2,314 matches
-
și profesor la Universitatea clujeană. Titlul cărții - Breviter - adverb latinesc - însemnând “pe scurt” - sugerează specificul paginilor adunate în acest volum: unele par notații de jurnal, altele meditații creștine sau existențiale, unele par fragmente desprinse din prelegerile rostite în fața studenților, altele satire la adresa unor manifestări megalomane ale unor inși ce-și uită cu totul trecutul, și în sfârșit unele, cele mai frumoase sunt adevărate poeme în proză. Acestea, de bună seamă, vor surprinde plăcut, chiar pe cei care au citit cărțile de
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
abordează familiar pe cititor, în trage de mînecă și îi face complice cu ochiul. O parte a poeziei heliadești, adică a operei aparținînd registrului literar superior, a fost chiar și ea compusă în stil colocvial, pasionat sau chiar vulgar (vezi satira contra lui Grigore Alexandrescu Ingratul sau diferite fabule cu adresă precisă și fără mare haz). Mai tîrziu, a adoptat parodia în versuri, plecînd de la teme clasice și mimînd falsa admirație față de anumite personalități politice. Rezultatul: cîteva piese reușite caracterizate prin
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
cu străzi întunecoase, mărginite de copaci, și cu o istorie și mai întunecoasă. John Saul: Cronicile din Blackstone. Editura RAO, București, 2003. Preț: 140 000 lei. Mormanul de bani Cartea scriitorului american, apărută pentru prima dată în 1965, este o satiră literară ce aduce în prim-plan figura milionarului Eliot Rosewater, bețiv, pompier voluntar și, totodată, președintele Fundației Rosewater, care, cu ajutorul scriitorului SF Kilgore Trout, își transformă organizația (axată pe stoarcerea de profituri și evaziune fiscală) într-una filantropică. În romanul
Agenda2003-32-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281349_a_282678]
-
sport antrenant pentru cercetătorii bistrițeni și năsăudeni și e pe deplin justificată ca o formă de omagiu și devotament pentru un spirit al locului. În postfață, Constantin Catalano afirmă că "în timpul liceului poetul a scris peste două sute de poezii (poeme, satire, versuri populare, anecdote, proverbe, epigrame, traduceri etc.)" (p. 143), pe când Gavril Scridon estima la ceva mai mult de o sută de poeme moștenirea coșbuciană din perioada juvenilă. Dacă Gavril Scridon selectase numai 26 de poeme din această arhivă, Constantin Catalano
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
curcubeului” (Generației). Blamează timpul și spațiul d-sale, dar alonja apocaliptică a discursului trimite la condiția umană în sine, ca o cămașă prea strîmtă a unui ideal compromis, care plesnește. Nu e vorba de ceea ce s-ar putea numi o satiră, ci de o viziune antiumanistă (viziunea: un mod de-a generaliza fără limite palpitul metaforic) în care autorul induce propriul său defetism dezgustat și din partea căreia primește un reflex ce-l confirmă: „n-am nici un scop în viață nu mai
O partidă de șah cu imposibilul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2921_a_4246]
-
Mozart și Schikaneder, au hotărât să scrie prima operă masonică - Flautul fermecat. Abili, ei au tratat întregul subiect în două moduri: cu demnitate, iubire și respect - ca niște frați autentici -, dar și cu umor, și chiar cu o notă de satiră malițioasă. S-a spus întotdeauna că figura lui Sarastro îl avea ca model pe marele om de știință Ignaz von Born, maestrul lojii lui Haydn Zur wahren Eintracht. Dar Born avea și defecte omenești - era vanitos și prea puțin tolerant
H. C. Robbins Landon Ultimul an al lui Mozart () [Corola-journal/Journalistic/5291_a_6616]
-
acolo. Privind lumea printr-un vîrf de con, iar acest vîrf este tocmai tabloul, Victor Stoichiță pare a fi un Don Cleophas (din Diavolul Șchiop al lui Lessage) pe care imaginea-Asmodeu îl introduce în intimitatea lumii, de data asta fără satiră, îi dezvelește ascunzișurile acesteia și-i pune sub ochi multiplele ei înfățișări.
Privirea prin fereastra tabloului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6766_a_8091]
-
imediat. Ștefan Melancu mobilizează o vastă bibliografie, în cadrul căreia autoritatea în materie o reprezintă exegetul canadian Marc Angenot, pentru a releva atât disponibilitatea satirică a pamfletului, cât și încadrarea lui firească în sfera discursului critic modern. Sarcasm, ideologie, literaritate, ironie, satiră, comic, grotesc, parodie - toate concură pentru a îndeplini funcția socială a pamfletului, rolul său de semnal de alarmă într-o lume decăzută, coruptă, decrepită, sortită flăcărilor pedepsitoare ale apocalipsei. De aceea nu pot accepta gratuitatea estetică a pamfletului, despre care
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
amintit de comediile caragialești care m-au întristat peste măsură dintotdeauna. Și, inevitabil, de formula maioresciană despre comedia îndărătul căreia se ascunde o tragedie și mi-am spus că am trăit să citesc și asta: un "romance" mascând diabolic o satiră mușcătoare, una dintre cele mai crude și cinice.
