84, 146-148, IV, 226-228; Nicolae Oprea, Alexandru Macedonski între romantism și simbolism, Cluj-Napoca, 1999; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000, 65-85; Dicț. esențial, 468-474; Firan, Profiluri, II, 9-21; Mircea Popa, Inserții, Cluj-Napoca, 2003, 44-54. S.C.
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
materiei eterate, sub frenezia elanului poetic. Dimpotrivă, o lumină rece, cerebrală scaldă poezia din Aripa din piatră (1986), o celebrare a omului iluminat, care-și făurește o lume suficientă sieși, întocmai visului. Invenția e modernă, dar imaginile provin dintr-un romantism aproape auroral (Ești la vârsta, Viața în asalt). Asocieri insolite, reprezentări livrești ale unei cosmogonii inundate de lumini spirituale domină lungul poem Spirala iederii. Mai vechea tentativă de a institui un neoromantism revoluționar este, în volumul Prima zăpadă (1990), potențată
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
carte, monografia Shelley, apărută în 1962, prefigurând coordonate ale lucrărilor viitoare - aspirația spre cuprinderile închegate, orizontul vast al documentării și rigorile analizei. Posibilitățile criticii socio- și psihobiografice relevă în viața și opera poetului avut în vedere un nonconformism constant, un romantism militant și o concepție raționalistă, înrâurită de gândirea lui Rousseau, Montesquieu, William Godwin și mai puțin de socialiștii utopici. Sensurile moral-filosofice, încifrate în legendele prelucrate de Shelley - englezești, italiene, grecești și orientale - ori în poemele fantastice, sunt degajate constant, fără
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
culoare, în mistica luminii și a apei - să recompună un „vechi suflet din Răsărit”: „bolta bizantină” este metafora acelui orizont spiritual. Dincolo de tușe ce trimit la modernism (fluidizarea senzațiilor, dominanta muzicală), tonalitatea generală a ciclului se înscrie în linia unui romantism minor, discret elegiac. Nici cele douăsprezece poeme din Zenit, cu lirismul lor sublimat, alunecând spre un ermetism orfic, nici echivalențele emoțiilor generate de muzică din Mirajul sunetelor nu conduc către experiențe esențiale ale sufletului, însă mențin poezia într-un climat
HUZUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
și-au subordonat manifestările populare, devenind o institutie centrală În departamentele de agit-prop ale partidului comunist sovietic. Lenin, cofondator al unui „socialism științific” apărea că un adversar al unor reprezentanți ai intelighenției literare, ca Bogdanov sau Lunacearski, erau apropiați tradiției romantismului cultural rus, dispuși să asocieze socialismul și religia. Aceștia afirmau prioritatea unei revoluții ideologice drept singur garant posibil pentru Împlinirea revoluției politice. Erau literatorii care-și propuneau să dea marxismului o filosofie a culturii și acordau un loc mai important
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
acești ultimi ani: trasformări de ordin instituțional (noi asociații profesionale), repunerea În discuție a patrimoniului literar și intelectual și a ierarhiilor. Lucrărilor socio-istorice mai vechi, a lui Leon Volovici asupra originilor scriitorului român (Volovici, 2004), a lui Paul Cornea despre romantism (Cornea, 1972), a lui Zigu Ornea despre principalele curente ideologice și literare din România (Ornea, 1995), s-au adăugat după 1990 cele ale unei noi generații de cercetători, ca Liviu Mâlita și Marius Lazăr. Marius Lazăr a Întreprins considerabile lucrări
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și istorici, de «ântârziere» sau de «decalaj», sau chiar În termeni de «influență», adică drept proces de difuzare a modelelor literare reinventate În cadre culturale diferite. Comparatismul literar plasează astfel istoria acestor literaturi dominate În continuarea marilor curente estetice, a romantismului și a realismului În special. Privită dintr-un cu totul alt unghi, ea apare mai degrabă Într-o conjunctură favorabilă constituirii unui «contra-câmp» regionalist (În Franța) și naționalist (În Europa) În jurul lui 1900 (cf. Thiesse, 1991; Charle, 1996). Astfel, pot
