10,267 matches
-
32">32 Ion Bălăceanu c. I. C. Brătianu, Viena, 27 decembrie 1877, În vol. I. C. Brătianu. Acte și cuvântări, vol. III, 1930, p. 148-149. </ref>. De asemenea, condițiile impuse pentru recunoașterea independenței au Întârziat În sine realizarea regalității. În primul rând, satisfacerea lor a ajuns prioritatea politicii externe românești. Apoi, În 1878, ar fi fost imprudent să proclamăm regatul ca un „fapt Împlinit”, știindu-se că recunoașterea acestui act am fi obținut-o doar cu mari compromisuri. Mai mult, România nu putea
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
guvernul nostru considera această soluție un compromis favorabil. Când cabinetul trebuia să impună unui parlament nefavorabil ratificarea Tratatului de la Berlin, era oportun, pentru a-și consolida poziția, să aibă, cel puțin un succes de etapă, În problema proclamării regatului. Apoi, satisfacerea cerințelor Austriei era un act Înțelept, deoarece Rusia reprezenta o continuă amenințare. Nu În ultimul rând, acceptarea de către puteri a unei schimbări treptate a titulaturii lui Carol, crea un precedent favorabil și pentru Încercarea ulterioară de proclamare a lui drept
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
1881, f. 2. </ref>. „Cancelarul de fier” s-a declarat de acord, iar Austria, care făcea opinie comună cu Germania, subscrie, mai ales că intențiile acesteia erau de a se amâna, pe cât posibil, proclamarea sau recunoașterea regatului, pentru a forța satisfacerea intereselor ei economico comerciale la Dunăre. În consecință, cele trei ajung la concluzia ca răspunsul lor afirmativ să intervină la „semnalul” Rusiei și să se elaboreze trei note cu un conținut asemănător, care să fie prezentate În aceeași zi <ref
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
coordonarea activităților comune în scopul atingerii obiectivelor propuse în condiții de eficiență. Desfășurarea procesului managerial se realizează într-o succesiune de etape, fiecăreia fiindu-i caracteristică o anumită activitate sau funcție managerială: "-" Funcția de realizare a obiectivelor instituției; "-" Funcția de satisfacere a nevoilor grupului. Principalele domenii în care se aplică aceste activități manageriale sunt: "-" Curriculum: aplicare, dezvoltare și evaluare; "-" Resursele umane; "-" Resurse non-umane: materiale, financiare, informaționale care controleaza existența și corectitudinea folosirii lor; "-" Performanțele instituției pe care o conduce; "-" Dezvoltarea organizațională
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
formării personalității. Un indicator al tipului de model care va fi adoptat în calitate de soț și părinte este conferit încă din primii ani de viață, prin modalitatea de interacțiune cu ceilalți, felul în care gestionează anumite probleme, capacitatea de a armoniza satisfacerea propriilor nevoi cu ale celorlalți, rezistența la frustrare, încrederea în sine și în cei apropiați, optimismul și sinceritatea, acestea fiind elemente deosebit de importante, cu rol de predicție asupra sănătății și eficienței rolului viitorului adult. Pe lângă aceste aspecte, menționăm că puterea
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
tot atâtea ocazii în care cele văzute sau auzite de copil, pot să-i declanșeze o serie de întrebări, ca expresie a interesului său pentru acestea. „Firul” acestor întrebări este îndreptat spre părinții care-l însoțesc și de la care așteaptă satisfacerea interesului său. Răspunsurile competente, dar și accesibile ale adulților îi satisfac interesul și contribuie la cultivarea lui. Sunt situații în care nu putem da un răspuns competent, nefiind pregătiți în acel domeniu. În acest caz nu este bine să-l
PĂRINŢII, PARTENERI ACTIVI ÎN CUNOAŞTEREA ŞI VIITORUL COPIILOR. In: Arta de a fi părinte by Viorica Bâzdâgă, Constantin Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1398]
-
care au dus la abaterile copilului; Își construiesc o falsă autoritate, bazată pe severitate, sobrietate sau moralizare exagerată amintind mereu cum erau ei la aceeași vârstă. Alți părinți folosesc sistemul de recompensă bănească pentru orice reușită a copilului sau condiționează satisfacerea unei dorințe de îndeplinirea unei cerințe școlare; Aplică, prin imitație, fără a încerca să-și cunoască bine copilul, scheme de educație folosite de alții, de obicei rude, vecini sau colegi de muncă. Incapacitatea copilului de a ajunge la nivelul performanțelor
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
din 3 aprilie 1866, Locotenența Domnească, Împreună cu Consiliul de miniștri publică un Jurnal, din care reproducem: . Guvernul a informat permanent pe domnitorul Carol I despre situația de la Iași. Într-un raport din 3 iulie 1866 se arătau măsurile Întreprinse pentru satisfacerea cererilor ieșenilor. Având În vedere că În Cameră fusese respins proiectul de mutare la Iași a Înaltei Curți de Justiție și Casație, Carol I solicita reluarea dezbaterii În Camera Deputaților. Cu prilejul primei sale vizite la Iași - din august 1866
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