Școala, subiect de ficțiune by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7607_a_8932]
-
din urmă, de numeroase tentative de actualizare a scriitorului. Nu că s-ar fi crezut că el devine desuet. Actualizarea nu constă în încercarea de a-l păstra în actualitate. Ea, de altfel, nu privește sentimentul comun al românilor că satira caragialiană continuă a avea obiect, în pofida enormelor schimbări din societate. Actualizarea este, aș zice, omagiul pe care breasla literară și actoricească l-a adus lui Caragiale, voind a vedea în el un �contemporan al nostru", nu doar ca observator social
Caragiale între actualitate și actualizare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15567_a_16892]
-
lor/ silexul verbului lucra încă înainte de litera A.../ Cum plouă cu elogii, atmosfera a devenit de-a dreptul/ sufocantă, așa că voi ieși repede la aer curat" (Occident). Neîndoios astfel de imprecații contribuie la conturarea omului "vechi" care este autorul Opiumului. Satira alcătuiește umbra, o umbră grea, dup cum vedem, a "deschiderii" bardului delicat, care, iată, nu e dispus a accepta chiar în totalitate lumea noastră sublunară, precum și a bardului demonic, care are nevoie nu doar de golul metafizic, ci și de
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
când O scrisoare pierdută (p. 169), optând în final pentru aceasta din urmă, nu fără a-i reproșa "tehnica de vodevil" (p. 224). Destul de superficial pentru nivelul de astăzi al criticii, Horia Petra-Petrescu analizează comicul de situație, comicul de limbaj, satira socială, originalitatea personajelor, tehnica dramatică. Nuvelele Păcat și O făclie de Paște, punând în lumină "excepționala gradare psihologică a sentimentelor" (p. 189), drama Năpasta sunt plasate judicios în contextul naturalismului francez și rus. Orizontul comparatist este cea mai frapantă dintre
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
mai apoi, cu neologisme complicate și referințe livrești, după încrederea în posteritate (în genul dar când patru generații peste moartea mea vor trece...), autorul ‘adevărat’, să zicem așa, nu poate fi decât Macedonski. Scuturat de poezie, și lăsat, la judecata satirei, doar cu pretențiile. Pe când Unui poetrastru e un atac epigramistic lipsit de orice sare și piper, Da... nebun!, care șarjează Castele în Spania, una din fantasmele cele mai reușite ale aceluiași Macedonski, pare un moft vehement, scris pe limba criticului
Poeziile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4713_a_6038]
-
oarecare, semănând cu personajul coșbucian din poezia "Nunta în codru", cărând apă cu ciurul ca să-i mai stâmpere pe soliști. Nici vorbă! Dar ar fi fost chiar nedrept pentru telespectatorii care, din păcate, nu prea au parte de spectacole de satiră și umor de calitate transmise în direct... Spuneam la început: avem nevoie de-atât de puțin să fim fericiți!... Doamne-ajută!
Cvartet de candidați by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12820_a_14145]
-
Umberto Eco în Pendulul lui Foucault), dar una extrem de abil pusă în scenă, cu nenumărate jocuri de cuvinte. Memorabile sunt mai cu seamă acelea născocite de Tatarski drept sloganuri publicitare. Miza cărții trebuie căutată însă dincolo de poveste, și constă întro satiră fără margini a societății de consum. Avem în fața ochilor o lume a brandurilor și a sloganelor care are drept unic scop convingerea consumatorului că orice cheltuială e binevenită și necesară și că produsele de tot felul îi vor aduce profunde
Generația Pepsi by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5340_a_6665]
-
statului francez și, nu în ultimul rând, faptul ca filmele mele sunt, totodată, difuzate de Canal+ demonstrează contrariul", a răspuns Cristian Mungiu solicitării Mediafax de a comenta faptul că el și Steven Spielberg au fost parodiați într-o emisiune de satiră cu marionete de pe Canal+, "Leș Guignols de l'Info". "E vorba doar de folosirea într-o emisiune de umor a unui stereotip despre români - stereotip care nu ne face plăcere - si cinste -, dar pe care nu îl putem anula cu
Ce spune Cristian Mungiu despre parodierea sa în Franța by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79408_a_80733]
-
ora 11:00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din București, să vă convingeți încă o dată de talentul actorului Marius Manole, care interpretează rolul medicului din „Două nuvele", opera originală și surprinzătoare a lui Mihail Bulgakov, un amestec de întâmplări insolite, satiră sfredelitoare, de factură aproape gogoliană, elemente fantastice și un tragism interior acut, sfâșietor. Audiția producției „Două nuvele" de Mihail Bulgakov - "Ștergarul cu cocoș" și "Beregata de oțel" -, care a primit „Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic al anului 2013
Satiră sfredelitoare și tragism interior acut cu Marius Manole by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32252_a_33577]
-
îndurate în perioada când a fost interzis de către puterea sovietică, traiul la limita supraviețuirii și tot zbuciumul personal aveau să-și pună, fără îndoială, amprenta asupra unei opere originale și surprinzătoare, rod al unei imaginații extraordinare, amestec de întâmplări insolite, satiră sfredelitoare, de factură aproape gogoliană, elemente fantastice și un tragism interior acut, sfâșietor.
