6,798 matches
-
Puștiul s-a cuibărit încet în ruine colorate. Îngeri călare, au plecat din oraș. Nu mai bate nimeni la porțile poemelor scrise. Lucrurile au rămas orfane fără cântecul zeului. De ce să merg ?. Am întrebat, drumul. De ce să stau ?. Am întrebat, ruinele. Demult, n-am mai aprins nimeni un foc. Pentru sine. Pentru iertare. Pentru zei. Și totuși, acesta nu e sfârșitul. Sfârșitul poate fi oricând. Și nici începutul nu e acesta. Un posibil început va fi când îngerii se vor întoarce
LA RASCRUCE DE VINTURI de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340102_a_341431]
-
știi bine, a primit misiune spre Odesa, care trebuia eliberată din mers, fără ca cineva să fi presupus ce ne aștepta acolo, iar atacul acela mârșav produs după retragerea sovieticilor și aruncat în cârca evreilor a complicat lucrurile. Au pierit sub ruinele acelei clădiri ofițerii care conduseseră operațiunile de eliberare a Odesei până la 16 octombrie ’41. -Așa este. Soldații noștri deja erau îndârjiți de comportarea armatei ruse pe teritoriul Basarabiei și Bucovinei de la invadarea acestora și până la venirea noastră. Nu uita nici
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
am adus asta în discuție? Pentru că mie mi se pare emblematic. Japonezul e curat și se gândește la orice detaliu. De fapt, nici n-ar putea fi altfel. Generației de japonezi de după război i-a fost dată o țară în ruină, după ce i s-a închis gura cu două bombe nucleare. Cu toate acestea, în câteva decenii Japonia a revenit pe locuri fruntașe în lume, devenind a treia economie în clasamentul mondial. Lucrurile acestea nu se întâmplă doar, nu vin la
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
puteai planifica ore târzii de plimbare pe faleză, printre tonete bizare de înghețată sau spectacole de acrobați, ca într-un târg românesc interbelic. Climate de André Maurois asigurau partea de urbanism apusean. În traversare, de la Çanakkale la Kusadasi, am văzut ruinele Troiei. Mitul (arhicunoscut) m-a împins în burta Calului troian, pentru a înțelege, chiar într-o imitație ciudată de lemn, gândurile ostașilor ahei. Zăngănituri de arme se auzeau încă pe locul respectiv. Cu privirea am căutat înspre mare, încercând să
Lego ergo sum (Articol ideatic) () [Corola-blog/BlogPost/339680_a_341009]
-
călăilor în robă. Fără voia lor fac parte deja din istoria României. Pe mine istoria mă va absolvi, va veni ziua în care adevăratele noastre fapte vor fi cunoscute tuturor. Lucrul cel mai trist este că în urmă las o ruină, o românie lipsită de putere, dezbinată, anomică și condusă de străini, cu un popor sufocat de frică, ură și neputință”, spune Adrian Severin într-un video postat acum câteva zile pe contul său de Facebook. „ALARMĂ! Pe când amenințările externe sporesc
Fostul europarlamentar Adrian Severin a fost condamnat de ICCJ la 4 ani de închisoare cu executare () [Corola-blog/BlogPost/339085_a_340414]
-
vor ajuta să ne teleportăm, pentru că autostrăzi și trenuri de mare viteză nu trag speranță că vor avea vreodată. Alții vor să inventeze sisteme de monitorizare a sănătății de la distanță, astfel încât pacienții să nu aglomereze degeaba holurile spitalelor aflate în ruină, într-un sistem medical niciodată reformat din temelii. Din frustrarea și contactul cu funcționărimea, hârtiile, ștampilele, cozile, avizele, cazierele, copiile legalizate se nasc idei care să reducă la minimum deplasarea fizică la instituțiile statului. Întrebați-i, dragi politicieni, pe acești
Acești postaci periculoși care amenință lumea lui Liviu Dragnea () [Corola-blog/BlogPost/339204_a_340533]
-
părți, chiar și de peste hotare . Clădirea muzeului de etno �grafie și artă populară era am �plasată la marginea satului, pe șoseaua ce vine de la Câm �pu �lung, în imediata apropiere a cimitirului și a vilei Negulici, ridicată pe urmele unor ruini de palaturi domnești. Iată o descriere superbă a muzeului făcută de pana profesorului Gicu Boșcănici : Prima încăpere cucerește interesul vizitatorilor cu frumoasele costume populare specifice zonei, din care nu lipsesc costumul alb de mireasă, dar și cel pe fond albastru
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
să se ducă-n locul meu unde toți se duc mereu să mă lase așteptând să-mi vii tu din când în când. RĂGAZUL DINTRE IUBIRE ȘI MOARTE Când opiumul somnului Își pierde tăria Și apa îndoielii se strecoară Printre ruinele simțurilor Până în tărâmul visului Unde oricând poate să explodeze întunericul Când zilele sunt spălate cu praf Și nopțile sunt fructe secate de miez Când ai pierdut sprinteneala suferinței Și gustul furtunilor de sânge E semn că undeva ai rătăcit drumul
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