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Communist Higher Education Policies în the Czech Lands, East Germany and Poland: 1945-1954, Harvard University, Cambridge. Constantinescu, Silvia (1995), Exil. Oameni și idei, Editura Curierul Românesc, București. Corino, Karl (coord.) (1995), Die Akte Kant, Reinbek, Hamburg. Cornea, Paul (1972), Originile romantismului românesc, Minerva, București. Cortazar, J. (1980), „Amérique latine: exil et littérature”, Littérature latino-américaine aujourd’hui, UGE, Paris. Costea, S., Larionescu, Maria, Ungureanu, I. (1983), Sociologie românească contemporană, Editura Științifică și Enciclopedica, București. Courtois, Stéphane (coord.) (1997), Le livre noir du
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
anilor 1980. Liderii partidului renovat (PDS) se aflaseră În fața dilemei de a condamna trecutul său de a menține o anumita unitate În continuitate. Asta explică de ce noțiunea de «utopie» a fost revalorizata, cu tot ceea ce implică ea În materie de romantism revoluționar, deosebit de „socialismul știițific»anterior. Aluzie la foarte controversatele schimbări ale numelor unor străzi din Berlinul de Est după 1990. Asupra opoziției dintre «inteligenți» și «imbecili» În interiorul aparatului de partid, interviul cu G.Sch. este edificator pentru antiintelectualismul din rîndurile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
asemenea viziune eminesciană răsturnată are o nuanță de naivitate, ea reușește să susțină un dialog între „formele vremelnice” și cele eterne, între contingent și transcendent, între fenomene efemere și lucrarea veșnică a artei. De la stările proiectate fantasmagoric sub semnul unui romantism „defect”, pe fundalul căruia se dă lupta între spirit și materie, se face trecerea la trăiri ideale, purificate în cel mai înalt grad prin lumina solară. Actul poetic ține de sacru și nu poate fi conceput decât ca spiritualizare, purificare
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
artistice noi (eseul, epistola, foiletonul literar), care configurează, mai mult decât reprezentările literare tradiționale, tabloul epocii. Referirile la nuvelistică evidențiază modul în care Negruzzi s-a atașat sentimentalismului romantic, ca în Zoe, dar mai ales cum „s-a vindecat” de „romantismul melodramatic” în O alergare de cai, cum a transferat modelul nuvelei istorice romantice în „capul de serie al nuvelei istorice românești”, capodopera Alexandru Lăpușneanul. Monografia oferă o informație vastă, de la documente de arhivă la receptarea scrierilor lui Negruzzi, informație analizată
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
ale spiritului cu impulsivitatea și pasiunea rostirii tipic romantice, L. dezvăluie parcursul aventurii lirice într-o ecuație programatică: ars amandi = ars scribendi = ars moriendi. Esența poeziei lui Dan Laurențiu - ca și aceea a poeziei lui Emil Botta - o constituie un romantism livresc și sumbru, teoretic demodat, dar reușind totuși să se impună unui cititor de azi. Dan Laurențiu nu are elocvența demonică a lui Emil Botta și nici curajul acestuia de a fi ridicol la scenă deschisă. În schimb, el își
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Și-a luat doctoratul în filologie (1965) cu teza Gheorghe Asachi. Viața și opera, publicată în anul următor. L. a abordat probleme de ordin teoretic legate de geneza curentelor literare, precum originile romantismului sau istorismul în creația lui C. Negruzzi ș.a. (Studii de istorie literară, 1971). A elaborat și alte cercetări de tip monografic, consacrate lui Ioan Cantacuzino, Costache Conachi, Alecu Russo, Victor Crăsescu, Al. Mateevici ș.a. File vechi necunoscute... (1981) este o
LEVIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287792_a_289121]