2,190 matches
-
are deseori un neghiob asupra unui om de talent. Probabil că la judecata de apoi noroadele ce se vor scula din morminte vor striga la tronul lui Dumnezeu împotriva doctorilor, învinovățindu-i de asasinat prin imprudență. *1 Ești om de samă pentru că umbli în automobil, pe când eu umblu pe jos. La 1668, Cazimir Leskinski a fost condamnat să fie ars pe rug și, prin grație, să fie întâi decapitat și pe urmă ars, pentru că scrisese pe un petec de hârtie vorbele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
discuție. Ortografia fonetică e o bună și necesară lucrare, însă fonetismul trebue să se sprijine pe gramatică, așa cum arată tov. Stalin, și pe o vorbire corectă literară. Într-o sută și mai bine de ani, scriitorii noștri cei mai de samă au statornicit o limbă literară, care din ce în ce sporește și se îmbunătățește. Despre această limbă vorbim, acestei limbi urmează să-i aplicăm simplificările fonetice. La formarea acestei limbi a contribuit și urmează a contribui și de aici înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
operelor literare, și astfel limba se va îmbogăți necontenit și poporul întreg și-o va însuși. De altminteri când se vorbește de provincialisme moldovenești, trebuie să se înțeleagă nu numai Moldova ci și Ardealul și Banatul. După cum mi-am dat samă personal, Moldoveni sunt nepoții și strănepoții ardelenilor, neamul avându-și în Ardeal baștina. Dacă pentru ortoepie trebuie să recunoaștem prioritatea provinciei din jurul Capitalei, apoi pentru vocabular lucrurile se schimbă, cuvinte, zicători, proverbe, tropi, trebuiesc atribuite marei majorități a poporului nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să înceteze când e vorba de autori care răspund pentru operele pe care le semnează: să zicem că aceștia ar fi membri ai Uniunii Scriitorilor din R.P.R. sau membrii Academiei R.P.R. Dacă acest punct de vedere nu e ținut în samă, consider rupt contractul de editură încheiat cu "Societatea pentru Răspândirea Științei și Culturei". Autorul lui Mitrea Cocor vreme de jumătate de veac s-a întristat alăturea de eroii săi de predilecție, umiliții și obijduiții vieții, până ce în sfârșit, iată, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
însăși viața de astăzi a popoarelor noastre ne arată că în trecut trebuie să fi conviețuit îndelung. La serata de Marți, mi-am putut da seama că muzica și danțul au caractere comune la Români și la Bulgari. Mai cu samă bucata muzicală ce s-a cântat chiar înaintea danțurilor mi s-a părut că are același răsunet cu doina noastră. Tot așa m-am regăsit oarecum pe mine însumi în danțurile vioaie, a căror melodie și ritm nu-mi erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poporului rus, caracter pe care îl are și statua de 60 m. înălțime a lui Iosif Visarionovici, dominând Volga la deschiderea canalului, se găsește un colhoz de 70.000 Ha. Nu pământul lipsește lumii acesteia, ci umiditatea. Am băgat de samă un canal care tăia vasta întindere în curmezișul canalului navigabil. Șoseaua betonată e însoțită multă vreme de plantații tinere. Cam prizărite și însetate. Dar curând vor schimba fața peisajului. Ne povestește Mihail Andreici că un reprezentant al guvernului a cercetat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
putea vedea în vremea nopții. Le-am văzut ziua, dându-ne mai bine seama de lucrarea aceasta uriașă, menită să schimbe natura și să adaoge ceva creației prime. Marți, 25 mai. Am vizitat una din uzinele Stalingradului, ca să ne dăm sama de opera culturală pe care regimul nou a statornicit-o în lumea muncitorească. Aici am adaos o serie de informații cu caracter statistic. E destul să arăt că o uzină de aproximativ 15.000 de lucrători are un palat splendid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ar părea că sunt asemănări între Gruzini și Basci. Portretul bătrânului de la muzeu conservator Songulasvili Susțin unii că bărbații (purtători încă de mustață) sunt nu numai mai impunători, ci și mai frumoși decât femeile. Se poate. Însă am băgat de samă și câteva femei mai svelte și mai frumoase decât toți bărbații la un loc. Nasurile acestea dominante nu par georgiene, căci Tbilisi e populat de nații diverse; gruzinii sunt tipul perfect al rasei albe, pe care l-au păstrat. Îmbrăcămintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și ei cesitățile, cum spuneți dumneavoastră. Cucoanele și duducele coboară într-o vale precum ca să culeagă flori din marginea dumbrăvii; iar caii poposesc după ce suie în culme. Țăran obraznic, a mormăit cucoana Săftica. Eu nu auzeam și nu băgam de sama nimica. Mă uitam încolo cătră zarea muntelui. 