3,827 matches
-
Valea Salciei este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Modreni, Valea Salciei (reședința) și Valea Salciei-Cătun. Comuna se află în nordul județului, la izvoarele Câlnăului. Comuna Valea Salciei este situată în partea de nord a județul Buzău la limita cu județul Vrancea, în Subcarpații de Curbură, la izvoarele Câlnăului. Se învecinează cu comunele: Chiojdeni, Bisoca, Sărulești, Mărgăritești, Pardoși și Buda. Este străbătută de șoseaua județeană DJ220, o leagă
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
Se învecinează cu comunele: Chiojdeni, Bisoca, Sărulești, Mărgăritești, Pardoși și Buda. Este străbătută de șoseaua județeană DJ220, o leagă spre est și sud de Buda și Murgești și spre vest de Sărulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Salciei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,2%). Pentru 1,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,26%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,93%). Pentru 1,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Valea Salciei făcea parte din plaiul Râmnic al județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Modreni și Valea Salciei, cu o populație de 728 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și o biserică, zidită între 1847 și 1851 de
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
a șaptea (1,93%). Pentru 1,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Valea Salciei făcea parte din plaiul Râmnic al județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Modreni și Valea Salciei, cu o populație de 728 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și o biserică, zidită între 1847 și 1851 de marele pitar Ion Popescu (construcția a fost abandonată în timpul revoluției din 1848, dar reluată de locuitori după 1850
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
în componență și se afla în plasa Dumitrești a aceluiași județ. Comuna a fost temporar desființată în 1931, când satele ei au fost arondate comunei Sărulești, transferată tot temporar de la județul Buzău la județul Râmnicu Sărat. În 1950, comuna Valea Salciei a trecut în subordinea raionului Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a fost transferată administrativ la județul Buzău, iar pe teritoriul ei a luat naștere oficial și satul Valea Salciei-Cătun. Comuna
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
trecut în subordinea raionului Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a fost transferată administrativ la județul Buzău, iar pe teritoriul ei a luat naștere oficial și satul Valea Salciei-Cătun. Comuna Valea Salciei a fost și este o comună preponderant agricolă. Până în anul 1998, existau la nivelul comunei posibilități de achiziționare și prelucrare a fructelor și posibilități de prelucrare locală a produselor lactate. Din anul 1992 prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
și posibilități de prelucrare locală a produselor lactate. Din anul 1992 prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere prelucrarea lemnului a cunoscut un nivel ascedent ceea ce a dus la o creștere a veniturilor populației. Din 2005 primăria comunei Valea Salciei operează un post de televiziune, denumit TV Modreni Sat (TVMS) care emitea producție proprie două zile pe săptămână câte două ore, în rest limitând-se la retransmiterea de emisiuni ale altor televiziuni. TVMS este prima televiziune sătească din România. În
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
am și dat la fotograf - și pân-a fi gata, am luat-o spre Vâlcov noaptea pe lună, iar răsăritul soarelui a fost pe la mijlocul drumului. Am căscat ochii ceasuri întregi. Vioriul munților dobrogeni în silueta chinuită. S-aprind lumini sub sălcii de la lună. Aerul curat și bine mirositor îți dă viață - parcă întineresc văzându-mă călător smuls puțintel din marasmul care mă înlănțuie din ce în ce mai mult. Dar asta o datoresc singurului leac înviorător - plăcerea descoperirii unor hârțoage interesante în Biblioteca V.A
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
de pădure, reprezentate de stejar, carpen, tei, arțar etc. Tundra este întâlnită în insulele arctice, în nordul Scandinaviei și în nordul Câmpiei Ruse, între Capul Nord și Munții Ural. Vegetației sărăcăcioase de mușchi și licheni i se adaugă mesteăcanul pitic, salcia pitică și ienupărul. O vegetație asemănătoare celei de tundră, vegetația alpină, se găsește în partea superioară a munților înalți, fiind formată, printre altele, din graminee, afin, merișor și smardar. Fauna de tip tropical, apoi subtropical, din pliocen, cu elefanți, cămile
