5,386 matches
-
Sârba-i veselă din nai, Când o cântă din guriță Și o dă în Periniță. Uite-așa, gură să-i dai!... Cântă, Zamfire, din nai! N-o schimba, cânt-o cu foc! S-au prins babele în joc. Hai , flăcău, rotește fata!... Schimb-o iute, că și alta, Neicuță, de când așteaptă, Ca să fie sărutată. Moșii nu rămân ca sfinți, Chiar de au vreo câțiva dinți; Pernița n-au scăpat, Când e rost de sărutat. Uite fata, se rotește!... Vai! Moșul se
GHEORGHE ZAMFIR ŞI NAIUL INIŢIATIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347758_a_349087]
-
joc. Hai , flăcău, rotește fata!... Schimb-o iute, că și alta, Neicuță, de când așteaptă, Ca să fie sărutată. Moșii nu rămân ca sfinți, Chiar de au vreo câțiva dinți; Pernița n-au scăpat, Când e rost de sărutat. Uite fata, se rotește!... Vai! Moșul se prăpădește; Lasă-l să guste din pară: Ar fi păcat, n-o să-ți piară. Că se-nfruptă doar puțin, Nu dispar, rămân în sân. Că doar gustă, pofta-i mare, Nu-ți fi teamă, fata are.!... La
GHEORGHE ZAMFIR ŞI NAIUL INIŢIATIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347758_a_349087]
-
Să ai grijă de tine, dragul meu! - apucă să mai rostească femeia dispărându-i trupul iar sufletul pătrunse plutind spre fericirea veșnică. Amărât și îngândurat tovarășul făcu cale întoarsă. În zori se trezi pe un vârf de munte pleșuv. Își roti privirile de jur împrejur cu milă, apoi o luă agale la vale pe o cărăruie. În zare, pe golul alpin, zări o stână părăsită. Trecu de ea și coborând prin arșița soarelui spera să pătrundă în curând în pădurea deasă
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
din 21 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului - Vreau să zboooor! Vreau să zboooor! Glasul copilei se auzi, asemeni unui clopoțel, printre stâncile înverzite. Fetița simți, din plin, aerul cald, primăvaratic, furișându-se pe lângă urechi. Mâinile vânjoase ale tatălui o mai rotiră de câteva ori, după care o lăsară în jos, pe iarba încă fragedă și umedă. Acesta o privi cu ochii plini de dragoste, așa cum își privește un părinte odorul pe care nu l-a văzut de multă vreme. Fetița i
VISUL LUI TALESTRI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347854_a_349183]
-
Stihuri > Reflectii > CAMELIA TRIPON - ÎNTÂLNIRE CU NEMURIREA (POEME) Autor: Camelia Tripon Publicat în: Ediția nr. 560 din 13 iulie 2012 Toate Articolele Autorului ÎNTÂLNIRE CU NEMURIREA rouă, aripi de vânt adieri de șoapete trei degete ating muntele cheia sufletului se rotește în zăvorul de foc Altarul se deschide platoul se adâncește în zare Telegarul alb fiecare piatră vorbește. Puntea, ceas de taina Preotul murmură Norul alb învăluie Sfinxul O lacrimă de cer Clipă în abis Zalmoxis munții freamată Călărețul în alb
ÎNTÂLNIRE CU NEMURIREA (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347871_a_349200]
-
nu se mai termină, cât mișcătoare-i marea. *** Terra: 22 -Ingăduie-mi, O! Domnul meu, Preasfinte Să nu Te mai strig azi ca mai-nainte Te-oi cere cerului prin semn sublim Să prindă-n noi rotirea, în dans să ne rotim! Creatorul: 23 -Neprihănita Mea eternă, tu mireasă Fi-vei pentru dumnezeire prea aleasă Minune ești, mireasmă și surâs, icoană Izvor de frumuseți fără prihană.! Terra: 24 -De ce-ai plecat stăpânul meu și Domn De ce m-ai părăsit când păsările
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
zâmbi de propria-i prostie. „Când strângi în brațe un stejar mare și falnic, acesta îți redă din forța și puterea sa”. Așa că îi luă pe rând în brațe. Deodată îl cuprinse o amețeală ciudată. Cei doi stejari parcă se rotiră în jurul său împreună cu pădurea și iazul cel înverzit de alge. Ridică instinctiv privirea către bolta cerului și printre coroanele copacilor observă cu uimire că și soarele își schimbase poziția. Deși astrul zilei era aproape la apus, părea că acum răsare
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
zâmbi de propria-i prostie. „Când strângi în brațe un stejar mare și falnic, acesta îți redă din forța și puterea sa”. Așa că îi luă pe rând în brațe. Deodată îl cuprinse o amețeală ciudată. Cei doi stejari parcă se rotiră în jurul său împreună cu pădurea și iazul cel înverzit de alge. Ridică instinctiv privirea către bolta cerului și printre coroanele copacilor observă cu uimire că și soarele își schimbase poziția. Deși astrul zilei era aproape la apus, părea că acum răsare
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
