6,494 matches
-
articol. Ștefan Procopiu, un savant de Premiul Nobel De Ștefan Procopiu pe cei mai mulți dintre noi nu-i leagă, probabil, mai mult de-o amintire din gimnaziu, de la lecțiile de fizică sau de la concursul care-i poartă numele. Puțini știu că savantul Procopiu face parte din suita de personalități românești cu descoperiri fundamentale pentru știința mondială și care nu au ajuns să primească un binemeritat, poate, Premiu Nobel. Adevărul despre circumstanțele în care Ștefan Procopiu a făcut descoperirea ce avea să-l
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
Teodoreanu sau poetul George Topârceanu, ci alături de soție, pe la vreo mănăstire din ținutul Neamțului, „admirând un apus grăbit de soare, ca toate apusurile zilelor de iarnă“. E o frântură din gândurile cu care ne-a întâmpinat Rodica Procopiu, soția marelui savant, în casa cu ferestre mari, plină, odinioară, de reviste de fizică din toate colțurile lumii. Venerabila doamnă se așază încet la masă, gata să începem dialogul, ușor contrariată de vizita, după atâta vreme, a unor ziariști. Nimeni, se pare, nu
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
la 56 de ani, celebru deja printre celibatarii de atunci ai Iașilor, Ștefan Procopiu s-a căsătorit. „Ne-am potrivit. Așa am considerat noi întotdeauna“, subliniază profesoara. „Cum îți permiți dumneata să ataci niște lucruri atât de mari?“ Destinul marelui savant avea să se prefigureze încă din timpul liceului, când, în cadrul unei societăți pentru elevi în care activa, începuse deja să studieze atent tratate de fizică și științe naturale și să-și noteze cu meticulozitate observațiile. În perioda studiilor universitare, s-
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
trecut hotarul țării. Deci, în afară, practic nu s-a știut. Trei ani mai târziu, danezul Niels Bohr a făcut aceeași descoperire și el și, ulterior, a fost răsplătit cu Premiul Nobel“, ne-a explicat Rodica Procopiu. O mare nedreptate. Savantul Procopiu n-a reacționat, însă. „El era un admirator al marilor creatori. Și Niels Bohr era mare, nu numai prin formula magnetonului. Nu l-a supărat acest fapt și nici n-a revendicat vreodată întâietatea“, ne-a spus doamna Procopiu
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
cel mai mult în magnetism și pe terenurile cele mai diferite. În Europa, era omul cu cele mai mari descoperiri în magnetismul terestru“, spune doamna Procopiu. Cu datele adunate pe parcursul a 24 de ani de observații și cercetări de teren, savantul a realizat hărți magnetice complete pentru teritoriul României și a pus în evidență o anomalie locală pe linia Iași-Botoșani. „Interesul mare al lui era știința“ „Acasă era un om banal. Gospodăria nu-l interesa deloc. Când ne-am mutat, casa
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
adâncime era acolo, ce însemnări, ce lucruri citea el atunci...“, spune doamna Procopiu. Marea recompensă pentru o viață închinată științei n-a venit din partea autorităților, ci tot din lumea universitară. Trei profesori au pornit să scrie despre viața și activitatea savantului, însă regimul nu le-a permis. Abia în 1993, profesorul Cesar Buda, un admirator al lui Ștefan Procopiu, a reușit să scoată un volum dedicat fizicianului, după ce și scrierea lui stătuse la index zece ani. A fost „un patriot adânc
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
către care s-a aplecat cu precădere. De altfel, timp de 12 ani, a fost reprezentantul Universității la Teatrul Național, unde, la fiecare reprezentație, avea rezervat locul său. Portretul din cuvintele soției e mai mult decât lămuritor despre omul din spatele savantului: „Cred că în viața lui n-a făcut un lucru incorect. Lumea admira la el seriozitatea muncii, până la sacrificiu. A fost un patriot adânc. Un dominator, dar un înțelept. Era și ghiduș, toate lucrurile le aducea așa, într-un oarecare
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
decanul Facultății de Fizică din Iași, face parte, așa cum îi place să spună, „din ultima serie de studenți care au avut în carnet semnătura profesorului Procopiu“. Asta se întâmpla în 1959. I-au rămas în minte cursurile impecabile și stăruința savantului ca pentru fiecare fenomen studiat să fie făcute experimente, astfel încât studentul să vadă și să înțeleagă. „Era un om sever, dar foarte corect. Dădea teme precise de lucru asistenților și colaboratorilor săi, rezultatele le corela și ieșea o lucrare. Dar
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
propus să mergem la Brâncuși, ca să constatăm, a spus el, cum se oglindesc în spiritul lui viața și lumea. Apoi a adăugat: desigur, trebuie să ținem seam că nu ne întâlnim cu un teolog, cu un filosof sau cu un savant, ci cu un mare artist. Să mergem, i-am răspuns, fiindcă sunt curios să aflu conținutul acestor termeni: vocație, inspirație, sens, căutare, expresie, imagine și simbol. După câte știu, Brâncuși nu este un intuitiv, fiindcă tăcerea și infinitul, chiar prin