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
puternice din est (crivatul). "Râurile" care străbat teritoriul comunei - Argeșul și Șabărul- formează o lunca largă cu maluri joase. La acestea se adaugă și lunca râului Ciorogârla. "Vegetația" este reprezentată de pădurile de șleau de câmpie cu stejar (Quercus robur), salcie, plop, arbuști. Vegetația cuprinde: pâlcuri de pădure cu specii de cer (Quercus cerris), garnița (Quercus fraineto), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejarul pedunculat (Quercus Robur). În pădurile de foioase subarboretul este reprezentat de gherghinar (Crataegus monogyna, Crataegus pentagyna), lemn câinesc (Ligustrum
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
valesiaca, Festuca pseudogina), negara (Stipa capilata), firuța cu bulbi (Poa bulbosa), graminee cu rizomi (Bromus inermis, Poa augustifolia, Agropyron repense), pelinița (Artemisa austriacă), pir (Cynodom dactylon), mohor (Stelaria glaucă), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense). În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: salcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus albă, Populus nigra, Populus canescens). Vegetația hidrofila cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papura (Tipha augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum Nuphar albă), broscarița (Potamogeton natans
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
previne îmbolnăvirea albinelor. Albinele colectează o substanță aromată cu aspect de rășină de pe cel puțin 20 de specii de arbori, în special de pe mugurii de plop și de arin, de pe frunzele, mugurii și scoarța coniferelor și a plopilor, a salicaceelor (sălcii) și a prunilor. Materiile rășinoase astfel culese sunt prelucrate de albine specializate prin amestec cu secreții salivare și ceară. Producerea propolisului se face în același timp cu cea a mierii și se realizează de către albinele specializate, în zilele călduroase, când
Propolis () [Corola-website/Science/305452_a_306781]
-
cu specii de: fluturi ("Eurhydryas aurinia, maculinea teleius"), gândaci și gărgărițe. Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin (arin negru - "Alnus glutinosa" și arin alb - "Alnus incana"), salcie albă ("Salix alba"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"), coacăz negru ("Ribes nigrum"). La nivelul ierburilor rezervația naturală găzduiește trei rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
tribut anual de 70.000 piese de aur. Urmașul Irinei, Nicefor I Genikos, încetează plata tributului, ceea ce provoacă o nouă invazie arabo-persană condusă de Harun-al-Rashid, care se încheie prin restabilirea plății tributului anual. În 797/798 a cucerit fortăreața numită "Sălciile" de dincolo de porțile Ciliciei, ocupă Ciprul în 805 și Rodosul în 807. A întreprins pelerinajul musulman la Mecca de 5 ori, în 793, 795, 797, 802 și 803. În anul 809, în timpul unei expediții de înăbușire a insurecției lui Rafi
Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/314758_a_316087]
-
Salcia este o localitate-centru de comună în Raionul Șoldănești, Republica Moldova. Data oficială, conform ediției « Localitățile Moldovei », a întemeierii satului Salcia este 23 februarie 1448. În perioada modernă localitatea s-a aflat la periferia unităților administrative : Soroca, Florești, Cotiujeni, Rezina, Camenca. În
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
Salcia este o localitate-centru de comună în Raionul Șoldănești, Republica Moldova. Data oficială, conform ediției « Localitățile Moldovei », a întemeierii satului Salcia este 23 februarie 1448. În perioada modernă localitatea s-a aflat la periferia unităților administrative : Soroca, Florești, Cotiujeni, Rezina, Camenca. În componența raionului Șoldănești a întrat în anul 1980 și se află la distanță de 22 km de centrul raional
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
În perioada modernă localitatea s-a aflat la periferia unităților administrative : Soroca, Florești, Cotiujeni, Rezina, Camenca. În componența raionului Șoldănești a întrat în anul 1980 și se află la distanță de 22 km de centrul raional. În anul 1999 satul Salcia și cătunul Lelina au făcut parte din primăria Cușnirca. Din 2003 în sat din nou a fost constituită primăria locală. Populația este 1036 locuitori cu un număr de 392 gospodării. Suprafață teritoriului satului Salcia este de 186, 7 ha, a
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
