3,304 matches
-
elementului reținut la o parte de vorbire sau alta. Pentru românii care au preluat cuvintele falț, iatac, saleu, sirec, șoș, ștaif sau șvaizer prin condensarea unor sintagme străine este indiferent dacă germ. Falz, tc. yatak, fr. salé, tc. seyrek, magh. sas, germ. Steif și schweizer sunt adjective sau substantive; ceea ce contează este exclusiv funcția de determinant (modificator) pe care o îndeplinesc în termenul complex. VII. 2.5. Regent substantival + determinant numeral Reținerea determinantului din termeni complecși alcătuiți dintr-un substantiv și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
obținută prin fierberea apei" < ucr. huska [soly] "idem" (literal: "depunere de sare"; huska "drojdie, sediment, depunere", sol "sare"); rom. vodă "domnitor, voievod, principe" < sl. [voje]voda (voj "război", voda "care conduce, conducător"). * Română < maghiară: rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. vindereu "numele a două specii de șoimi mici" < magh. vándor[sólyom] "șoim călător" (vándor "călător, drumeț, nomad", sólyom "șoim"). * Română din turcă: rom. balâc "pește marin cu corpul rombic, numit și calcan" < tc
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
apei" < ucr. huska [soly] "idem" (literal: "depunere de sare"; huska "drojdie, sediment, depunere", sol "sare"); rom. vodă "domnitor, voievod, principe" < sl. [voje]voda (voj "război", voda "care conduce, conducător"). * Română < maghiară: rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. vindereu "numele a două specii de șoimi mici" < magh. vándor[sólyom] "șoim călător" (vándor "călător, drumeț, nomad", sólyom "șoim"). * Română din turcă: rom. balâc "pește marin cu corpul rombic, numit și calcan" < tc. [kalkan] balığ[ı
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fr. goal s.m. < engl. goal[-keeper]; fr. living s.m. < engl. living[-room]; rom. poliș s.m. [cf. cârnat s.m.] < engl. Polish [sausage]; rom. shop s.n. < engl. [turist] shop; rom. sirec s.n. < tc. seyrek [ağ]; rom. șoș s.m. [cf. stâlp s.m.] < magh. sas[fa]). Împrumutul adoptă rareori un tip flexionar de alt gen decât cel așteptat: arom. căpak'e s.f. < tc. [göz] kapağ[ı], [pencere] kapağ[ı]. La fel se comportă și împrumuturile unei limbi care nu cunoaște genul făcute dintr-o limbă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
maghiar care a spus totuși ceva în plus: a făcut o analogie cu autonomia de care s-au bucurat vreme de 700 de ani sașii din Siebenbürger în Transilvania medievală și modernă. Analogia era un pic forțată, fiindcă în cazul sașilor era vorba de perpetuarea unui status quo, de anumite drepturi de proprietate asupra teritoriilor și de un alt sistem de relații sociale și politice. Nu era un model viabil azi, dar însemna totuși ceva: un termen de comparație, o idee
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
putea porni o discuție - probabil fără finalitate, dar măcar atractivă. În paranteză fie spus, aici ar fi avut un os de ros și naționaliștii români, care ar fi putut contraataca - nu tocmai la subiect, dar eficient -, explicând cum au rămas sașii fără acea autonomie. Administrația care i-a subordonat complet și i-a despuiat de drepturile deținute vreme de șapte secole (inclusiv acela de a-și folosi limba) a fost tocmai administrația maghiară din perioada dualismului austro-ungar - cea mai proastă administrație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
au Împărțit lolele sibienilor adunați În centrul orașului. Parada celor o sută de personaje mascate a străbătut Bulevardul Coposu, Strada Cetății, Bulevardul Bălcescu, spre a poposi În Piața Mare și Piața Huet. Obiceiul, dispărut din România odată cu emigrarea masivă a sașilor din Transilvania, este atestat din secolul al XVII-lea și Înglobează obiceiuri ale breslelor din Evul Mediu. Parada lolelor prezintă breslele tradiționale și dansul lolelor, Împreună cu reprezentații de măiestrie ale personajelor mascate. Personajele tradiționale prezentate În Breasla Lolelor reprezintă cele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
cântată la un tempo de la 48 la maxim 56 măsuri (bars) pe minut pentru examinări și competiții. Diferitele instrumente folosite accentuează diferitele bătăi pe care este posibil să se danseze figuri la fiecare măsură (bar) sau numărate SS, SQQ, QQQQ, SaS sau combinație din aceste ritmuri pe 2 sau mai multe măsuri (bars). Valorile bătăilor pentru fiecare din aceste ritmuri este după cum urmează. O caracteristică a acestui dans este acțiunea viguroasă (vijelioasă), sugerată În muzică când se dansează anumite ritmuri. Ridicarea
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