Autorului Primăvara-și joacă hora, jos, în luncă, Dulcele zefir zarea lin străbate, Toată păsărimea-i în strai nou de nuntă, Murmură-n pădure clipocit de ape. Umbrele din gânduri, de lumină-s bete Și-și ascund tăcute, urma prin ruine, Mișună prin iarbă gâzele în cete, Visul de înnoire trece-n zbor prin mine. Cu săgeata-i fină, Cupidon mă-ncearcă Și-mi strecoară-n suflet al iubirii dor, Focul său m-aprinde și-și răstoarnă parcă Peste mine, dulcele
CUPIDON MĂ-NCEARCĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341454_a_342783]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > PIETRE Autor: Mirela Borchin Publicat în: Ediția nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Mă uit în ochii mei când mă machiez și simt că-s piese-ntr-un muzeu niște ruine prin care altădată alergai ca un copil în parcul de distracții de mult n-ai mai trecut să-i vezi în fața tuturor se-arată aceste pietre măcinate și scrijelite și ciobite adânc pierdute în orbite puse sub sticle să însemne
PIETRE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342018_a_343347]
-
instanță să plaseze tristețea undeva între sacrificiu și dorință pentru cei care-l ascultă [și ajung să îl cuprindă]. Iar roadele lui se văd astăzi prin aspirațiile tinerilor care se ridică și vor să clădească o lume nouă departe de ruinele socialiste ale comunismului; o lume a speranței și egalității în care plictisul lui Cioran să ia forma bucuriei edenice a veacurilor; prilej oferit de focul străbunilor noștri care ne oferă o a doua șansă prin renașterea dacismului existent în fiecare
COGITO de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342035_a_343364]
-
din anul 2003 discutând cu dl doctor Pocrișer Cristian, despre cetatea de La Zărand, dânsul îmi confirmă că, la fața locului, și astăzi se află bucăți de cărămidă din fosta cetatea a Sarraandului. Îmi spune că în Crișul Alb se observă ruinile unui zid, provenit, probabil, din cetate. Zidul este vizibil sub țărmul râului Crișul Alb. Am discutat despre aceste amănunte cu preietenii mei. C.D. Avram, ... Citește mai mult „Un râu ieșea din Eden și uda grădina;și de acolo se împărțea
TEODOR ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/342066_a_343395]
-
din anul 2003 discutând cu dl doctor Pocrișer Cristian, despre cetatea de La Zărand, dânsul îmi confirmă că, la fața locului, și astăzi se află bucăți de cărămidă din fosta cetatea a Sarraandului. Îmi spune că în Crișul Alb se observă ruinile unui zid, provenit, probabil, din cetate. Zidul este vizibil sub țărmul râului Crișul Alb. Am discutat despre aceste amănunte cu preietenii mei. C.D. Avram, ...
TEODOR ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/342066_a_343395]
-
din anul 2003 discutând cu dl doctor Pocrișer Cristian, despre cetatea de La Zărand, dansul îmi confirmă că, la fața locului, si astazi se află bucăți de cărămidă din fosta cetatea a Sarraandului. Îmi spune că în Crișul Alb se observă ruinile unui zid, provenit, probabil, din cetate. Zidul este vizibil sub țărmul râului Crișul Alb. Am discutat despre aceste amănunte cu preietenii mei. C.D. Avram, patronul restaurantului „Floră” Timișoara, dl Chiș Ioan, președintele Clubului „Diomed”-Arad (în prezent decedat) și cu
MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ de TEODOR ARDELEAN în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342047_a_343376]
-
de curajos. Tot ce ține de Precista e încărcat de mister și, se știe, misterul îi atrage pe copii, astfel încât neglijează eventualele primejdii. O bună parte din copilăria lui Ionel stă sub semnul miraculos al acestei biserici fortificate, căzută în ruină de la cutremur, cu turla înlănțuită, unde copiii se adună și se joacă nestingheriți. Biserica devine un reper al vârstei lor, al inocenței lor, dar și al dorinței de a afla cât mai multe informații despre acest lăcaș de credință, care
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
atacurilor haiducilor), era tot ce-i mai rămăsese din avere. A vândut tot, și văcuța cea bătrână, și clăile de fân, și pământul. Își păstrase pământ doar pentru vreo două prăjini de cartofi, alături de casă. Lângă gospodărie se mai vedeau ruinele unui gard căzut de mult. Ca fundal, în spatele sărăcăciosului bordei, se vedea dezolant, ca după iarnă, un rest de livadă desfrunzită, ce a scăpat din ea de la tăiere: vreo doi meri scorburoși ce produceau toamna pădurețe dulcege, un cireș aproape
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
de la o vreme cu sănătatea. Tușea al naibii. Dacă treceai pe lângă casa lui și vroiai să știi dacă-i acasă ori ba, era de-ajuns să asculți dacă tușește în casă. Tusea lui era îngrozitoare. Trabucismul l-a dus la ruină, cheltuise mult în viața lui pe tutun. Nu mai avea nimic în jurul casei, nu mai avea nici bani, nici făină. Se mai milostiveau vecinii să-i mai dea câte ceva, vedeau că moșul nu mai avea mult de dus pe lumea