centrul raional. În anul 1999 satul Salcia și cătunul Lelina au făcut parte din primăria Cușnirca. Din 2003 în sat din nou a fost constituită primăria locală. Populația este 1036 locuitori cu un număr de 392 gospodării. Suprafață teritoriului satului Salcia este de 186, 7 ha, a cătunului Lelina de 1,2 ha. Pe teritoriul satului funcționează biserica construită în anul 1861 cu hramul « Nașterea Maicii Domnului », care se sărbătorește pe data de 21 septembrie. Biserica este construită de Protosigherelul Mănăstirii
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
și reprezintă o sculptură a doi ostași, un bărbat și o femeie, ce țin în mână o coroană din frunze. Pe placa comemorativă sunt încrustate numele a 16 săteni căzuți în lupte. La 01.01.2008 populatia stabila a satului Salcia constituia 1036 locuitori dintre care 501 barbati sau 48,4% și 535 femei sau 51,6% de locuitori. Densitatea populatiei este de 139 locuitori/km2 , sau 13.9 persoane/1 ha, ceea ce este mai mare decît media pe țară (118
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
peste hotare. Adeseori se întâmplă ca persoanele să fie înșelate de traficanți care le transportă în locuri necunoscute, unde sunt deposedate de actele de identitate și impuse apoi la munci fizice sau să se prostitueze ori sunt exploatate sexual. Primăria Salcia nu dispune de date ce ar confirma prezența cazurilor de trafic de ființe umane, stabilite ca atare. Totodată unii localnicii au suferit de pe urma cazurilor de înșelîciune în timpul angajării la muncă peste hotare (Rusia). Legea Republicii Moldova cu privire la combaterea violenței în familie
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
ajutoarelor materiale și umanitare ; • Consultații la perfectarea documentelor pentru compensații anuale pentru transport, • Perfectarea documentelor pentru cazare la azil ; Eliberarea biletelor de reabilitare medicală ; Acordarea asistenței sociale familiilor cu copii în situații de risc. Numărul persoanelor social vulnerabile în satul Salcia este în creștere și în anul 2008 constitia 242 persoane ce reprezintă 23.3% din numărul total al populației. În localitate la începutul anului 2008 erau 9 bătrîni singuratici, 5 familii monoparentale, 2 mame singuratice, 57 persoane cu disabilități Munca
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
cu anul 2003.Numărul total de persoane cu disabilități include: invalizi de gradul I -8 persoane, numărul invalizilor de grupa II este de 31 persoane, numărul invalizilor de gradul III este de 7 persoane.Conform datelor de care dispune Primăria Salcia cazurile de invaliditate sunt diagnosticate cu ceroză hepatică, cancer de diferite forme, stare post infarct, ischemie, diabet zaharat și altele.Numărul copiilor invalizi este de 11 persoane, comparativ cu 8 persoane în anul 2006, ce reprezintă o creștere de 27
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
în anul 2006, ce reprezintă o creștere de 27%. Diagnoza pentru copii: retard psiho-mintal-1, miopie strabizm-1, scolioză lombară-1, picior plat congenital-1, carcenom a gland.tiroidă-1, retard verbal și mintal-1, stare după AVC-1, defect septal-ventral-1, stare după osteomielită-1. Numărul populației satului Salcia este în continuă descreștere pe motivul menținetii unei rate constante a mortalității și migrației populației în vîrstă aptă de muncă. Totodată tinerii care pleacă la studii, după absolvirea instituțiilor de învățămînt nu au posibilitate să se întoarcă în localitate pe
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
de case(locuințe) 391. Numărul total de gospodării (curți) -368 . Locuința este un criteriu important în determinarea nivelului de trai al populației. Asigurarea cu suprafața locuibilă ce revine unei persoane reprezintă indiciul de bază al confortului vieții populației, pentru satul Salcia este de 16,1 m2 / locuitor. Amplasarea fondului locativ individual, în majoritatea cazurilor s-a efectuat fără proiecte. Această situație creează condiții de disconfort pentru viața unui segment de populație, care nu dispune de comunicații de transport, infrastructura inginerească. Casele
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
4 km sunt cu acoperire rigidă și doar 0,5 km cu acoperire de asfalt. În anul 2008 au fost construite 3,5 km de drum de petriș cu suportul programului PNUD. Pentru deplasare în alte localități este organizată ruta Salcia -Șoldănești deservită de întreprinderea de transport „Șoldănești”, care circulă numai de 4 ori pe săptămînă. În sat există filiala “Banca de economii”, care prestează toată gama de servicii bancare. Instituția este amplasată în acelaș edificiu cu unitatea „Poșta Moldovei”. Suprafața
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]