19 Iulie. Partida de pescuit de la Süt-Ghiol, cu Gică, după îndemnul tov. Bocănescu. Vizita de la punctul Mamaia, unde am găsit pescari interesanți și am fost poftiți la ciorbă. Sărăcie Vătrar cociorbă vătrai de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
găsit. Statui de episcopi și sfinți prin colțurile cetății și biserica improvizată în mauzoleu. Săgetează cu trufie spre cer o clopotniță a bisericii nouă. Dar pare să fi sosit timpul ca să se adaoge și ea rămășițelor trecutului. Am băgat de samă Că minciuna nu plătește vamă. Calul hrănește-l ca pe un frate Apoi încalecă și-l bate. Decât pe jos Mai bine călare pe-o mârțoagă. Vaca de la vecin Are ugerul mai plin. Ce fel de război Între șoarece și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dă dovada că încă se pot găsi urme ale trecutului, care să poată lămuri istoria noastră. Dar Bulgaria, Sârbia, Macedonia (unde trăiesc și Cuțovlahii), prin cercetări la fața locului ne-ar putea da lămuriri și mai îmbielșugate. Mi-am dat samă personal că mii și mii de cuvinte din țările Iugoslaviei se află și în limba română, dovadă de lungă conviețuire, cândva. Socot că lucrările comisiei pentru clarificarea formării limbii și poporului român trebuie în primul rând să cerceteze în peninsula
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
alte băuturi de-acestea. Atuncea, mă întorn eu cătră ea, primește din partea mea bumașca asta de douăzeci-și-cinci de lei, și să-mi mai cânți un cântec dintre cele care-ți plac și dumnitale. Cânt! a râs ea. Am băgat de samă că avea dinți ca romanițele. Avea și ochi drăcoși. Am întors urechea, ca s-aud cântarea. Ce să vă spun? Parcă m-am suit deasupra muntelui, sub stele. Cânta, mă rog, precum paserea. Cercul de oameni care împresura pe povestitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au căutat să profite de schimbarea domnilor, deși vorba din bătrâni convinge că asta însemna „bucuria nebunilor”. Cronica menționează că Roman Vodă a reușit să răzbune moartea tatălui său și să ia scaunul țării după ce “s-au vorvitu cu o samă din curtea domnească și au prinsu pre unchi-său, Ștefan Vodă, și i-au tăiatu capul.” În lupta de la Tămășeni, din 20 august 1454, Alexăndrel a fost înfrânt de Bogdan, în luptă pierind Oancea logofătul și Coste Andronic. Alexandru a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în luptă pierind Oancea logofătul și Coste Andronic. Alexandru a venit cu oaste adunată din Țara Rusască și a cuprins Hotinul, Neamțul și Suceava, dar Bogdan adunându oameni de pretutinderile” l-a alungat pe Alexăndrel. Dar, “pentru pofta a o samă de moldoveni”, craiul i-a trimis pe Odrivoz și Conețpolschii cu oaste, iar aceștia “au avut și de moldoveni gloate mari”. Reiese din aceste informații, puține câte sunt, că unii boieri, și e vorba de mari boieri “din curtea domnească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și mici și alte curte măruntă dimpreună cu mitropolitul Theoctistu și cu mulți călugări la locul ce se cheamă Direptate”. Tot Grigore Ureche relata că, atunci când a fost omorât Ștefan Lăcustă, deoarece îl ura “curtea toată, s-au vorbit o samă de boiari din curtea lui, anume Găneștii și Arbureștii și la așternutul lui, unde odihnia, l-au omorât în cetatea Sucevii”. Neagoe Basarab scria că, atâta vreme cât vor sta alături de domn marii dregători, “atât cei dintâi, cât și cei de-ai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
depășește condiția umană obișnuită prin faptele sale ieșite din comun. Ca în final, să se spună într-o legendă că „Lumea crede că el nu a murit, făr’ s-a înălțat la cer cu trup cu tot, ca să-și dea samă de faptele lui bune creștinești”. Istoricul englez Seton Watson considera că „Ștefan cel Mare a fost, alături de Iancu de Hunedoara, Sobieski și principele Eugeniu, unul din cei patru campioni ai Creștinătății”.