SIDA, ș.a., comunicarea, care reprezintă o nevoie stringentă a acestora, presupune unele abilități relaționale, care constau în abordarea unor strategii menite să stabilească relații interpersonale, empatice. Demersul paliativ, care se află în complementaritatea celor preventive, terapeutice și de recuperare, vizează satisfacerea tuturor nevoilor fundamentale și cuprinde pe lângă tratamentele medico-chirurgicale, toate îngrijirile "nursing" și toate susținerile psihologice și spirituale, destinate să aline suferințele somato psihice, să amelioreze calitatea vieții și să asigure respectarea demnității condiției umane. În demersul paliativ, bolnavul incurabil este
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
sau a altor grupuri comunitare în identificarea problemelor și în luarea deciziei”. Într-o încercare de definire a participării, Dumitru Sandu arată că: „Participarea locală” sau comunitară se referă la procesul angajării membrilor unei comunități locale în acțiuni care urmăresc satisfacerea unor cerințe cu caracter local, preponderent local și public sau grupal. Cu alte cuvinte, participarea locală este participare la acțiuni comunitare, adică la acțiuni în care „principalii actori și beneficiari sunt rezidenți locali, în care scopurile reprezintă interese ale acestor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fie aceasta? Sandu (2005, p. 9) arată că: Esențială (Ă) este dimensiunea participativă legată de mobilizarea membrilor comunității. O participare voluntară, lipsită de constrângeri implică, în bună măsură, și dimensiunea de finalitate, de implicare în acțiune sau în schimbare pentru satisfacerea unor nevoi interne ale majorității membrilor grupului ori ale unora dintre aceștia care sunt percepuți ca fiind realmente într-o situație dificilă. Se pune, firesc, întrebarea legată de câți membri din grup trebuie să participe la acțiune pentru ca aceasta să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale românilor În cele ce urmează, să observăm mai în detaliu evoluția distribuției principalelor venituri ale populației din România: salariile - ca principală sursă de venit (inclusiv în țările dezvoltate), menită să asigure individului și familiei sale resursa de bază pentru satisfacerea nevoilor cotidiene - respectiv pensiile - devenite un pilon al bugetelor gospodăriilor datorită certitudinii obținerii lor (în pofida devalorizării în timp) și faptului că segmentul pensionarilor a depășit, de-a lungul tranziției, dimensiunea celui salariat. Salariații și pensionarii, considerați împreună, depășeau în 2003
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de inegalitate se calculează pe baza veniturilor sau a consumului. În tabelul 2 această indicație este dată în coloana *). Este acceptat faptul că dispersia cheltuielilor de consum la nivelul unei comunități e mai mică decât cea a veniturilor, pentru că reflectă satisfacerea unor nevoi, relativ aceleași într-un spațiu și moment date, și nu potențialul de câștig. Din acest motiv, indicii de inegalitate calculați pe baza cheltuielilor sunt mai mici (indicând o distribuție mai omogenă/egalitară) decât cea a veniturilor și mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
profesională, productivitatea scăzută, absenteismul , lipsa plăcerii de a mai veni la muncă, reacții de evitare, retragere, insomnii etc. Având în vedere toate aceste aspecte, persoana cu inteligență emoțională ridicată ar prezenta o toleranță crescută la frustrare, capacitatea de a amâna satisfacerea dorințelor și obținerea recompenselor, abilitate de autoreglare a dispozițiilor și o atitudine optimistă, plină de speranțe. Cu alte cuvinte, un nivel crescut al inteligenței emoționale conferă individului un deosebit autocontrol (asupra emoțiilor, dispozițiilor și sentimentelor, dar și asupra gândurilor și
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
leadership, dezvoltarea celorlalți, influența, catalizator al schimbării, comunicare, managementul conflictelor, crearea relațiilor, capacitatea de muncă în echipă, colaborare. Având în vedere toate aceste aspecte, persoana cu inteligență emoțională ridicată ar prezenta o toleranță crescută la frustrare, capacitatea de a amâna satisfacerea dorințelor și obținerea recompenselor, abilitate de autoreglare a dispozițiilor și o atitudine optimistă, plină de speranțe. Cu alte cuvinte, un nivel crescut al EI conferă individului un deosebit autocontrol (asupra emoțiilor, dispozițiilor și sentimentelor, dar și asupra gândurilor și acțiunilor
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
simptome pot fi destul de dificile ca: agresiunea manifestată asupra celorlalți, asupra mediului sau automutilarea (uneori poate fi o formă de auto-stimulare). În literatura de specialitate sunt descrise și rutine comportamentale, repetitive, însoțite de diferite forme de stimulare senzorială sau de satisfacere. Prin aceste comportamente, copii doresc să atragă atenția celor din jur. Sunt și copii care prin automutilare exprimă dorința de a evita îndeplinirea unei sarcini. Alte cauze care stau la baza acestui comportament pot fi corelate cu hipersensibilitatea la diferite
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
135 Bismarck Îl Însărcinase pe prințul Hohenlohe, ambasadorul Germaniei la Paris, să-l convingă pe Frederic Wilhelm să nu se mai opună la retrocedarea sudului Basarabiei; vezi <ref>E. Diaconescu, op. cit., p. 14. </ref></footnote>. De fapt, Germania, interesată În satisfacerea propriilor obiective, dorea menținerea pe o platformă comună a Rusiei și Austro-Ungariei În privința „chestiunii orientale”. În asemenea circumstanțe, concluzia era una singură și a fost sesizată de cei doi oameni politici români: „pacea se va Încheia, dar În detrimentul statelor slabe