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
par a fi fost retrase din arealul unde ne zbatem “înrămați de propria noastră demență”: “Ce ne mai rămâne/ dacă și vântul pleacă/ din această pustă,/ din această vale umedă/ și mlăștinoasă?”). Ce ne mai rămâne, ce dăinuie, dincolo de orice ruină și orice rătăcire? Rămân monahii de la Muntele Athos, rămân toți monahii și toți nevoitorii, precum, spre exemplu, “Sfântul” (Sfântul Sava) de la Baziaș sau Arsenie Boca, în preajma și sub lumina cărora stăruie în rugăciune, firește, și credincioșii de rând: Cu șiragul
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
o mână de câlți. Azi când trec cu mașina pe lângă clădirile în care cu mult timp în urmă făceam ,,practică industrială'' întotdeauna privesc geamurile sparte. Sunt chiar la stradă. Locul este părăsit dar amintirile se încăpățânează să se ascundă printre ruine și nu au fost alungate încă de un posibil complex rezidențial cel puțin la timpul în care scriu rândurile acestea. Așa încât îmi place să cred că lucrurile vor rămâne la fel. Nu mă deranjează paraginirea căci ea face parte dintr-
ÎNTÂLNIRI de DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342325_a_343654]
-
Acasă > Cultural > Vizual > RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE Autor: Tatiana Scurtu Munteanu Publicat în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Asezându-se cu mândrie pe un pinten stâncos, în inima sălbaticiei, ruinele castelului Montaigle par să vină direct dintr-o legendă medievală. Acestea
RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342374_a_343703]
-
Acasă > Cultural > Vizual > RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE Autor: Tatiana Scurtu Munteanu Publicat în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Asezându-se cu mândrie pe un pinten stâncos, în inima sălbaticiei, ruinele castelului Montaigle par să vină direct dintr-o legendă medievală. Acestea ocupă vârful unui masiv calcaros, întinzându-se de la est la vest, la o cotă medie de 160 de metri, la confluenta râurilor MolignAee și Flavion, ale căror ape se
RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342374_a_343703]
-
marchiz de Namur, a răscumpărat terenul lui Faing pentru a-l ceda fiului său mai mic, Guy de Flandra, numit și Guy din Namur. Acesta din urmă a construit un castel, ale cărui urme mai pot fi găsite încă în ruinele actuale. Noua construcție este în principal concepută că un loc de reședință, rolul militar fiind secundar. Domeniul se compune din trei părți distincte: la poalele castelului, pe câmpie: hambare, grajduri și pajiști; în partea de sus: clădirea principala apărată de
RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342374_a_343703]
-
Condus de mai multe dinaștii, trecând prin perioade de pace și război, Montaigle rămâne centrul domeniului cu același nume. Amplificata de englezi, în epoca romantică, modă turismului aduce mulți turiști și poeți în valea Montaigle. Caracterul dezolant și singuratic al ruinelor li se potrivește sufletelor voiajorilor melancolici. Sunt numeroși pictori, scriitori sau artiști care conturează imaginea din Montaigle în creațiile lor; oamenii de litere nu uita să descrie farmecul locurilor neumblate în paginile lor de memorialistica, în timp ce pionieri ai artei fotografice
RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342374_a_343703]
-
farmecul locurilor neumblate în paginile lor de memorialistica, în timp ce pionieri ai artei fotografice își instalează echipamentele în pajiștile din jur. Creșterea numărului de vizitatori, legată de democratizarea petrecerii timpului liber, duce spre sfârșitul secolului la schimbarea în reprezentare a descrierii ruinelor. Cărțile poștale și ghidurile turistice întruchipează tablourile, litografiile și pagini de antologie ale perioadei precedente, fără a reduce caracterul romantic pe cale de dispariție. După 1993 Montaigle face parte din patrimoniul Valoniei. Referință Bibliografica: Ruinele castelului Montaigle / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluente
RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342374_a_343703]
-
la schimbarea în reprezentare a descrierii ruinelor. Cărțile poștale și ghidurile turistice întruchipează tablourile, litografiile și pagini de antologie ale perioadei precedente, fără a reduce caracterul romantic pe cale de dispariție. După 1993 Montaigle face parte din patrimoniul Valoniei. Referință Bibliografica: Ruinele castelului Montaigle / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 752, Anul III, 21 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Tatiana Scurtu Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342374_a_343703]