catolicismului impus cu forța de maghiari, iar dincoace de munți se manifesta influența slavonismului, mai ales a celui sârbesc. Din secolul al XV-lea se adaugă ereziile protestante, începând cu discipolii lui Huss, continuând cu discipolii lui Luther (mai ales sași) și Calvin (mai ales unguri), fiecare încercând să atragă populați a românească de partea sa. Primul pas în această încercare a fost făcut prin traducerea bibliei datorată diaconului Coresi la cererea și îndemnul calvinilor. Cele 4 evanghelii (1561), Apostolul (1563
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
postului de miercuri și vineri. De asemenea, convocarea sinodului se făcea cu avizul superintendentului calvin care participa la sinod adus fiind pe umeri de patru protopopi români. Umilința românilor și a bisericii lor avea să culmineze în 1566 când ungurii, sașii și secuii reuniți în Unio Trio Naționem aveau să decreteze că drepturile cetățenești nu aparțin naționalităților ci unor anumite confesiuni religioase, adică numai catolicilor și protestanților (calvini, luterani și unitarieni) excluzând astfel pe români de la treburile statului, iar ortodoxia avea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sus scrise, anume Hudinții cu curte și cu pricuț și satul Mateuții... îi sunt lui moșteniri drepte din partea lui Iațco Hudici și din partea lui Petru Hudioviciu. O altă atestare documentară rezultă dintr-un ipisoc din anul 1562, prin care Iancu Sasul voievod a întărit boierilor Ieremia Movilă, mare vornic și Simion Movilă, paharnic „drept ocinile și moșiile lor din uricile ce le-au avut de baștină și de cumpărătură... satul Hudinții cu case pe Bașeu și cu mori și cu eleșteie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
buf, doi ștrumfi cad buf-buf, trei ștrumfi cad buf-buf-buf" până la 10 (Grigore, 2008, pp. 63-98); "O pită lipită/Două pite lipite/Trei pite lipite" până la 10 (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * frământări de limbă: "Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce șansă!... Sașa-și spuse sieși", "o barză brează face zarvă pe-o varză" (Crișan, 2009, pp. 4-5); * recitative-numărători: "În
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
doi ștrumfi cad buf-buf, trei ștrumfi cad buf-buf-buf" până la 10 (Grigore, 2008, pp. 63-98); "O pită lipită/Două pite lipite/Trei pite lipite" până la 10 (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * frământări de limbă: "Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce șansă!... Sașa-și spuse sieși", "o barză brează face zarvă pe-o varză" (Crișan, 2009, pp. 4-5); * recitative-numărători: "În poiana
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pp. 63-98); "O pită lipită/Două pite lipite/Trei pite lipite" până la 10 (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * frământări de limbă: "Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce șansă!... Sașa-și spuse sieși", "o barză brează face zarvă pe-o varză" (Crișan, 2009, pp. 4-5); * recitative-numărători: "În poiana din vâlcele/Erau șapte (...) păsărele./ Una, iată, zboară,/Ieși și tu afară
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
La nord se mărginește cu Munții Alpi, iar spre est se apropie de lanțul munților Carpați, Balcani și Rodopi. Locuitorii majoritari aparțin popoarelor sudslave (sârbi, croați, slavo-macedoneni și slovenia, alături de care au conviețuit de-a lungul istoriei: vlahi, albanezi, turci, sași, evrei, țigani etc. În cadrul unui proces istoric complex și sinuos au apărut și s-au dezvoltat diferențe notabile de cultură, mentalitate și religie. Slovenii și croații s-au integrat ariei occidentale de civilizație, de sorginte catolică și protestanta, folosind alfabetul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
peste 1.000 de legionari), apoi a celorlalți lideri ai partidelor necomuniste. Vlad Georgescu apreciază că numărul persoanelor arestate pe criterii politice în 1944-1964 ar fi fost de 500.000, acestuia adăugîndu-i-se deportații și cei internați pe criterii etnice (șvabi, sași, sîrbi) sau economice (chiaburi)261. Victor Frunză consideră că 2.000.000 de oameni ar fi trecut prin închisori, "ceea ce ar reprezenta un cetățean din nouă"262. Iar Gheorghe Boldur Lățescu ajunge la cifra de 1.131.000 de deținuți
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
credeți că noi putem face asemenea lucruri?" "Domnule, ne vedem acum pentru prima dată, dar să nu mă luați pe mine așa! știu foarte bine de oameni care au plătit bani grei ca să-și vadă copilul. Evreii fac la fel, sașii la fel, eu de ce să nu pot s-o cumpăr pe fata mea?" "Vai, tovarășa, vorbesc eu și o aveți gratis!" A, bine, cu plăcere!" știi povestea mai departe... Când mi-a fost redată, în sfârșit, eu eram la Milano
