1,948 matches
-
Manhattan Art International din New York. Gabriela Nicolaescu este membru al United Scenic Artists din New York, Chicago și Los Angeles, al Uniunii Artiștilor Plastici din București și al Uniunii Cineaștilor din România. Creatoarea de costume Gabriela Nicolaescu a obținut Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1989) pentru costumele realizate la filmul "François Villon - Poetul vagabond".
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Regizoarea Cristiana Nicolae a primit în anul 1974 Premiul Opera Prima al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Întoarcerea lui Magellan". De asemenea, arhitectul Marcel Bogos a obținut Premiul pentru scenografie al ACIN pentru decorurile de la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză".
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
alegorice: Mario Deluigi a fost un bun prieten al lui Carlo Scarpa; amândoi au terminat Academia de Artă din Veneția și au colaborat pentru realizarea multor opere. La Academie a fost asistentul lui Arturo Martini, apoi a devenit profesor de scenografie la Universitatea IUAV din Veneția. Mario Deluigi a fost chemat la Palatul Ca’ Foscari pentru a decora o sală a primului etaj, iar opera sa a fost succesiv mutată la etajul doi, în Sala festivă Baratto. Din punct de vedere
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
entertainment îndoielnic și prefabricat servit publicului de mai marii showbizz-ului postdecembrist autohton, s-a întâmplat ceva interesant în zona de stand-up comedy, iar românii gustă acest gen de spectacol. În afară de stand-up, Tiberiu se mai ocupă și de muzică, producție și scenografie. După primul turneu solo - Umor Ofensiv - a urmat Cool Summer Artitude, un concept inedit de spectacol care a îmbinat în egală măsur street-dance, stand-up comedy și hip-hop. În cadrul turneului, comediantul a colaborat cu Trouble Crew, Agresiv, DJ Swamp (B.U
Tiberiu Popovici () [Corola-website/Science/324460_a_325789]
-
acuză" (1974) și "Revanșa" (1978) , ambianța aristocratică din "Răscoala" (1965), ulițele sordide ale Brăilei interbelice în "Codin" (1963), orășelul transilvănean de graniță în anii de început ai regimului comunist în "Străinul" (1964). Scenograful Marcel Bogos a obținut trei premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): în 1974, în 1984 și în 1987. Marcel Bogos a fost căsătorit cu asistenta sa, Rodica Savin. El a murit în anul 2004. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), îl considera pe Marcel Bogos un „creator prolific și consecvent cu soluțiile pe care le drămuiește cu circumspecție și migăloasă solicitare”. Arhitectul Dodu Bălășoiu, profesor universitar de scenografie la UNATC, îi făcea următoarea caracterizare: "„Marcel Bogos avea mult din talentul și inventivitatea spontană a lui Liviu Popa și foarte mult din rigoarea draconică a lui Giulio Tincu. A fost de aceea și scenograful cel mai des solicitat [...] Într-
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
A fost de aceea și scenograful cel mai des solicitat [...] Într-o cinematografie dominată de egolatrie, a fost unul dintre foarte puținii artiști care s-au simțit moralmente datori să creeze o școală. Marcel Bogos a creat o școală de scenografie. Mulți dintre cei care au reușit să se impună în această profesie au trecut prin atelierul lui: Ștefan Antonescu, Radu Călinescu, Virgil Moise, Marga Moldovan, Lucian Nicolau, Mihai Ionescu, Lari Ionescu, Doina Repanovici, Mircea Onișorul. Cred că aproape toți debutanții
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
atelierul lui: Ștefan Antonescu, Radu Călinescu, Virgil Moise, Marga Moldovan, Lucian Nicolau, Mihai Ionescu, Lari Ionescu, Doina Repanovici, Mircea Onișorul. Cred că aproape toți debutanții de până la 1990 au ucenicit „la Bogos”. Se spunea că oricine ar vrea să facă scenografie de film, ar trebui să treacă pe „la Bogos”.”". Scenograful Marcel Bogos a obținut trei premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN):
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
Mircea Onișorul. Cred că aproape toți debutanții de până la 1990 au ucenicit „la Bogos”. Se spunea că oricine ar vrea să facă scenografie de film, ar trebui să treacă pe „la Bogos”.”". Scenograful Marcel Bogos a obținut trei premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN):
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
având premiera oficială în 11 decembrie 2010. În general, filmul a primit recenzii pozitive, cu un scor de 6,5/10 pe IMDb și 50/100 pe Metacritic. Pelicula a gâștigat la "Asian Film Awards" la capitolul "Cea mai bună scenografie" pentru Mark Lee Ping-bin, cu nominalizări pentru "Cea mai bună actriță"(Kikuchi) și "Cele mai bune costume"(Yen-khe Luguern) și la "Festivalul Internaional de film din Dubai" a câștigat John Greenwood pentru coloana sonoră.