În ton cu vremurile noi, a dobândit mai întâi un nume pe măsură. I s-a spus „Rainbow”, adică „Curcubeu”, iar apoi a dispărut cu desăvârșire, asemenea curcubeului, rămânând doar în amintirea celor trecuți de prima tinerețe. Oftez și îmi rotesc privirea spre stânga, spre strada Arany János. Ea separă Parcul central, de o mică zonă verde în mijlocul căreia se înalță monumentul dedicat rezistenței anticomuniste. Demult, în urmă cu mai bine de o jumătate de secol, în părculețul respectiv ieșeam la
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
trandafirul din zăpadă liniște așezată lumea nu aude vocea ta îi cheamă lumea nu te știe buzele carmin schimbate de vânt mâini cuprinse strâns se moare oricum caută salvare pârâul din lacrimi rămas fără maluri moment de durere cerul se rotește sub priviri ce pier se moare cu zile câtă nepăsare lacrimi înghețate trandafir răpus. Referință Bibliografică: Un trandafir sfârșește în zăpadă / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1120, Anul IV, 24 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
UN TRANDAFIR SFÂRŞEŞTE ÎN ZĂPADĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347358_a_348687]
-
și anotimpuri, prieteni, amintiri și reverie. Fiecare în parte este o poveste și fiecare poveste devine o poezie... Acasă, „ceasurile/se prefăceau că dorm/ (nici albastru-azuriu/ nici vis)/ se scufundau în neodihna nopții”... Acasă„m-am visat/ cu toate păsările/ rotindu-se în jurul meu/ le mângâiam/ zborul”... Acasă, „somn adânc/neprețuit/ ascunde/ bătăile inimii -/ povestea/ logodnicului din lună...”. Acasă „strâng uitări/ și gânduri goale/ pe un petec dinainte/ înnod/ negura cea grea/ ... eu aștept/ fie ce-o fi/ răsărit/ alt zori
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
durerea, gândului - oglinda. Din mine aripi se retrag înspăimântate Uitându-și zborul pe-alături de străini - Dacă ai fost, dacă mai ești pe-aproape, Mă află, și mă smulge dintre spini ... Mi s-a părut glas cunoscut alături Și m-am rotit cu sufletu- împrejur - O vară-ntreagă cu o zi o mături Când nu e visul cărui poți să-i juri ... Mă strigă careva dinlăuntru, insistent Ca un triumf al vieții peste moarte - Se sfarmă timpul ne-nchipuit de încet Și
PE TREPTELE GUVERNULUI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347374_a_348703]
-
viteza a trecut de 0,9 Mach și Ron a angajat avionul în urcare la 45 de grade. Câteva secunde mai târziu, la 10 000 de picioare, a întors avionul pe spate, cu botul în jos și apoi l-a rotit iar în sus. Looping în „frunză de trifoi” Printre altele, T-38 este cunoscut pentru viteza mare de rotire. Poate realiza o rotire de 720 de grade pe secundă. Asta nu este ceva comun: două rotiri complete în jurul axei longitudinale
de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347357_a_348686]
-
de rotiri mi-a alungat amețeala și am fost întrebat ce altceva mai doresc să văd. Pentru că citisem înainte în manual despre asta, am cerut să văd “o frunză de trifoi”, adică patru looping-uri consecutive în care avionul este rotit la 90 de grade de fiecare dată când ajunge în partea superioară a fiecărui looping. Avionul T-38 are nevoie de o înălțime de 10 000 de picioare pentru a executa un looping. Intrarea în looping se face de obicei
de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347357_a_348686]
-
au nevoie de intrare! Le este mai ușor să sară peste ziduri! CĂPITANUL SASU: Sau să treacă prin ele ca nălucile! EXT. / CURTEA CASTELULUI / ZI Vânătorii de vampiri pătrund călare în curtea castelului năpădită de ierburi și bălării. Aceștia își rotesc privirile de jur împrejur apoi descalecă și lasă caii liberi. CĂPITANU ARNĂUTU : O parte dintre noi să ne răspândim prin curte, iar alta să cercetăm castelul până nu se lasă noaptea. CĂPITANUL SASU:(impresionat) Ce castel mare! CĂPITANUL ARNĂUTU: (către
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
solie grădinii Odihnei tale. Sunt aici, să te aștept Flacără vie În golful Poeților Să împlinesc ritualul Schimbării anotimpurilor. Cum încep ele noimele Cu o noapte magică Cloșca cu puii de aur Cățărându-mi -se Pe brațele goale. Arome se rotesc în juru-mi Într-un miraculos noptatic dans. Ursa Mare urcă Până în ochiul răcorii Steaua Polară zeița luminii nocturne Vine până în înfrigurarea mea Sunt aici ca un ecou Verigă într-un lanț al poruncilor! Stoluri de porumbei albi, Se scaldă -n veghea
DINTOTDEAUNA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347452_a_348781]
-
pe dalele de piatră oriunde merg. evit dalele albe și negre din același spațiu, cât pot... mă intrigă diagonalele pătratelor sau dreptunghiurilor. sar de la un șir la altul, până când îmi încape toată talpa în formele acelea. încrucișez picioarele și mă rotesc. culoarea contează mai puțin. jocul mă cheamă mereu. ce ar putea să se conserve de fapt? esența jocului? melcul tace, iese din cochilie și privește apa. pornește agale de-a lungul uneia din dale. nu mai sar. las urma lui