O întâlnire cu Brâncuși povestită de Petre Țuțea () [Corola-blog/BlogPost/340038_a_341367]
-
la Hanul spionului multiplu Manuc-Bei. Au venit reprezentanți ai Consiliului Unirii de la Chișinău, ai Consiliului Reîntregirii Naționale de la București, lideri ai platformei Acțiunea 2012. Senatorul Viorel Badea a găzduit conferința în sala “Constantin Stere”, un loc semnificativ prin numele acestui savant unionist din Basarabia. Au participat Iurie Reniță, Ambasadorul Republicii Moldova în România, Mircea Druc, Vitalia Pavlicenco, Alexandru Budișteanu și mulți alții. Puținii parlamentari prezenți s-au topit rapid spre avioanele care nu puteau decola fără ei. Ministerul Afacerilor Externe nu a
Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal(Basarabia) () [Corola-blog/BlogPost/340021_a_341350]
-
ieșit de-abia din știubei și a înconjurat știubeiul în care trăiește și i se pare că mare lucru a făcut! - Auzi-l, bă! - Încă n-a făcut știința nici atât cât zboară o furnică de pe degetul ăsta pe celălalt! Toți savanții lumii și din Apus și din Răsărit. Si stați că de-acum înainte avem de vorbit! - Îi frumoasă, domnule, discuția asta! - Că-i frumoasă, că-i amară, că-i dulce, eu vă spun până la capăt de-acum, cât a ținea
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri () [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
spun până la capăt de-acum, cât a ținea “povestea” asta, da, zic, iaca se apropie gara Bacău! Domnule, dumneavoastră știți Ursa mare de pe cer și Ursa mică, steaua polară? - Da. - Uite ce-i! Astronomia și știința, cu cei mai mari savanți astronomi, spun că la Ursa mare, de la roata din brazdă dinapoi, până la cea de către om - osia carului mare de pe cer -, este 1300 de ani călătoria luminii, și lumina merge cu 300.000 de km/s. Asta-i osia carului mare
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri () [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
sub numele de sindromul bipolar.“ Întâi de toate academicienii ar trebui să învețe limba română. Nu vreau să dau exemple ridicole din textul lui Aurel Ioan Pop. Vreau doar să știe și el și Eugen Simion că nu sunt ei savanții care pot stabili ceva pentru totdeauna. Băieți, dictatură a murit! Frecându-vă toată ziua de pecenegul plagiator dan berindei, v-ați infectat. - De ce s-ar opune Eugen Simion tezei asasinării lui Mihai Eminescu cu complicitatea lui Maiorescu? - Eugen Simion este
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
și de dulcețuri... mie, cine mi le face, în afară... de mama... și de perechea mea, mai mult plecată? Și de copiii de pe lumea cealaltă? Și de fraierul ăsta, rămas și el, pe acolo, să aibă grijă de mama, de savant, de renume mondial, maestro tunichigiu de bătut la cap, Dan? De la circulația ideilor? Eu... e adevart... mai mediez... uneori... mai și reușesc... câte o mica concesie... să obțin... un zâmbet... să aplanez un conflict... pe cale de degenerare... dar cu cât
ABSENT NEMOTIVAT. Teatru absurd, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339262_a_340591]
-
inspectorii, toată ora, asta pândesc. Cum eu bănuiam că Sichitiu Valeriu, ăsta de mă asista, venise cu intenții precise și dincolo de informare politică nu avea habar, am intrat în derută. Tinerii nu cunosc, dar pe atunci puteai să fii fost savant, să fi făcut lecție să se mire o lume întreagă, dacă nu băgai ceva acolo cu partidul, cu guvernul sau cu prietenii de la răsărit, adică să o actualizezi politic, lecția aia nu făcea doi bani pentru inspector, indiferent de obiect
Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339240_a_340569]
-
sfârșitul secolului XIX, ceea ce a permis noi observații fiziologice și progrese tehnice, precum și mai mult timp liber și bunăstare pentru clasa de mijloc. De la lanterna magică la fereastra de observație, optică s-a dovedit un mod foarte popular de distracție. Savanți precum Edward Muybridge și Etienne-Jules Marrey au fost pionierii studierii imaginii în mișcare. Cinetoscopul lui Thomas Edison, o cutie în care te uitai printr-o fanta, a avut un mare succes și, în 1895, frații francezi Lumiere au prezentat primul
O enciclopedie a filmului. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339281_a_340610]
-
să fie studiate mai intens abia în anii ’60, iar publicul a luat cunoștință de existența acestora numai în 1970, odată cu apariția cărtii lui Julius Fast despre limbajul trupului. Ea a fost un rezumat al muncii depuse până atunci de savanții behavioriști în domeniul comunicării non-verbale, dar mulți dintre semenii noștri nu au aflat nici până astăzi de existența limbajului trupului. Și cu atât mai puțin de importanța acestuia în viața lor. Charlie Chaplin și mulți alți actori ai filmului mut