Pădurea norvegiană () [Corola-website/Science/325646_a_326975]
-
asupra tensiunii politice existente. În emisfera vestică a provocat reacții ambivalente, cu un scor de 7,1/10 pe IMDb, dar 35% pe Rotten Tomatoes. În ciuda acestui fapt, filmul a primit 23 de premii, printre care trei premii Oscar pentru scenografie, costume și decorarea platoului, și alte 29 de nominalizări.
Memoriile unei gheișe () [Corola-website/Science/325856_a_327185]
-
urmași. Este demn de menționat faptul că Wyspiański a primit marele premiu al Academiei Poloneze de Arte pentru peisajul Kopiec Kościuszki. Ca pictor , designer de interior și poet, Wyspiański a colaborat cu Teatrul Turnul din Cracovia pentru care a făcut scenografia pentru spectacolele de teatru. De abia mai târziu a pus, acolo, în scenă diferite piese de teatru. În Cracovia a colaborat cu Art Society și la mijlocul lui 1898 a fost nominalizat ca directorul săptămânalului de artă Życie. Din nefericire, primele
Stanisław Wyspiański () [Corola-website/Science/324582_a_325911]
-
avut loc la București, Mogoșoaia și Sinaia. Filmul se afla la finisări în ianuarie 1972, copia standard fiind realizată probabil la sfârșitul lui februarie. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 4.660.000 lei. Scenograful Liviu Popa a început scenografia filmului, descoperind lângă clădirea Teatrului de Comedie o casă veche cu pereții scorojiți, "„cu o înfățișare de decrepitudine tristă și sobră”", considerată sugestivă pentru retorica filmului. Potrivit profesoarei Elena Saulea, casa Giurgiuveanu este probabil „cel mai expresiv decor de film
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
descoperind lângă clădirea Teatrului de Comedie o casă veche cu pereții scorojiți, "„cu o înfățișare de decrepitudine tristă și sobră”", considerată sugestivă pentru retorica filmului. Potrivit profesoarei Elena Saulea, casa Giurgiuveanu este probabil „cel mai expresiv decor de film românesc”. Scenografia va fi încredințată în continuare arhitectului Radu Boruzescu, care a interpretat și rolul lui Felix Sima în acest film. Soția scenografului, Miruna Boruzescu, s-a ocupat de costumele din film. Muzica a fost interpretată de o orchestră dirijată de Paul
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
Cineaștilor din România (ACIN) a distins acest film în 1972 cu șase premii: Premiul pentru regie (Iulian Mihu), Premiul pentru scenariu (Ioan Grigorescu - pentru filmele "Explozia" și "Felix și Otilia"), Premiul pentru imagine (Alexandru Întorsureanu și Gheorghe Fischer) , Premiul pentru scenografie (Radu Boruzescu și Liviu Popa), Premiul pentru montaj (Lucia Anton - pentru filmele "Puterea și adevărul" și "Felix și Otilia"), iar actorul Gheorghe Dinică a primit Premiul pentru interpretare masculină pentru interpretarea rolurilor din filmele "Explozia"; "Felix și Otilia"; Atunci i-
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
literar, claustrând acțiunea în învălmășeala unui „film de cameră” cu interioare prăfuite, dominat de imaginația creatoare dar marginală a unui desant, format din Miruna și Radu Boruzescu căruia li se alătură arhitectul Liviu Popa, trio chemat să asigure costumele și scenografia excentrică în episoade care dau impresia de a fi realizate în și pentru sine. Inadvertența cronică a adaptării este exhibată încă de generic, alcătuit dintr-o succesiune de instantanee fotografice ale Bucureștilor „fin du siècle” alternate cu o fastuoasă vânătoare
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
și artă. Eisner a studiat la DeWitt Clinton High School. Ca influențe a avut reclamele artistului J. C. Leyendecker de la începutul secolului 20, a desenat pentru ziarul școlii (The Clintonian), pentru revista literară (The Magpie), anuar și a făcut și scenografie acesta lucru determinându-l să ia în considerare acest tip de muncă pentru teatru. După absolvire, a studiat sub conducerea artistului canadian George Brandt Bridgman (1864-1943) pentru un an la Art Students League of New York. Relațiile pe care și le-
Will Eisner () [Corola-website/Science/322276_a_323605]
