1,975 matches
-
și mă întorceam cu substanțiale buchete de lăcrămioare pe care le dăruiam învățătoarei, mamei și surorilor mele... Am rămas cu acest obicei și mi-am adus în grădina proprie mii de lăcrămioare cu acel specific parfum ce mă încântă și sădesc bucurii în inimile celor care au norocul de a le primi”(p. 176). Peste alți ani, în chiar anul plecării sale, dacă rețin bine, în ziua când avea să aibă în casă oaspeți dragi de la București, pe prietenii noștri comuni
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
directorul școlii, iată l pe elevul Mânăstireanu Gh. Alexandru cu o altă învățătoare la catedră. „În clasa a III a și a IV-a am avut o altă învățătoare, care m a apreciat corespunzător, iubind agerimea minții și buna cuviință sădită de familia mea. Mă ținea mereu în atenția ei. Eram monitorul clasei, păstram disciplina la clasă până la sosirea ei și controlam și temele colegilor, încât îi eram chiar de un real ajutor. Continuam să învăț cu plăcere , să cresc mare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
o întâlnire ca fiu al satului cu consătenii, cu intelectualii satului sau cu elevii, viitorii creatori de mâine, localnicii ratând asemenea prilejuri. Așa cum a avut de spus cuvinte prețioase despre Bârlad, Alexandru Mânăstireanu putea umple inimile de mândrie și să sădească adevărate sentimente de patriotism consilierilor locali, personalului primăriei, școlii, bisericii, în rândul locuitorilor, dar mai ales ale elevilor. Ceea ce au încercat învățătorul Ioan V. Tasie și fostul primar Matei Costel prin organizarea Întâlnirilor cu fiii satului - un mare succes în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 607 Nu e iertat a sădi arbori care cresc înalți decât în depărtarea hotărâtă de regulamente particulare*) sau de obiceiurile constante și recunoscute și în lipsă de regulamente și obiceiuri, în depărtare de doi metri, de la linia despărțitoare a celor două proprietăți pentru arborii înalți și
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
farmec aparte indiferent de locul unde este situat și privit din orice punct. Credincios instinctelor pastorale ale strămoșilor săi, turcul caută întotdeauna să învăluie orașul prozaic cu poezia naturii; el multiplică spiralele ca să compenseze acoperișurile și oriunde înalță o casă sădește și un copac."8 Deși arhitectura modernă este destul de diferită și, de fapt, adesea monotonă și urîtă -, comparativ cu cea a timpurilor trecute, s-au făcut eforturi pentru păstrarea a ceea ce mai rămăsese din trecutul otoman. Să nu uităm că
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
solitudine fiecare om își pune întrebări, însă diferența dintre cei care reușesc în viață față de cei care clachează, nu constă în cantitatea întrebărilor ci în calitatea acestora. Cei din prima categorie își pun întrebări constructive și “meditează” la răspunsul acestora. SĂDESC, APOI CULEG! A doua categorie, insistă mai mult pe întrebări “retorice”, care sunt chinuitoare pentru suflet și mari consumatoare de energie. De cele mai multe ori, aceștia se raportează la înzestrarea altor oameni, și nu la capacitatea propriu-zisă a lor. VOR DIRECT
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
când vrei să faci mai mult decât poți. Trebuie să alegem greutatea pe care o putem duce și care merită bineînțeles, iar la capitolul “încrederea în sine” se poate lucra. O persoană înțeleaptă va “secera” frustrările iar în locul acestora va sădi calități și abilități. Nu acumula frustrări! Atacă-le! Vei fi mai fericită dacă încerci să-ți elimini frustrările! Vei avea liniște sufletească doar dacă nu cedezi în fața “obstacolelor”. Cu cât vei lăsa să se adune mai multe bariere, cu atât
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
prea mare pentru mine Și inexistent pentru tine. Este păcatul tău Ce îl vei plăti curând Deoarece D-zeu nu lasă pe nimeni Fără răsplata sufletului lui Îl vei plăti curând.... Eu însă m-am regăsit ca om Și-mi sădesc în suflet bucurie. RESPONSABILITĂȚILE ÎNTR-O CĂSNICIE Responsabilitățile trebuie conștientizate și clasificate de la începutul relației. Altfel va fi mult mai greu, și poate nici nu se va mai reuși a se stabili niște reguli de viață conjugală. Bărbatul întotdeauna va
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