Satiră sfredelitoare și tragism interior acut cu Marius Manole by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32252_a_33577]
-
scris cu mare siguranță stilistica, ultrareusit din punct de vedere al psihologiei personajelor, ușor patetic, românul trăiește la nivelul tuturor cerințelor actuale: e o carte deopotrivă amuzantă, ca și provocatoare de meditație, comentariu mușcător la adresa societății de consum (merită amintită satiră la adresa modernei "medicine cu două viteze", cu servicii inutile pentru cei care plătesc bine și "aer, mult aer" pentru săraci), cu paradoxala nepotrivire între bunăstarea materială și goliciunea sentimental-spirituala, care nu se rezolvă decât dacă omul, cum ar spune Kierkegaard
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
Burlac este noua emisiune a lui Mihai Bendeac, cu care acesta revine în televiziune, după ce în urmă cu circa 6 luni a părăsit Antena 1. Emisiunea de la Prima TV va fi un „videoblog săptămânal de comedie, axat pe parodie și satiră", a explicat Bendeac pe pagina de Facebook. Televiziunea care va difuza show-ul a realizat și un teaset în care Mihai Bendeac îi parodiază pe Mircea Badea, Radu Banciu și Silviu Mănăstire.
Bendeac revine la TV. Vezi spotul de promovare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37501_a_38826]
-
a circulat, în manuscris, și înainte de 1989, stârnind entuziasmul multora - "o carte importantissimă", spunea Alexandru Paleologu, căruia îi fusese încredințată spre păstrare și, eventual, publicare. De ce ar fi atât de importantă această carte? În primul rând, pentru că autorul utilizează aici satira directă, realizând poate cea mai importantă operă din literatura noastră referitoare la anii de dictatură, de opresiune, o radicală și cvasicompletă "analiză spectrală" a totalitarismului și a invențiilor acestuia în materie de "transformare a omului și a societății". În al
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
intervențiile salvatoare ale Olimpiei, prostia unor șefi ca Ilderim, Osmanescu sau Carasurduc, turnătorii și securitatea, statuia peregrină a lui Marx și pățaniile poetului "patriotic" Omar Caimac etc.) dar, pe măsură ce faptele se apropie de deznodământ, umorul spumos de la început lasă loc satirei, sarcasmului, terifiantului. Romanul are o structură tripartită, de o simplitate clasică, în deplin acord cu evoluția subiectului. În prima parte protagoniștii sunt cei doi soți a căror soartă rămâne neclară, deoarece râsul lui Candid nu și-a arătat deocamdată consecințele
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
care toți înoată în stil și în metafore și nimeni nu se îneacă. Îmi plac acești autori curajoși, ce scriu un vagon de vată ca să ambaleze în ea, undeva, o mică împunsătură la adresa turcilor". Roman politic, corintic, filozofic, eseistic, parodic, satiră, antiutopie, pamflet - Adio, Europa! este expresia unei tentative disperate de "dezvrăjire a lumii" în care se îmbină comicul cu tragicul și cu absurdul, ironia cu patosul și deriziunea, revolta cu blestemul și cu tăcerea. Intelectualism, ironie, parabolă, eseu - acestea sunt
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
politico-literar stratificat poate interveni oricând ruptura, iar procesul de teritorializare nu poate fi desprins de inițiativele culturale de deteritorializare. M. H. Simionescu bricolează o structură romanescă rizomatică, rupând orice înțeles al literaturii mimetice și al ideologiei propagandistice. În același timp, satira și/sau parodia prozatorului se adresează "fatalității abrevierii în societatea de consum", dar și relației dintre un dictator și un opozant (Bibliografia generală). Așadar, primele două volume ale tetralogiei reușesc să se desprindă de tiparul romanului de tip "arbore" (cu
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
același interval cu Mircea Badea și Radu Banciu. Pentru cei care nu au urmărit emisiunea asta niciodată, ceea ce este explicabil, pentru că eram înghesuiți în program vinerea de la 23.00, treaba e simplă: emisiunea ”Starea Nației își propune să sancționeze, folosind satiră, prostia, abuzurile...atât din partea politicienilor cât și din partea presei. Deci ne-o vom lua și de la unii și de la alții, încercând să nu rămânem datori”, a spus Dragoș Pătraru.
Schimbări la emisiunea ”Starea Nației”, la România TV by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79690_a_81015]