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
a României, 19131947, Editura Politică, București, 1980. Carp, Radu, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83. Cârțână, I., Seftiuc, I., Dunărea în istoria poporului român, Editura Științifică, București, 1972. Ciobanu, Vasile, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni 1918-1944, Editura hora, Sibiu, 2001. Chioveanu, Mihai, "Istoricii și politica în România interbelică", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXXIX-XL, 2002-2003, Iași, pp. 595-612. Cliveti, Gheorghe, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX", Universitaria, Iași, 1996
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
p. 56. 70 Această formațiune politică avea organizații în județul Timiș-Torontal și o parte din județul Arad. Marin Nedelea, Aspecte ale vieții politice din România, 1920-1926, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 29; Vasile Ciobanu, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni 1918-1944, Editura hora, Sibiu, 2001, p. 174. 71 Marin Nedelea, op. cit., pp. 30, 31, 32. 72 Mihai Sorin Rădulescu, Elita liberală românească 1866-1900, Editura All, București, 1999, p.30; Dan Berindei, "Brătienii: Slujitori devotați ai nației române", în Dosarele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
5, 9 aprilie 1932; pp. 2, 10-12. 442 "Monitorul Oficial", Partea a III-a, Dezbaterile Adunării Deputaților, nr. 90, ședința din 18 aprilie 1932, p. 4652. 443 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 237; Vasile Ciobanu, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni 1918-1944, Editura hora, Sibiu, 2001, p. 151. 444 "Mișcarea", nr. 426, 27 aprilie 1932, p. 1. 445 Ioan Surtu, Din viața politică a României. 1926-1947, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, p. 206. 446 "Mișcarea", nr. 541, 21 septembrie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dispus să-l devor de plăcere și, mai ales, doritor să împietrim așa, odată cu timpul. Aceleași manevre le-am întreprins, dar fără melancolie de îndrăgostit, fără strângeri de mână și furtive contacte epidermice, ci direct, brutal trupește, cu un june sas, un lungan subțire și cu nasul mare și coroiat, supus mie cu totală îngăduință, soldat în termen și ordonanță a părintelui meu, cu care, pe terasa casei protejată de un parmalâc ce ne-ar fi scutit de priviri indiscrete, în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
profunzi, ce te lăsau să înțelegi că nu încetează să comunice cu sărmanii ei feciori, devreme plecați atât de departe. În lumea colegilor de clasă, la Liceul „Dr. C. Angelescu“, unde, pe lângă români, se numărau și câțiva unguri, evrei și sași, n-am avut decât un singur prieten, dacă „prieten“ se poate numi cineva care pentru mine n-a însemnat altceva decât că mi-a fost extraordinar de drag. L-am remarcat încă din lunile când frecventam Liceul „Gh. Barițiu“, pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
importante imigrări ale românilor din Transilvania, Bucovina și Basarabia. Pe lângă aceștia, Ion Ghica apreciază că în fiecare an în Moldova pătrund circa 5.000 de evrei, iar alți 5.000 de maghiari (mai ales secui) și germani (în primul rând sași) trec din Austro-Ungaria în noul stat român. Dacă existau evrei stabiliți de multe generații printre români, mai ales la sud de Milcov, majoritatea erau imigranți veniți din Galiția, din Imperiul habsburgic, în ultimele decenii, și care dădeau încă dovadă de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ți se zbate sprânceana dreaptă - vei primi o veste bună. - Dacă ți se zbate cea stângă - vei avea o sfadă cu cineva. - Pot deochia cei cu sprâncene îmbinate credință aflată în folclorul român și străin. O găsim la germani, la sașii din Transilvania, la unguri, bulgari, greci. La vechii indieni, cei cu sprâncenele îmbinate erau socotiți că pot fi buni vrăjirori. Azi, în Europa, găsim credința că această particilaritate a sprîncenelor unite la un individ e semn neîndoios că poate fi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ți se zbate sprânceana dreaptă - vei primi o veste bună. - Dacă ți se zbate cea stângă - vei avea o sfadă cu cineva. - Pot deochia cei cu sprâncene îmbinate credință aflată în folclorul român și străin. O găsim la germani, la sașii din Transilvania, la unguri, bulgari, greci. La vechii indieni, cei cu sprâncenele îmbinate erau socotiți că pot fi buni vrăjirori. Azi, în Europa, găsim credința că această particilaritate a sprîncenelor unite la un individ e semn neîndoios că poate fi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]