Allan Pease: Limbajul trupului sau Cum pot fi citite gândurile altora din gesturile lor () [Corola-blog/BlogPost/339292_a_340621]
-
revista “Viitorul României” în două ediții, iunie și iulie. http://viitorulromaniei.ro/corina-tarnita-intalnirea-cu-o-minte-minunata-partea-i/ http://viitorulromaniei.ro/corina-tarnita-matematica-are-o-frumusete-perfecta-lumea-reala-are-o-frumusete-imperfect/ Am scris aceste câteva rânduri pentru că eu, cetățean al Craiovei sunt onorată și mândră că școala craioveana, prin dascălii săi modelează și formează savanți de renume mondial. Trebuie să menționam că astfel de cercetări, „matematici aplicate în biologie”, la acest nivel, se fac de către foarte puțini cercetători în lume. Corina Tarnița este doctor în matematici la Harvard, și lucrează că „assistant professor” la Princeton
Corina Tarniţa: “Matematica are o frumuseţe perfectă. Lumea reală are o frumuseţe imperfectă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339382_a_340711]
-
cu societatea umană: celule independente, diferite genetic, se adună și formează un grup. Asta se întâmplă frecvent la bacterii, dar nu numai. Eu acum studiez amibe care devin multicelulare în felul ăsta. Pe mine mă interesează primul pas spre complexitate.” Savantul Corina Tarnița este dedicat și pasionat de muncă pe care o face: “Pentru mine a fi pasionată de ceea ce fac e o parte esențială a fericirii. și în acest moment sunt indiscutabil pasionată. Și fericită.” Cuvintele sunt sărace pentru a
Corina Tarniţa: “Matematica are o frumuseţe perfectă. Lumea reală are o frumuseţe imperfectă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339382_a_340711]
-
de a contribui la dezlegarea mistereleor lumii în care trăim pentru Corina Tarnița. Noi trebuie să prețuim această propensiune a Corinei Tarnița și să spunem tuturor că încă sunt multe mistere care așteaptă dezlegare, să luăm exemplu de la acest minunat savant! Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Corina Tarniţa: “Matematica are o frumuseţe perfectă. Lumea reală are o frumuseţe imperfectă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339382_a_340711]
-
topologii, matematici speciale, inteligență artificială, o mare dorință de a cuprinde tot ce nu se poate cuprinde, evadarea dincolo de real, o mare dragoste de neam și țara, reunite ar trebui să poarte numele Florentin Smarandache. Zona Olteniei din care provine savantul, de unde își trage seva, este una bogată în personalități, Brâncuși, Sorescu, Gogu Constantinescu, Nicolae Titulescu, Constantin Rădulescu Motru, Petrache Poenaru, Ion Maiorescu dar și din alte zone, precum Constantin Noica, Emil Cioran, Petre Tutea, Solomon Marcus, Grigore Moisil... și mulți
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
publicată în 2011 la Zip Publisher din Columbus Ohio. Ca stil și conținut fotojurnalul instantaneu „În Vestul Nesălbatic” este remarcabil. El constituie o lectură plăcută și instructivă. Rămâne valabil postulatul din fotojurnalul „Vida pura” (2012): „Vizitez și învăț”. Un mare savant învață pe alții și cu modestie învață din lumea în care trăiește. Astfel, dă o lecție de știință și de caracter care-l face excepțional. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339530_a_340859]
-
Autorul Procesului se naște la 3 iulie 1883 într-o familie de evrei din Praga. Dacă pe linie paternă avea descendenți pragmatici, robuști fizic și psihic (bunicul măcelar, iar tatăl comerciant prosper), ascendența maternă e dominantă de figuri excentrice, de savanți iudaiști, de firi romantice și bizare. După absolvirea liceului german din palatul Kinsky unde devenise membru al unei asociații cu tendințe anticlericale, în 1901 se înscrie la Universitate, finalizându-și studiile în 1906 cu un doctorat în științe juridice. În timpul
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
publicată în 2011 la Zip Publisher din Columbus Ohio. Ca stil și conținut fotojurnalul instantaneu „În Vestul Nesălbatic” este remarcabil. El constituie o lectură plăcută și instructivă. Rămâne valabil postulatul din fotojurnalul „Vida pura” (2012): „Vizitez și învăț”. Un mare savant învață pe alții și cu modestie învață din lumea în care trăiește. Astfel, dă o lecție de știință și de caracter care-l face excepțional. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
amploare și finețe între reprezentarea naivă și reprezentarea științifică a informației nu vine de acolo că omul naiv s-ar raporta la o realitate naivă, iar omul de știință, la una științifică. Nu. Inocentul vede realitatea așa cum o vede și savantul, însă acesta din urmă are avantajul de neignorat al unei percepții diferite. Cine știe ce percepe are o percepție mai bună ce se sprijină pe idea și conștiința percepției” (pag. 23). Conceptul din reprezentarea naivă este inconsistent, cel din reprezentarea științifică este
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]