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
studiul de caz nr. 4, subintitulat Intervenția benefică a bunicii în orientarea carierei nepoatei, ce se regăsește în anexa nr. 18. 1.1. Absența sau insuficienta prezență maternă Mama constituie pentru copil acea parte a existenței în care el găsește satisfacerea trebuințelor și relaxarea tensiunilor, stimulările plăcute, ocaziile de a descoperi sensul diverselor situații în care el este implicat. Mama este garanția siguranței lui, este centrul său de referință. Ulterior, atitudinea copilului față de alte persoane este esențial determinată de relația sa
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Bercowitz, K. Horney, R.N. Goldenson. Gibbs, Treppert, Adler, Freud au explicat spontanietatea agresivității pornind de la o motivație agresivă Înnăscută și această ipoteză are multe argumente În favoarea sa. Dar agresivitatea poate fi activată și de situații În care apar frustrări ale satisfacerii unor impulsuri. Pornind de la acest fapt susținut de multe experimente, J. Dollard și colaboratorii săi au construit o ipoteză conform căreia la om agresivitatea apare În primul rand ca o consecință a experiențelor frustrante anterioare. În susținerea aceleiași idei, P.
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
agresiv. Capacitatea de “percepere a semenului”, empatia specific umană, este influențată de personalitatea omului Înțeleasă ideo-afectiv și se exprimă prin conduita motivațională care tinde totdeauna la păstrarea homeostazei conflictuale. Ori de câte ori organismul Întâmpină un obstacol În calea care-l conduce spre satisfacerea unei trebuințe vitale, apare frustrația. Se descriu astfel două tipuri de frustrație: A. Frustrația primară sau privațiunea, care se caracterizează prin tensiunea și insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei situații finale care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
În calea care-l conduce spre satisfacerea unei trebuințe vitale, apare frustrația. Se descriu astfel două tipuri de frustrație: A. Frustrația primară sau privațiunea, care se caracterizează prin tensiunea și insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei situații finale care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară, care se caracterizează prin prezența unor obstacole sau obstrucții În calea satisfacerii unei trebuințe. Reacțiile la frustrație se pot clasifica după economia trebuințelor frustrate În: 1. reacții de persistență a trebuinței. Se produc În
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
frustrație: A. Frustrația primară sau privațiunea, care se caracterizează prin tensiunea și insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei situații finale care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară, care se caracterizează prin prezența unor obstacole sau obstrucții În calea satisfacerii unei trebuințe. Reacțiile la frustrație se pot clasifica după economia trebuințelor frustrate În: 1. reacții de persistență a trebuinței. Se produc În mod conștient după orice frustrație și corespund stresului pasiv. 2. reacții de apărare a eului care corespund stresului
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
recreativ - distractive; Obiective compensatorii și de refacere; Obiective formative asupra personalității elevilor. Fiecare obiectiv specific se concretizează în obiective operaționale proprii care motivează prezența jocului de baschet în lecțiile de educație fizica, astfel: I.4.1. Obiective operaționale recreativ - distractive satisfacerea necesitații de recreere si de distracție prin inducerea imediată a “stării generale de bine” prin joc și mișcare; satisfacerea necesitații de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse; formarea și satisfacerea necesitații de a câștiga prin mișcare și joc; satisfacerea necesității
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
operaționale proprii care motivează prezența jocului de baschet în lecțiile de educație fizica, astfel: I.4.1. Obiective operaționale recreativ - distractive satisfacerea necesitații de recreere si de distracție prin inducerea imediată a “stării generale de bine” prin joc și mișcare; satisfacerea necesitații de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse; formarea și satisfacerea necesitații de a câștiga prin mișcare și joc; satisfacerea necesității de a acționa autonom; satisfacerea necesității de a acționa individual în fața colegilor de echipă sau de clasă, mutarea centrilor
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
educație fizica, astfel: I.4.1. Obiective operaționale recreativ - distractive satisfacerea necesitații de recreere si de distracție prin inducerea imediată a “stării generale de bine” prin joc și mișcare; satisfacerea necesitații de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse; formarea și satisfacerea necesitații de a câștiga prin mișcare și joc; satisfacerea necesității de a acționa autonom; satisfacerea necesității de a acționa individual în fața colegilor de echipă sau de clasă, mutarea centrilor de interes psiho-social în timpul zilei de scoală. I.4.2. Obiective
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]