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de pribeag” este tratat cu mare atenție, pentru a nu rata integrarea în „lumea fără dor”: „Cî noi am vinit,/ Cî am auzit,/ Că ești călător,/ Cu roua-n picior;/ Și noi te rugăm,/ Cu rugari mari,/ Cu strigari tari,/ Sama tu sî-ți iei,/ Sama drumului”. Esențială apare la nivel temporal simultaneitatea perfectului compus cu prezentul mitic al plecării către lumea strămoșilor. Avem aici o suprapunere a planurilor profan și sacru, venirea bocitoarelor făcându-se în timpul măsurabil și irevocabil al Istoriei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu mare atenție, pentru a nu rata integrarea în „lumea fără dor”: „Cî noi am vinit,/ Cî am auzit,/ Că ești călător,/ Cu roua-n picior;/ Și noi te rugăm,/ Cu rugari mari,/ Cu strigari tari,/ Sama tu sî-ți iei,/ Sama drumului”. Esențială apare la nivel temporal simultaneitatea perfectului compus cu prezentul mitic al plecării către lumea strămoșilor. Avem aici o suprapunere a planurilor profan și sacru, venirea bocitoarelor făcându-se în timpul măsurabil și irevocabil al Istoriei, pe când călătoria defunctului se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
deasupra pus mâl de la fântâna Chelsiei. Am năcăjit o jumătate de vară. Și toamna m-am dus la școală în clasa a III-a desculț, că nu mă puteam încălța că încă mai curgea câte o rană! O amintire de samă din copilăria mea. Cred că nu aveam mai mult decât 2-3 ani, când într-o iarnă a venit la noi căpitanul tati, Ionescu și cu Doamna sa, cu o săniuță cu 2 cai negri și cu un soldat care-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cumpărat Eugenia farfurii, că nu aveam. Toți erau voioși și bucuroși, numai eu stam încrestat de parcă nu știam ce-i aceia ! Am dansat și eu și totdeauna lângă mine se prindea în joc Țața Melania de la Varatic. O băgat de samă treaba asta Eugenia mea. Și luni dimineața ne-am încarcat în cele 2 sănii și am plecat spre Bogata, dar ne-am oprit la școală la Costică Tacu și Maria. Și când am plecat și de acolo, parcă văd cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de nașii noștri scumpi și dragi: Maria și Neculai Stoleriu, cari erau învățători în Comuna Baea județul Suceava. Până a nu veni războiul din 1916-1918 am lucrat alături de înțeleptul și vrednicul învățător Neculai Stoleriu, luând parte la toate trebile de samă: înființarea Casei de sfat și cetire, cea dintâi din țara noastră; Obștea Tărnicuța, Societatea flăcăilor,etc. Eu eram însărcinat să scriu articolașe pe înțelesul țăranilor și să le duc la nașul N.Stoleriu. Și când dintr-o pricină oarecare nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Bucovina sau Maramureș. Această familie a avut trei feciori și o fată. Cel mai mare fecior l-a chemat Gheorghe și a fost preot și învățător în vestitul sat Rădășeni de la 1858 și până la 1893 când a dat școala pe samă învățătorului Vasile Gh. Ilii Ciocan de loc din satul Slătioara com. Râșca, jud. Suceava, care mai pe urmă s-a însurat și a luat în căsătorie pe Ilenuța, fiica lui Toader Grumăzescu din Rădășeni, gospodar f. chiabur. Preotul Gh. s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Torouțiu [79], dar au fost adunate de Gh. Cardaș de loc din com. Drăgușeni, jud. Suceava. Și tot Simion Mehedinți mi-a spus, că atunci când l-a primit pe ginerele său mare profesor de istorie la Academie, toți profesorii de samă au luat parte numai N. Iorga nu. Constantin Giurăscu [80] e ginerele lui S. Mehedinți și mare profesor de istorie. Cine a fost Costache Ștefănescu ? Înainte vreme moșia Baea a avut de proprietară pe Doamna Luxița Paladi. O doamnă f.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din satul Cujba, com. Surănești. Și dl. Petre Cucescu i-a recomandat un băiat cuminte, frate cu Ion a Dăscăliței din Baea, care mai pe urmă a purtat numele de Costachi Ștefănescu. Și de la pui a trecut să ia pe samă grânele ce intrau în hambare și coșare și mai pe urmă a ajuns administratorul Moșiei Cușba din com. Surănești. A fost de o mare cinste și rară vrednicie și boerul Gh. Racoviță l-a iubit ca pe ochii din cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
soția sa Maria, față de Costică Maxim și cu soția lui. Aiștia-s oamenii! Tatăl lui Costică Maxim arenda vii de la Stat și le lucra cu oamenii și îi eșea și lui un ban. Părinții lui Costică Maxim, au fost gospodari de samă. Pe tatăl soției lui Costică Maxim îl chema Eduard Kucinschi iar pe mamă, Emilia; au trăit în Piatra Neamț unde sunt înmormântați. Trebuie să fi fost părinții ei oameni foarte frumoși că și dna Elisabeta, soția lui Costică Maxim, a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]