ale originii comune și ale permanenței istorice. În versiunea Școlii Ardelene, mitul originii comune este turnat în matrița latinității absolute a tuturor etnicilor români. Embrionul identitar al românismului, care avea să irumpă ulterior într-un naționalism exclusivist etnic, a fost sădit de cronicarii din secolul al XVII-lea, care au "descoperit" și subliniat romanitatea popoarelor de care aparțineau. Originea a devenit nu doar izvorul conștiinței identitare românești, ci și pilastrul ei fundamental. Specificată în esența sa încă de vechii cronicarii moldoveni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
celor trei națiuni în particular. Mitul independenței va fi propulsat în ansamblul de traverse centrale ale memoriei colective românești de către Mihail Kogălniceanu, care publică în 1837, la Berlin, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. Mitul independenței este sădit de către Kogălniceanu în însăși începutul poporului român, care odată cu acesta se desprinde din paradigma purismului latinist al Școlii Ardelene, incluzându-i și pe daci printre strămoși. Kogălniceanu pleacă de la principiul solului (jus soli) în fixarea momentului cronogenetic al istoriei poporului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care în Idee repede... descria creștinismul ca un "dar ceresc" care se revărsase asupra proto-românilor în toiul năvălirilor popoarelor migratoare, se rezumă în Manual... a menționa, mult mai apatic, doar că în rândul locuitorii romani ai Daciei creștinismul a fost sădit de către goții creștinați la 325. Afirmații patetice, de genul celor făcute în Idee repede... ("Sămânța lui cea sfântă [a creștinismului] a început îngrabă să rodească și între lăcuitorii Romani. [...] lăcuitorii Romani priimind creștinismul se-făcură creștini, și botezându-se rămaseră
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cuprind potențial toate formele ulterioare ale lor. [...] Dezvoltarea lumii e o descoperire în timp a formelor care există etern" (Stăniloae, 1939, p. 39). Caracterul național este o astfel de formă eternă creată in nuce de divinitate la facerea lumii și sădită în creațiile sale umane cărora le-a încredințat stăpânirea lumii. În ce privește pe om în special, Dumnezeu a creat la început pe Adam și Eva. Dar în ei se cuprindeau potențial toate națiunile. Acestea sunt descoperiri în timp ale chipurilor cari
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
biruinții și a rezistenții" (p. 92). Iar acum, că românii s-au izbăvit prin credință de dușmani, tot prin credință se pot mântui și cultural: prin ortodoxie "noi putem fi [...] poporul cel mai iubit și mai admirat în Europa". Ortodoxia, sădită de divinitate în forma națională eternă a românismului, conține în sine și sămânța desăvârșirii existențiale. Ortodoxia românească include în sieși premisele perfecțiunii culturale: " Noi putem realiza cultura cea mai armonioasă, deci cea mai perfectă de pe lume" (p. 93). Extrema naționalistă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
concentrat în poziții tari și adăpostite, de unde se pregătea în taină pentru un nou avânt. Dar încercarea fu crudă și mai grea decât putea să îndure firea omenească, prin drumul ei cel lung de veacuri - (un mileaniu de năvăliri). Ea sădi în inima Românului răbdarea, răbdarea de mucenic până la clipa mântuirii (Constaninescu, 1928, p. 57). Dintr-un alt pasaj, la fel de tensionat emoțional, pot fi desprinse temele excepționalismului românesc, martirologia românească, tragismul destinului național sau pe cea a blestemului istoriei românești: Istoria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și pe cele ale datoriilor, mai ales către stat și în special către concetățenii lor"161. Lipsa unui sistem educațional, precum și numeroasele abuzuri ale coruptului regim fanariot au influențat în mod negativ gradul de pricepere, sentimentele, ca și comportamentul locuitorilor, sădind numeroase prejudecăți. La aceasta se adăuga și faptul că preoții de țară, aflați într-o condiție economică și spirituală precară, nu erau în stare să contribuie la ameliorarea condiției morale și la educarea populației din mediul rural. Pentru ameliorarea acestor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nu ducă lipsă, să se uite la alții care au.” Aceste cuvinte erau izvorâte din adâncul sufletului; fiind orfan, învățătorul Marcu Ioan nu s-a putut bucura de dragostea și ajutorul părintesc. În apropierea casei, învățătorul Ioan Marcu avea să sădească și să altoiască pomi fructiferi, care în câțiva ani avea să devină o livadă frumoasă pe rod. Era o plăcere să-l însoțești la executarea lucrărilor în gospodărie, îngrijirea animalelor, lucrări în livadă, în grădina de legume, în via ce
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