-
și „meditații”, îi place să observe faptele și zicerile oamenilor. E dramaturg prin vocație, îi place spectacolul lumii"„”. "Stânca Miresei", dramă romantică în trei acte, jucată la Teatrul Armatei (azi Teatrul C.I. Nottara) din București, stagiunea 1959-1960. Regizor: Ion Sahighian. Scenografia: Constantin Piliuță. Textul operei a fost viciat grosolan de cenzura proletculturistă a vremii încât autorul s-a văzut nevoit să folosească un pseudonim, Ion Dragomir. "O navă pentru cer senin", piesă de teatru pentru copii gen “Peter Pan”, jucată la
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
Versuri: Ana Mâșlea. "Acțiunea Codalbul" (titlul inițial “Eroii unde se ascund când plâng?”), dramă istorică în trei acte, jucată la Teatrul “Ion Creangă” din București, stagiunea 1976-1977. Se împlinea un veac de la Războiul de Indepență al României). Regizor: Ianis Veakis. Scenografia: Elena Pătrașcanu. "Bumerang la purtător", comedie difuzată la Radiodifuziunea Română, în emisiunea “Teatru la microfon”, în anul 1981. "Aventurile lui Leonardo", suită de scenete S.F. difuzată pe Programul 1 al Radiodifuziunii Române în cursul anului 1982. A publicat trilogia de
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
vecini!" (1958) sau cu Liviu Ciulei la "Valurile Dunării" (1959) și "Pădurea spânzuraților" (1964). Are o contribuție importantă la filmele "Veronica" (1972) și "Veronica se întoarce" (1973) ale Elisabetei Bostan, pentru decorurile primului dintre cele două filme primind Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1973). A murit la 21 martie 1978, înainte de a împlini vârsta de 55 de ani. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) i-a decernat in memoriam Premiul pentru scenografie pentru întreaga activitate. Profesoara Elena Saulea
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
cele două filme primind Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1973). A murit la 21 martie 1978, înainte de a împlini vârsta de 55 de ani. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) i-a decernat in memoriam Premiul pentru scenografie pentru întreaga activitate. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), considera că creația lui Giulio Tincu se remarca prin scrupulozitate, implicare directă
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), considera că creația lui Giulio Tincu se remarca prin scrupulozitate, implicare directă și acribie profesională. Potrivit ei, „Giulio Tincu a imprimat în scenografia profesată o poezie sobră, ce vorbește despre sufletul omenesc aflat în permanentă oscilație între realitatea dură a timpului istoric și a destinului individual și nevoia de transcendență, fie ea și numai afectivă”. Scenograful Giulio Tincu a obținut Premiul pentru scenografie
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
scenografia profesată o poezie sobră, ce vorbește despre sufletul omenesc aflat în permanentă oscilație între realitatea dură a timpului istoric și a destinului individual și nevoia de transcendență, fie ea și numai afectivă”. Scenograful Giulio Tincu a obținut Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1973) pentru decorurile la filmul "Veronica" și Premiul pentru scenografie (in memoriam) (1977) pentru întreaga activitate.
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
dură a timpului istoric și a destinului individual și nevoia de transcendență, fie ea și numai afectivă”. Scenograful Giulio Tincu a obținut Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1973) pentru decorurile la filmul "Veronica" și Premiul pentru scenografie (in memoriam) (1977) pentru întreaga activitate.
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
El este cel ce definește prin haină nu numai particularități psihice și de caracter în evoluția lor ci și amprenta pe care o pune mediul social, ambianța epocii asupra personajelor”". Pictorița de costume Ileana Oroveanu a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): în 1975 și în 1979. Ea a murit în iulie 2005. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]