CĂLĂTORIA MELCULUI (POATE TREI ŞI POATE PATRU) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348776_a_350105]
-
neliniște apărută brusc o trezise pe jumătate, dar nu putuse să deschidă ochii. Și pe când oboseala o făcea să recadă din nou în somn, simțise ceva neobișnuit și apoi chiar și văzuse - cu ochii minții - cum în jurul capului său, se roteau șase, sau poate șapte scame de lumină aurie. Primul impuls fusese cel de spaimă, dar curând, privindu-le zborul jucăuș ca și cel al fulgilor de nea, înțelesese că nu este în pericol și că nimeni și nimic din ceea ce
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
de bere! Femeia, trecută de prima tinerețe, dar păstrând frumusețea femenină încă, a ieșit pe ușița de la bar, și îi puse sticla pe masă. - Mulțumesc! L-ați văzut pe Marin? Femeia se uită la el câteva clipe, mirată, și-a rotit privirea în jur la cei șapte pensionari care își sorbeau liniștiți băutura din pahare, apoi cu un glas ce exprima o durere, îi răspunse: -Nu ați auzit domnule Sorin ce s-a întâmplat? -Nu! Azi, se împlinesc 8 zile de când
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
lacrimilor... și ochii plângeau... plângeau fără încetare, gândurile la fel, inima gemea de durere , iar secundele își vedeau nestingherite de zborul lor... Doar că, acum tânâra se ruga ca ele să se scurgă în sens invers, pentru ca timpul să se rotească înapoi și să se regăsească în sanie alături de mirele său. Continuând să topească zăpada, lacrimile se transformau într-un lac, din ce în ce mai mare. Ce viață fără de noroc, își șoptea acum printre gândurile ce răscoleau suspine! -O, tu, zăpadă acoperă-mă cu
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
și în arte, nu putem avea niciodată un unghi sferic de vedere, ceea ce înseamnă că este imposibil să ne putem cuprinde pe de-ntregul, într-o singură privire, sau să-l putem vedea vreodată complet pe Celălalt. Oricum ne-am roti sau am roti corpul obiect, imaginea percepută este parțială, restul fiind doar fotomemorii. Frumusețea și senzualitatea corpului este reprezentată metonimic ‒ partea pentru tot ‒, atât cât ne permite câmpul scopic, în viață și în arte. În multe compoziții renascentiste cu personaje
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
nu putem avea niciodată un unghi sferic de vedere, ceea ce înseamnă că este imposibil să ne putem cuprinde pe de-ntregul, într-o singură privire, sau să-l putem vedea vreodată complet pe Celălalt. Oricum ne-am roti sau am roti corpul obiect, imaginea percepută este parțială, restul fiind doar fotomemorii. Frumusețea și senzualitatea corpului este reprezentată metonimic ‒ partea pentru tot ‒, atât cât ne permite câmpul scopic, în viață și în arte. În multe compoziții renascentiste cu personaje îmbăindu-se, pictorii
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
a sufletului copilul stingher glasul și-l lasă s-alerge prin cetate sau castelul de jocuri desprins din ieri fir de aur de argint de gând urzit în tăceri proscrise devine cerc apoi sferă în cub prelungit de uitare se rotește transformă în conul de umbre ale domnului cer spiritul cheamă corbul pe umăr cu glasul de foc al zborului pier mă reîntorc în castelul de scoici spiralate aștept un cuvânt nerostit nicăieri fără ecoul din cartea iubirii devin eu însămi
URZIT ÎN TĂCERI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346877_a_348206]
-
i s-ar fi cerut imperativ, însă știa că ceea ce i se cerea era doar o recomandare. Îl privi apoi pe Huza și văzu privirea aceluia, care părea să-i spună să-l ierte pe bietul om. -Hm? făcu Irod rotindu-și privirea către sfetnicul său. -Iertați-l luminate tetrarh, acest om nu poate fi vinovat! Prin ceea ce a făcut și spus a demonstrat că este un excelent cunoscător al legii și un continuator al... -Ajunge! îl întrerupse Irod ridicând o mână
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
tatăl lui venea de la serviciu. - Fă, nenorocito, dacă nu mi-ai pregătit fasole, așa cum ți-am cerut ieri, o iei iar pe cocoașă!, amenința el, fluturându-și degetele boante prinse mănunchi într-un pumn gata de atac, pe care-l rotea aproape de fața nevesti-sii. Iar voi, progeniturilor, pieriți din fața mea!!!, răcnea în continuare, privindu-și proprii copii ca pe niște străini. Marian o târa pe Liana de-o mână și o ascundea cu grijă sub masa din sufragerie, iar Matilda rămânea
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]