cel puțin nu cele la care aspirăm. Ceilalți ne-am risipit în toate colțurile, parcă pretutindeni și nicăieri, așa cum își construiseră lumea străbunii noștri; eram peste tot și parcă niciunde, dar viața ne-a oferit fiecăruia matca necesară, pentru a sădi aspirații sănătoase, de bun simț, și ne-a recompensat cu așteptări viabile. Oriunde voi merge, orice voi întreprinde, am credința în bunul Dumnezeu că undeva acolo sus, între pulberi de stele sunt sufletele și energiile străbunilor noștri, care veghează atent
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
profesor, cu tot respectul cuvenit, vă rog să-mi îngăduiți o scurtă intervenție în numele a ceea ce reprezintă anul II Geografie. - De ce crezi că te-aș asculta Mariana? - Domnule profesor, am convingerea că profilul dumneavoastră uman, principiile pe care le-ați sădit în sufletul a sute de studenți, dar mai ales educația profesională cu care ne-ați obișnuit, își vor rezerva dreptul de-a ne asculta preț de câteva clipe. Vă rog din suflet, în numele colegilor mei, acordați-mi acest privilegiu. Domnul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
dumneavoastră, zărea Boboc de lalea Care nu nflorește, Locul nu-i priește Și nici nu rodește! Și ne trimise pe noi, șase lipani călări Cu crampăne de argint, Să zmulgem floarea din pământ, S-o scoatem din rădăcină, S-o sădim la-mpărat în grădină. Că acolo înflorește Și rodește Și locu-i priește. Dacă nu ne-o dați, De noi nu scăpați ! Orația ar putea ține mult și bine, dacă între nași și socri mici nu s-ar insinua grupul de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mare Sfânt, O trimis ploaie și vânt. Cărărușa-o dezgrădit, Eu cu mândra m-am iubit. Bocet după mamă Dragă măiculița mea, dragă dacă aș putea în chimniță te-aș băga. Și te aș ține la răcoare,și te-aș sădi ca pe-o floare. Te-aș sădi în grădiniță, ca să am și eu măicuță. Satu’ nost’ câtu-i de mare, n-am la cine facu-mi cale, Satu’ nost’ câtu-i de lung, n-am la cine să mă plâng, Că ocolesc
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Cărărușa-o dezgrădit, Eu cu mândra m-am iubit. Bocet după mamă Dragă măiculița mea, dragă dacă aș putea în chimniță te-aș băga. Și te aș ține la răcoare,și te-aș sădi ca pe-o floare. Te-aș sădi în grădiniță, ca să am și eu măicuță. Satu’ nost’ câtu-i de mare, n-am la cine facu-mi cale, Satu’ nost’ câtu-i de lung, n-am la cine să mă plâng, Că ocolesc satu’ tot și acasă iar mă-ntorc
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
întâlnit aceeași priveliște ca la sosirea în Grecia,adică depresiuni înconjurate de o parte și de alta de munți. Ceea ce ne-a frapat au fost livezile de măslini, cât vedeai cu ochii cu pomi mai tineri aliniați în rânduri, deci sădiți de oameni, dar și din cei crescuți la întâmplare care erau foarte bătrâni dar viguroși. Toți erau încărcați de măsline pe care le zăream pe ramuri ca pe niște prune verzi. Oare când se coc devin negre?am întrbat-o pe
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
grădină de toată frumusețea. Nu era mare că nu permitea spațiul, dar era minunată. Am zăbovit pe podețul din fața ei gândindu-ne cum a fost realizată. Nu le-a fost frică să stea pe această îngustă bucățică de pământ să sădească, când jos se casacă prăpastia adâncă. Pe mine m-apucă amețeala numai când mă uit, am zis eu. Dar mănăstirea cum au construit-o? Nu cu același curaj? Acest colțișor de grădină îmi amintește de grădinile suspendate ale Semiramidei din
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
fascina, creații cuprinzând o întreagă mitologie țărănească: Povești și doine, ghicitori, eresuri,/ [...]/ Abia-nțelese, pline de-nțelesuri5. De asemenea, Mama-i știa atâtea povești pe câte fuse/ Torsese în viață 6, iar tatăl, crescut în spirit religios și cunoscător al tradițiilor, sădește, la construcția casei, doi salcâmi ce vor străjui cu mirosul și umbra lor curtea gospodăriei. După vatra satului, centru al așezării sătești și vatră a primei case cu care s-a început construcția unui nou sat, vine imediat în importanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
începând din frageda-i copilărie 66. Sigur că nu degeaba insista Șerban pe lângă tatăl lui să-l dea pe Mihai la școli înalte, având convingerea intimă că-i păcat să se piardă funcționar la Botoșani... Cert este că acum se sădește în el, pentru totdeauna, ceea ce avea să consemneze Slavici mai târziu: Eminescu fugea de orișice îngrămădire de oameni și se simțea bine singur, în mjlocul naturii 67, încât, cu o fire ca a sa, e de mirare că străfulgerarea inimii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]